18.06.2004
-
Gazprom face echipa cu Marco International pentru a participa la privatizarea Distrigaz-urilor
Adevarul
___
Concernul rus Gazprom nu va mai participa impreuna cu societatea germana Wintershall la privatizarea societatilor de distributie a gazelor naturale - Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. Conducerea Gazprom a decis sa colaboreze in acest proces cu grupul metalurgic Marco International, proprietarul holdingului Alro-Alprom Slatina. Anuntul a fost facut de directorul general al Gazprom Export, Aleksandr Medvedev, fiind preluat de cotidianul de afaceri rus 'Vedomosti'. Surse autorizate au declarat pentru acelasi cotidian ca Gazprom a renuntat la colaborarea cu Wintershall din cauza unui conflict de interese si ca intentioneaza sa creeze un consortiu impreuna cu Marco International. 'Companiile Gazprom si Wintershall au depus oferte distincte pentru preluarea Distrigaz Nord. In ce priveste Distrigaz Sud, nu ne intereseaza care este partenerul Gazprom atata timp cat acesta este viabil si oferta se va ridica la nivelul asteptarilor noastre', ne-au declarat surse autorizate din Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Reprezentantii Gazprom au informat autoritatile romane despre intentia lor de a crea un consortiu, dar nu au oferit alte detalii, aflam de la aceleasi surse. Deocamdata, concernul rus nu a transmis oferta angajanta partii romane, aceasta fiind asteptata de MEC pana la finele lunii in curs. Pentru preluarea Distrigaz Nord au depus oferte companiile Gazprom, Wintershall si EON, Gas de France, Enel. In cazul Distrigaz Sud, firmele ofertante sunt: Gazprom, Gas de France si Enel. Cele doua companii de distributie a gazelor naturale au fost scoase la privatizare in luna decembrie a anului trecut, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% printr-o majorare de capital.
Sursa: Adevarul, 18 iunie 2004.'
17.06.2004
-
Distribuitorul Ambipur si Kiwi are 7% din Siretul Pascani
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Evolutia actiunilor producatorului de perdele Siretul Pascani pe bursa, dar si perspectivele de dezvoltare ale companiei, au atras atentia oamenilor de afaceri din alte sectoare. Alin Dicu, actionarul majoritar la companiile aradene Safilar si Coturnix, care distribuie pe piata romaneasca bunurile de larg consum produse de compania americana Sara Lee, a devenit cel mai mare actionar al companiei Siretul, cu aproximativ 7% din actiuni.
Distribuitorii produselor Sara Lee (Ambipur, Kiwi, Douwe Egberts, Picwick) au realizat anul trecut o cifra de afaceri de peste 9 milioane euro.
Siretul Pascani a fost anul trecut una dintre cele mai profitabile actiuni de la Bursa, pretul crescand de mai multe ori dupa desfiintarea Asociatiei Salariatilor, fostul actionar majoritar. Siretul Pascani are o marca foarte cunoscuta atat in Romania cat si in strainatate. Ceea ce vom face este sa dezvoltam foarte bine si componenta legata de distributie , spune Dicu.
Alaturi de Dicu, pe lista actionarilor se mai afla in prezent cu pachete importante si cateva companii de brokeraj din Cluj, SSIF Broker si Target Capital, Banca Transilvania, dar si alte persoane fizice implicate in mediul de afaceri. La prima Adunare Generala, presedinte al Consiliului de Administratie a fost ales Petru Prunea, care este si presedintele societatii de valori mobliare SSIF Broker. La Adunarea Generala din luna aprilie cand capitalul social a fost majorat cu 60% prin acordarea de actiuni gratuite, iar valoarea nominala a actiunilor a fost divizata de la 2.500 de lei la 1.000 de lei. La ultima cotatie de la Bursa a actiunilor, Siretul valoreaza acum 7,4 milioane de dolari.
De ce au investit toti acestia intr-un producator de textile, in conditiile in care lohn-ul este, potrivit analistilor, 'pe duca' in Romania ? Disparitia lohn-ului nu afecteaza Siretul, pentru ca societatea noastra produce sub marca proprie. A produce sub marca proprie inseamna implicit si sa poti vinde sub marca proprie , este de parere Reta Sandu, directorul general al companiei. Ea estimeaza pentru acest an o cifra de faceri de 525 miliarde lei (aproape 13 milioane euro), in crestere in lei cu 16-17% fata de anul precedent. Am inceput dezvoltarea a unei retele de distributie care sa acopere toate zonele tarii. Estimam ca profitul anului acesta va avea o rata de crestere superioara cifrei de afaceri, avand in vedere ca avem in derulare un proiect de organizare a societatii pe centre de profit , adauga reprezentantul Siretul Pascani.
Cea mai mare parte a afacerilor companiei moldovene este reprezentata de productia de perdele, care sunt vandute pe piata romaneasca, cat si la export in tari precum Canada si Belgia. Perdelele reprezinta produsul cu cea mai mare valoare adaugata pentru producatorul roman, si de aceea, spun oficialii, toate investitiile se vor concentra in acest domeniu, mai ales pe pietele externe perdelele din apartament se schimbe chiar si de mai multe ori pe an. Siretul Pascani realizeaza si tapiterii pentru producatorii auto locali Dacia si Daewoo, fiind chiar furnizor al noului model Dacia Logan.
Sursa: Ziarul financiar, 17 iunie 2004.
' -
Navol Oltenita va emite obligatiuni in valoare de un milion de dolari
___
Actionarii Navol Oltenita au aprobat, la 7 iunie, lansarea unei emisiuni de obligatiuni nominative in lei convertibile in actiuni, reprezentand echivalentul a un milion de dolari, pentru a acoperi necesarul de capital de lucru al societatii. Cele 16 milioane de obligatiuni vor fi oferite actionarilor inregistrati la Regisco la data de 31 mai, prospectul de emisiune fiind publicat la 10 iunie. Valoarea nominala a unei obligatiuni este 2.100 de lei/titlu, identica cu pretul de vanzare. Perioada de subscriere va fi 6-27 iulie, iar perioada de rambursare este de 11 luni de la data ultimei subscrieri. Obligatiunile au o dobanda variabila, calculata ca medie a ratelor medii pentru depozitele atrase si plasate la sase luni pe piata interbancara plus patru puncte procentuale. In cazul conversiei in actiuni, detinatorii vor primi doua actiuni pentru fiecare obligatiune. Compania produce, repara si comercializeaza nave si echipamente navale si are un capital social de 206,98 miliarde de lei, impartit in actiuni cu o valoare nominala de 2.100 de lei.
Santierul naval a fost privatizat in anul 1999, cand Ioan Alexandru a cumparat de la Autoritatea pentru Privatizare 50,69 la suta din actiuni. Celalalt actionar semnificativ al companiei este SIF Muntenia. Recent, in cadrul unei operatiuni de majorare a capitalului social, SIF Muntenia a subscris aproximativ 49,6 miliarde de lei, aport care a majorat participatia pana la 49,771 la suta din actiunile companiei. In prezent, Ioan Alexandru detine un pachet de 30,542 la suta.
Sursa: Curierul national, 17 iunie 2004. -
Sapte societati din Aparare - scoase la vanzare in acest an
Adevarul AVIO
___
Sapte societati din industria de Aparare urmeaza sa fie privatizate in acest an, a decis Guvernul, aproband strategia de privatizare pe 2004, realizata de Ministerul Economiei si Comertului (MEC), sectiunea privind Apararea. Societatile comerciale in cauza sunt: Avioane Craiova, IOR Bucuresti, Santierul Naval Mangalia, Romaero, IAR Ghimbav, UM Orastie si UM Filiasi. Metodele de privatizare care vor fi aplicate variaza de la vanzarea de actiuni, majorarea capitalului social prin aport de capital, vanzarea activelor pana la participarea la constituirea de societati cu capital mixt. In ce priveste Compania Nationala Romarm, aceasta va parcurge in acest an, un proces de reorganizare, restructurare si privatizare. Investitorii care vor participa la privatizarea companiei si a filialelor acesteia vor fi obligati sa mentina obiectul de activitate si sa pastreze in functiune capacitatile de productie existente, se specifica in strategia de privatizare. Strategia aprobata de Guvern mai prevede ca sumele obtinute din vanzarea actiunilor si a partilor sociale detinute de Romarm la diferite societati mixte sau filiale vor fi utilizate pentru plata datoriilor companiei la buget, pentru investitii si protectia mediului. In prezent, Romarm parcurge un proces de reorganizare si restructurare.
Sursa: Adevarul, 17 iunie 2004.
16.06.2004
-
SIF Moldova executata cu inca 0,5 milioane de dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova a fost executata silit cu suma de 17,7 miliarde de lei (0,5 milioane de dolari) de catre lichidatorii Bankcoop, Pricewaterhouse Coopers si Moore Stephens (RVA) in contul unei garantii acordate de fostul Fond al Proprietatii Private II (FPP II). Fondul garantase rambursarea unui imprumut contractat de la banca de o alta persoana juridica. SIF Moldova a fost nevoita sa plateasca in ultimii doi ani si alte sume importante in contul unor garantii asemanatoare acordate de FPP II.
Executarea silita nu va afecta decat in mica masura profitul SIF Moldova pe acest an, care se va diminua cu doar 712 milioane de lei (20.000 de dolari). Restul sumei a fost trecuta de societate la capitolul cheltuieli inca de anul trecut sub forma de provizioane. La finalul lunii aprilie, profitul net al societatii se ridica la 75 miliarde de lei, (2,2 milioane de dolari).
Conform reprezentantilor SIF Moldova biletul la ordin pentru care FPP II acordase garantii face inca obiectul uni litigiu nefinalizat, biletul la ordin executat recent reprezentand ultimul aflat in litigiu cu lichidatorii Bankcoop. FPP II a mai acordat insa si garantii pentru efecte de comert care se afla acum in proprietatea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), iar SIF Moldova a incheiat anul trecut un protocol pentru plata esalonata pana in 2007 a sumei de 5,3 milioane de dolari reprezentand o parte a garantiilor acordate de FPP II pentru o serie de credite nerambursate.
Actiunile SIF Moldova se afla de mai multe luni pe o traiectorie ascendenta la Bursa la fel ca si celelalte patru SIF-uri. La inchiderea sedintei bursiere de ieri actiunile societatii au coborat cu aproape 1% pana la 5.850 lei/actiune.
Sursa: Ziarul financiar, 16 iunie 2004.
-
Impozit pe profit de doar 19% de anul viitor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Impozitul pe profit va scadea, anul viitor, de la 25% la 19%, a anuntat ieri Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice. Noua cota de impozitare a fost o supriza pina si pentru oamenii de afaceri, care au negociat cu reprezentantii Finantelor modificarile Codului Fiscal. Afaceristii au salutat reducerea impozitarii profitului, dar au subliniat ca este o masura normala, in conditiile in care cele mai multe tari din regiune au facut, deja, pasi mari in scaderea fiscalitatii. 'Este un anunt venit la timp, iar noua cota de impozitare repune Romania pe o pozitie competitiva fata de tarile din regiune', spune Gilbert Wood, presedintele Consiliului Investitorilor Straini din Romania. La rindul sau, preseditele AmCham, Roberto Musneci, a declarat: 'Reducerea fiscalitatii va avea un impact pozitiv asupra companiilor cu strategii de dezvoltare pe pe termen lung'.
Scaderea impozitului pe profit a fost anuntata de mai multa vreme de oficiali ai Ministerului de Finante si era asteptata de mediul de afaceri. Ceea ce a suprins a fost amploarea reducerii, care pare sa fie o decizie de ultim moment a Executivului. 'Recunosc ca este o supriza si pentru noi', ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In urma cu citeva saptamini, oficiali ai Ministerului de Finante afirmau ca bugetul nu suporta decit o reducere pina la minimum 22-23% a impozitului pe profit. Oamenii de afaceri spun ca oficialii Finantelor nu au vorbit in cadrul negocierilor de scaderea impozitului pina la 19%. 'A fost ceva la care nu ne asteptam, pentru ca, pina acum, stiam de o scadere pina la 22-23%, ceea ce era oricum nesemnificativ. Este o decizie pe care o salutam si care reflecta faptul ca avem in vedere competitia pentru atragerea investitiilor straine', a spus reprezentantul AOAR.
'Felicit autoritatile pentru decizia de scadere a impozitului pe profit', spune, la rindul sau, Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante.
Scaderea impozitului pe profit pina la cota de 19% este in concordanta cu ceea ce solicitau investitorii straini. 'O masura pentru atragerea investitiilor, care ar trebui luata in considerare de catre Guvern, este accelerarea reducerii ratei impozitului pe profit, de la 25% la 20% sau mai putin', declara, in luna aprilie, pentru ziarul BURSA, Ruxandra Stan, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini.
Scaderea pina la acest nivel pare sa fi fost anticipata de Adrian Nastase, care preciza, in luna martie, in raspunsul la o interpelare parlamentara, ca impozitul pe profit va fi redus la 20%.
Pe linga scaderea impozitului, companiile vor beneficia de extinderea deductibilitatilor, printre care reducerea perioadelor normate de functionare a mijloacelor fixe, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor cu amortizarea sau deducerea pierderilor din creante in proportie de 25% (fata de 20% in prezent).
Contributiile la asigurarile sociale vor scadea cu doua puncte procentuale, la 47,5% (angajator si angajat), de diminuare urmind sa benficieze numai angajatorul. Pina in 2005, cotele CAS sint progaramate sa scada la 42-43%, fata de 61% in anul 2000.
Trei transe si cote mai mici la impozitul pe venitul global
Finantele vor mentine impozitarea progresiva a venitului global, dar transele de venit vor fi reduse la trei, fata de cinci in prezent:
- pentru un venit impozabil de pina la 2.700.000 de lei, cota de impozit va fi de 14%
- pentru un venit impozabil intre 2.700.001 si 14.500.000 lei, impozitul va fi de 378.000 lei plus 26% pentru ceea ce depaseste 2.700.000 lei
- pentru veniturile impozabile mai mari de 14.500.001 lei, impozitul va fi de 3.446.000 lei plus 38% pentru ceea ce depaseste 14.500.000 lei.
Vor fi mentinute actualele deduceri economice (contributii la sistemele private de pensii si asigurari de sanatate, cheltuieli pentru confortul termic al locuintei).
Finantele mai poarta discutii cu oamenii de afaceri in ceea ce priveste eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. 'Vom lua o decizie in maximum zece zile', a spus ministrul Tanasescu. Premierul a anuntat recent ca agentii economici vor putea sa opteze intre neimpozitarea profitului reinvestit sau amortizarea accelerata.
Propunerile Ministerului de Finante de modificare a Codului Fiscal vor fi prezentate Guvernului, aprobate prin ordonanta de urgenta si vor intra in dezbaterea Parlamentului dupa 1 septembrie.
Ce calcule si-au facut Finantele?
Ministrul de finante, Mihai Tanasescu, a afirmat ieri ca la o crestere economica de 5,2% prognozata pentru 2005, veniturile bugetare ar urma sa se majoreze, aplicind aceeasi legislatie fiscala, cu 94.000 de miliarde de lei (circa 3 miliarde de dolari). Finantele mizeaza pentru anul viitor de un plus de venituri de 14.000 miliarde de lei, ca urmare a cresterii accizelor, conform calendarului convenit cu Uniunea Europeana. De asemenea, Finantele estimeaza ca imbunatatirea colectarii va genera venituri de 14.000 de miliarde de lei. Intrarea celor zece tari in Uniunea Europeana va avea ca efect scaderea cu 5.000 de miliarde de lei a incasarilor din taxe vamale.
Scaderea impozitului pe profit va costa bugetul de stat 12.000 de miliarde de lei, iar reducerea numarului de transe si a cotelor de impozit pe venitul global vor reduce veniturile bugetare cu 7.300 miliarde de lei. Cheltuielile pentru sanatate, educatie, cercetare si invatamint vor fi suplimentate cu 1% din PIB, a spus Mihai Tanasescu.
Impozit mai mare pe dividende
Cotele de impozitare a dividendelor vor creste de la 5% la 10% pentru persoanele fizice si de la 10% la 15% pentru persoanele juridice.
Sursa: Bursa, 16 iunie 2004.' -
Investitiile in actiuni SIF au adus profituri de 100%
___
Cei care au investit in actiuni ale celor cinci SIF-uri au castigat de la inceputul anului pana in prezent circa 83 la suta, iar daca se iau in calcul si dividendele distribuite de acestea, randamentul obtinut de investitori a fost de 100 la suta. 'Evolutia actiunilor SIF in acest an poate fi considerata de-a dreptul spectaculoasa, mai ales in al doilea trimestru al anului, fapt reflectat de aprecierea indicelui BET-FI (care caracterizeaza evolutia SIF-urilor - n. red.) cu circa 82,5%. In conditiile unor cresteri semnificative in ultima perioada, este posibil sa asistam pe termen scurt la o stabilizare sau temporizare a cotatiilor SIF, insa cred ca pana la finalul anului este foarte posibil sa asistam la stabilirea unor noi maxime istorice pentru aceste actiuni', ne-a declarat Alin Brendea, director de operatiuni la societatea de servicii de investitii financiare Prime Transaction. Brokerii considera ca, daca legea pietei de capital va iesi in forma adoptata in Senat si daca SIF-urile vor proceda la modificarea statutului lor, vor putea exista investitori cu detineri maximale mult mai mari decat in prezent (1 la suta fata de 0,1 la suta). 'Acest fapt ar permite si investitorilor institutionali importanti sa se implice direct, in mod semnificativ, in tranzactii cu titluri SIF, fapt ce ar trebui sa determine o cerere mai mare in piata, deci si cresteri ale cursurilor SIF', a mai spus Brendea.
Pe de alta parte, legea pietei de capital va trebui urmata de un regulament care sa reglementeze mai in detaliu activitatea SIF, de aici putand sa apara informatii cu impact puternic asupra evolutiei cursurilor SIF pe termen mediu (rascumpararea actiunilor reziduale, administrarea SIF etc.). Reprezentantii societatilor de intermediere recomanda prudenta la investitia in actiuni SIF. 'Pe termen scurt, poate fi riscanta o astfel de recomandare, tinand cont de cresterile deosebite din ultimele doua luni, insa pe termen mediu cred ca actiunile SIF mai au potential de a creste, astfel incat pot fi recomandari pentru cumparare', ne-a declarat un broker. La randul sau, Marcel Murgoci, director de operatiuni la Estinvest, spune ca 'in ultima perioada au aparut investitori straini care au cumparat actiuni emise de SIF-uri. Investitia in SIF-uri nu este una perdanta'. Actiunile SIF-urilor au inregistrat saptamana trecuta maxime istorice, dupa ce Senatul a aprobat un amendament la legea consolidata a pietei de capital potrivit caruia pragul maxim de detinere la SIF-uri va creste de la 0,1 la 1 la suta. Opiniile cu privire la evolutia cotatiilor SIF sunt impartite. Conform unui sondaj publicat pe website-ul societatii de servicii de investitii financiare Intercapital Invest, o treime dintre investitori considera ca actiunile SIF-urilor ar putea inregistra in urmatoarea luna corectii negative cu peste 15 la suta, in timp ce o cincime dintre acestia sunt de parere ca actiunile SIF vor scadea cu mai putin de 5 la suta.
Sursa: adevarul, 16 iunie 2004.'
15.06.2004
-
Dupa actiuni si obligatiuni, la Bursa se vor tranzactiona si drepturi de preferinta
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Drepturile de preferinta vor fi cel de-al treilea instrument financiar tranzactionat la Bursa de Valori Bucuresti, unde se vand si se cumpara in prezent doar actiuni si obligatiuni.
Regulamentul de tranzactionare a drepturilor de preferinta la Bursa de Valori a fost deja aprobat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Pentru debutul tranzactiilor cu drepturi mai este necesara doar o operatiune de majorare a capitalului social prin aport de numerar realizata de o companie listata, conform vicepresedintelui Bursei, Septimiu Stoica.
In cazul in care o companie vrea sa atraga bani de pe piata prin emisiune de actiuni, aceasta trebuie sa ofere mai intai actionarilor dreptul de a cumpara actiunile noi, direct proportional cu cota detinuta, si numai dupa aceea le va putea oferi celorlalti investitori. Cele mai multe dintre companiile care au realizat astfel de operatiuni in ultimii ani au preferat sa anuleze actiunile care nu au fost cumparate de actionari, astfel ca investitorii care nu detineau deja actiuni nu puteau cumpara actiunile noi.
Noutatea adusa de tranzactionarea drepturilor este ca actionarii existenti vor putea sa vanda dreptul de a subscrie fara sa isi vanda si actiunile, iar alti investitori vor putea cumpara dreptul de a subscrie fara a cumpara si actiuni. Cumpararea unor drept de preferinta poate fi o investitie buna doar daca pretul la care compania isi vinde actiunile noi este mai mic decat pretul de pe piata.
Intrarea la tranzactionare a drepturilor inseamna pentru Bursa completarea setului de instrumente conexe actiunilor. Volumele de tranzactionare cu drepturi nu vor concura cu cele de pe piata actiunilor, dar investitorii vor avea o paleta mai larga de instrumente, spune Septimiu Stoica, vicepresedinte al Bursei de Valori.
Conform regulamentului CNVM majorarile de capital social prin aport de numerar presupun parcurgerea mai multor etape. In prima faza, conducerea societatii convoaca Adunarea Generala pentru aprobarea majorarii si stabileste o data de referinta anterioara Adunarii Generale. Data de referinta este data la care detinerea actiunilor da dreptul de a participa la majorarea de capital. Astfel actiunile tranzactionate pana la data de referinta includ in pret si valoarea dreptului de subscriere, iar dupa data de referinta dreptul de preferinta se desprinde de actiune. Tranzactionarea drepturilor incepe dupa aprobarea de catre actionari a majorarii de capital, iar dupa o perioada de tranzactionare incepe majorarea efectiva a capitalului social.
Este laudabila initiativa Bursei de a initia un astfel de regulament. Cred insa ca procedurile descrise de regulament sunt putin cam greoaie, iar operatiunile de majorare a capitalului vor dura si mai mult decat pana acum. In plus un astfel de regulament al Bursei trebuie insotit si de un regulament al CNVM asa cum prevede legislatia pietei de capital, spune Radu Hanga, seful directiei piete de capital din Banca Transilvana. Banca a deruleaza in prezent o majorare de capital prin aporturile actionarilor.
Fiecare actiune detinuta la data de referinta da dreptul actionarilor la un drept, iar pentru cumpararea unei actiuni noi investitorul va trebui sa dispuna de un anumit numar de drepturi calculat ca raport intre numarul total de actiuni vechi si numarul total de actiuni noi. De exemplu in cazul unei companii care are 10 milioane de actiuni si vrea sa mai emita inca 5 milioane investitorul va trebui sa detina doua drepturi pentru a putea cumpara o actiune noua. In plus va trebui sa plateasca si pretul acesteia.
Pretul drepturilor va fi stabilit pe piata in functie de cerere si oferta, dar elementele pe care investitorii vor lua in calcul pentru a stabili oportunitatea unei asemenea investitii vor fi diferenta dintre pretul de piata al actiunilor si cel din majorarea de capital raportat la numarul de drepturi necesare pentru subscrierea unei actiuni. La Bursa sunt tranzactionate in prezent actiunile a 106 de companii, si 19 emisiuni de obligatiuni. Capitalizarea bursiera a pietei se ridica la 5,9 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul financiar, 15 iunie 2004. -
Obligatiunile corporative BRD vor fi tranzactionate la Bursa
Cronica Romana BRD
___
Prima emisiune de obligatiuni corporative in lei lansata de o banca romaneasca este, incepand de astazi, tranzactionata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul sectorului “valori mobiliare emise de catre persoane juridice romane”. BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a lansat pe 8 aprilie 2004 prima sa emisiune de obligatiuni corporative, cu o scadenta de 3 ani. Intermediata de BRD Securities si distribuita prin reteaua bancii, emisiunea a fost subscrisa integral dupa numai patru zile, CNVM aproband inchiderea anticipata a ofertei pe data de 15 aprilie. Valoarea totala a emisiunii a fost de 500 de miliarde de lei, o treime din plafonul maxim de 1.500 de miliarde aprobat de AGA BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale la inceputul acestui an. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 25 de milioane de lei, numarul de obligatiuni emise fiind de 20.000. Obligatiunile BRD sunt purtatoare de dobanda incepand cu data de 20 aprilie 2004 ; dobanda, calculata in functie de evolutia cotatiei BUBOR la 6 luni, se determina semestrial si se stabileste la data cuponului curent pentru cuponul urmator. Pentru primul cupon, dobanda este de 21, 28%, iar data la care devine exigibila plata cuponului curent este 21 septembrie 2004. Prezent cu aceasta ocazie la deschiderea sedintei de tranzactionare a BVB, directorul general al BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale, Patrick Gelin a declarat: “Intregul parcurs al acestei emisiuni, de la prima zi de distributie, pana la inchiderea ei anticipata si pana acum, in momentul in care incepe tranzactionarea ei la Bursa, a fost unul excelent. Este inca un domeniu in care BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a facut munca de pionierat si sper ca eforturile noastre vor avea drept rezultat, pe termen mediu, dezvoltarea acestei piete.” Simbolul sub care se tranzactioneaza emisiunea este BRD07A, iar programul de tranzactionare este zilnic, de luni pana vineri, intre orele 11:00 - 13:00. BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a obtinut in primul trimestru un profit net de 839 de miliarde de lei. Banca are active de peste 2 miliarde de euro, iar capitalizarea bursiera se ridica, la data de 10 iunie, la 853 milioane euro.
Sursa: Cronica romana, 15 iunie 2004. -
Electrica Banat si Dobrogea - preluate de grupul Enel
Adevarul
___
In cateva zile, societatile Electrica Banat si Electrica Dobrogea vor fi privatizate. Potrivit directorului general al Electrica, Silviu Lucian Boghiu, 'negocierile cu grupul italian Enel au fost finalizate si a fost stabilita forma finala a contractului de privatizare'. Cele doua parti au convenit toate elementele tranzactiei, punandu-se de acord si asupra pretului. 'Am convenit valoarea tranzactiei si este o chestiune de zile pana se semneaza contractul', a declarat Boghiu. Reprezentantii societatii nu au precizat data exacta cand se va semna contractul deoarece este necesara aprobarea Executivului si mai trebuie pregatite anexe la hotararea de guvern. Ei au refuzat sa precizeze si valoarea tranzactiei. 'Am atins un nivel acceptabil. Avem un anumit nivel de confort si multumire', ne-a declarat Doru Voicu, director Privatizare Electrica. Enel a depus singura oferta angajanta pentru preluarea celor doua filiale si va prelua 24,6% din actiuni. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) negociaza in aceste zile, cu reprezentantii OMV, contractul de privatizare al Petrom. 'Delegatia OMV, condusa de presedintele companiei austriece Wolfgang Ruttenstorfler, se afla in Bucuresti. Vom negocia si in cursul noptii si in zilele urmatoare', a declarat ieri ministrul Economiei, Dan Ioan Popescu. Ambele parti si-au propus sa urgenteze negocierile si sa semneze contractul inainte de termen (15 iulie).
Sursa: Adevarul, 15 iunie 2004.'
Pagina