23.06.2004
-
Capitolul Energie, inchis pana la sfarsitul lunii
Gardianul
___
Comisia de specialitate a UE a decis sa incheie negocierile cu Romania pentru capitolul referitor la sectorul energetic, decizia oficiala urmand sa fie comunicata pe 30 iunie, a declarat, ieri, Iulian Iancu, secretar de stat in Ministerul Economiei. 'Decizia de incheiere a negocierilor la un capitol se ia la nivel de comisie de specialitate, in acest caz Directoratul General de Energie si Transport al Comunitatii Europene, dupa care se parcurge o cale administrativa. Urmeaza avizul grupului interministerial, prevazut pentru miercuri, si apoi al Consiliului de Ministri. Pe 30 iunie se incheie, in mod oficial, acest capitol de negociere', a precizat Iancu. In document sunt incluse toate aspectele legate de privatizarea, reglementarea, stabilirea preturilor, restructurarea si retehnologizarea sectorului energetic. Oficialul MEC a evitat insa sa prezinte o evolutie a preturilor, singurul amanunt pe care l-a prezentat public a fost acela privind modificarea tarifelor la energie termica. 'In urma negocierilor cu FMI, la fiecare sase luni, preturile la energie termica si electrica se revizuiesc. Potrivit datelor noastre, in prezent se preconizeaza o crestere a preturilor cu 10%', a mai spus Iancu. El a apreciat ca prevederile din capitol impun conditii ce trebuie respectate 'indiferent de cine s-ar afla la guvernare'.
Sursa: Gardianul, 23 iunie 2004.' -
S-a stabilit lista scurta a consultantilor pentru privatizarea CEC
Adevarul
___
Sase banci au fost selectate de catre comisia de privatizare a CEC pentru a depune oferte de consultanta pentru trecerea in proprietate privata a ultimei institutii bancare unde statul este in continuare actionar majoritar. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finantelor, bancile selectate ca potentiali consultanti sunt: JP Morgan, Citigroup Global Markets Limited, Rothschild Conseil International, HSBC, Credit Suisse First Boston (Europe) Limited si BNP Paribas. Aceasta lista scurta propusa de Comisia de privatizare a CEC a fost agreata de Banca Mondiala. Dupa prima faza a selectiei, care a avut ca termen-limita data de 7 iunie, comisia de privatizare a primit oferte din partea a 23 de competitori, atat banci de investitii, cat si firme de consultanta. Etapa urmatoare include transmiterea cererii de oferta catre cele sase banci selectate in vederea prezentarii ofertelor tehnice si financiare. Durata angajamentului pentru firma de consultanta va fi de cel putin un an, incepand cu luna octombrie 2004, iar plata serviciilor va fi realizata dintr-un imprumut nerambursabil acordat Romaniei de catre Banca Mondiala. Consultantul va pregati procesul de due-dilligence, evaluarea, studiul de fezabilitate si va recomanda metoda de privatizare, calendarul si pachetul de actiuni care urmeaza sa fie vandut. Treaba consultantului va consta, de asemenea, in pregatirea documentelor de licitatie si vanzare si in sprijinirea comisiei in vederea organizarii acesteia, alegerea cumparatorului, negocierea contractului si finalizarea tranzactiei. Potrivit noului acord cu FMI si intelegerii cu Banca Mondiala, privatizarea CEC ar urma sa fie realizata in perioada 2005-2006. Recent insa, Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, a declarat ca trecerea CEC in proprietate privata va fi facuta cel tarziu pana la sfarsitul anului viitor. CEC are un capital social de 1.497 miliarde lei. Valoarea activelor era, la sfarsitul anului trecut, de circa 40.000 miliarde lei, iar valoarea totala a creditelor acordate depasea 7.000 miliarde lei.
Sursa: Adevarul, 23 iunie 2004.
22.06.2004
-
Fitch: Rompetrol a reusit sa restructureze Petromidia
Ziua RRC
___
Agentia de rating a acordat calificativul 'B-' pentru grupul Rompetrol si pentru obligatiunile in valoare de 150 de milioane de euro pe care intentioneaza sa le emita
Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a acordat, ieri, grupului Rompetrol, calificativul 'B minus', insotit de perspectiva stabila. Acelasi rating este atribuit si emisiunii de obligatiuni de 150 de milioane de euro pe care Rompetrol intentioneaza sa o lanseze pe pietele internationale. Titlurile vor fi garantate neconditionat si irevocabil de toate companiile grupului Rompetrol.
Potrivit unui comunicat al Fitch, grupul Rompetrol a reusit sa restructureze operatiunile rafinariei Petromidia, dupa privatizarea din anul 2001, ceea ce se reflecta, intr-o anumita masura, in rezultatele financiare imbunatatite, desi inca nu foarte solide, inregistrate anul trecut. De asemenea, comunicatul agentiei precizeaza ca aceste calificative au in vedere gradul ridicat de indatorare al Rompetrol, faptul ca grupul a trecut de relativ scurt timp la profitabilitate, precum si dificultatile pietei romanesti. Printre acestea, cele mai semnificative sunt preturile reduse la carburanti si marja redusa de profitabilitate, controlate indirect de stat prin intermediul celei mai mari companii petroliere, Petrom, care are ratingul 'BB minus', cu perspectiva pozitiva.
Analistii agentiei mai arata ca Rompetrol are un nivel ridicat de indatorare, datoria neta fiind, in anul 2003, de 10,4 ori mai ridicata decat EBITDA (profitul inainte de deducerea dobanzilor, impozitelor, deprecierii si amortizarii). Aceasta situatie a fost determinata de pozitia financiara critica a rafinariei Petromidia in momentul privatizarii, inclusiv datoriile catre stat, de pierderile operationale din perioada 2001-2002, de investitiile efectuate la rafinarie, precum si de plata actiunilor cumparate de la stat.
Capitalul Rompetrol este detinut de investitori privati, 74,9% din actiuni fiind in proprietatea presedintelui roman si a adjunctului sau american. Restul de 25,1% din actiuni sunt detinute de compania austriaca OMV, care opereaza retele de benzinarii in Romania si statele invecinate. OMV a cumparat actiunile in 2002 de la investitori care au renuntat la participatiile lor si nu a oferit nici un sprijin financiar.
In luna decembrie a anului trecut, compania Rompetrol Rafinare, care detine rafinaria Petromidia, a oferit statului roman obligatiuni convertibile in valoare de 719 milioane de dolari, pentru acoperirea intregii datorii istorice, inclusiv datorii si penalitati. Compania va plati anual aproximativ 25 de milioane de dolari pana in anul 2010, cand titlurile vor fi convertite in actiuni. Ca parte a programului de restructurare financiara, Rompetrol va emite eurobonduri de 150 de milioane de euro, pe langa finantarile comerciale de 130 milioane de dolari obtinute recent. O parte din fonduri va fi utilizata pentru refinantarea unor credite bancare contractate de unele companii membre, insa majoritatea sumelor este destinata investitiilor, prevazute sa atinga 117 milioane de dolari pe an in perioada 2004-2008, comparativ cu media de 64 milioane de dolari din intervalul 2002-2003. Imbunatatirea ratingului Rompetrol depinde de reducerea gradului de indatorare, imbunatatirea costurilor operationale si liberalizarea pietei romanesti a carburantilor.
Sursa: Ziua, 22 iunie 2004.' -
Banca Transilvania vrea sa devina actionar majoritar la BT Asigurari Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a anuntat ieri ca intentioneaza sa preia inca 54,5% din actiunile societatii BT Asigurari Transilvania, dupa obtinerea avizului Bancii Nationale a Romaniei, pretul pachetului de actiuni fiind evaluat de oficialii bancii la 3,6 milioane de euro. In urma acestei tranzactii, Banca Transilvania ar urma sa detina 74,5% din societatea de asigurari. In prezent, Banca Transilvania detine 20% din actiunile societatii de asigurare, restul actiunilor fiind detinute de persoane fizice straine - 22% si persoane fizice si juridice din Romania - 58%.
Actul de nastere a societatii BT Asigurari a fost semnat in anul 1994, la initiativa Bancii Transilvania. Faptul ca banca doreste sa cumpere inca 54,5% din actiunile acesteia nu este decat implinirea unei dorinte initiale. Detinerea controlului unei societatii de asigurari de catre banca intregeste Grupul Financiar BT , a declarat Constantin Jeican, presedintele BT Asigurari Transilvania. Compania, care are un capital social de 82,3 miliarde de lei, a incheiat exercitiul financiar 2003 cu un profit brut de 36,6 miliarde de lei, in crestere cu 114% fata de anul precedent. Pentru acest an, BT Asigurari si-a propus o crestere de 44% a primelor subscrise, comparativ cu anul 2003 cind au insumat 244 miliarde lei (7,34 milioane dolari). In acelasi timp, profitul brut estimat pentru finele anului este de 41 miliarde de lei, fata de 36 miliarde de lei cit a fost anul trecut.
BT Asigurari Transilvania este de fapt fosta societate SAR Transilvania care recent a trecut printr-un proces de rebrandare. SAR a preluat sigla intregului grup, iar prin noul nume si prin adoptarea logo-ului celorlalte subsidiare s-a accentuat apartenenta la Grupul Financiar BT, toate societatile componente avand acelasi brand.
Grupul financiar BT, care a fost infiintat in 2003 in Cluj-Napoca, cuprinde, alaturi de Banca Transilvania si BT Asigurari Transilvania, si societatile BT Leasing, BT Direct si BT Securities. Faptul ca Banca Transilvania este piesa centrala a acestui grup inseamna strategii unitare pentru toate subsidiarele. Consolidarea Grupului Financiar BT presupune intr-adevar vanzare incrucisata, dezvoltarea si oferirea de noi servicii si produse destinate atat persoanelor fizice, cat si juridice. BT Asigurari este o companie puternica si un element de referinta pentru Grupul Financiar BT , a declarat Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania.
BT este singura societate bancara cu sediul central in Cluj-Napoca si prima institutie bancara cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in octombrie 1997. Avand la inceput statutul de banca locala, aceasta detine in prezent o puternica reprezentare nationala, cu 89 de sucursale si agentii in principalele zone economice din tara. Banca a raportat pentru primul trimestru al acestui an o crestere de 60% a profitului brut in termeni nominali fata de perioada similara a anului trecut. Profitul brut al bancii dupa primele trei luni ale anului se ridica la 180,9 miliarde de lei, fata de 113,4 miliarde de lei in primul trimestru al anului 2003. Veniturile bancii au urcat cu 72% pana la 520,6 miliarde de lei in timp ce cheltuielile au s-au majorat cu 75% pana la 333,9 miliarde de lei. La finalul primului trimestru, banca inregistra active totale in valoare de 16.180 miliarde de lei (490 milioane de doalri), in crestere cu 14% fata de nivelul inregistart cu un an in urma.
Bugetul de venituri si cheltuieli al bancii pentru acest an prevede o crestere de 31% in termeni nominali a profitului brut al bancii fata de anul trecut pana la un nivel de 730 miliarde de lei. Banca mizeaza pentru intreg acest an pe venituri nete totale de 2.256 miliarde de lei, in crestere cu 45% fata de anul anterior cheltuielile urmand sa urce cu 50% pana la 1.472 miliarde de lei. Banca Transilvania a semnat recent cu International Finance Corporation (IFC), membra a grupului Bancii Mondiale, un contract de imprumut in valoare de 20 milioane de euro pentru finantarea creditelor imobiliare acordate de banca. Banca detine in prezent un portofoliu de 7.000 de credite imobiliare in valoare de 60 de milioane de dolari, reprezentand 10% din piata romaneasca a creditarii pentru locuinte. Reprezentantii bancii estimeaza ca finantarea IFC ii va permite sa acorde inca 2.000 de credite ipotecare cu scadente de pana la 15 ani.
Sursa: Ziarul financiar, 22 iunie 2004.
-
Vel Pitar pariaza 1,5 mil. euro pe painea feliata
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul din industria de morarit si panificatie Vel Pitar a definitivat la fabrica sa dela Berceni o investitie de 1,5 milioane de euro intr-o noua linie de fabricatie destinata special painii feliate si ambalate. Pe piata painii ambalate este o efervescenta de nedescris cu toate ca aceasta detine inca foarte putin doar 10 procente din totalul pietei painii , spune Dan Trifu, vicepresedintele Departamentului Stategie Finante al Vel Pitar. Pana acum painea feliata se facea oarecum artizanal, dupa care se lasa la racit iar in final se ambala. Odata cu introducerea acestei linii vom fi capabili sa controlam fiecare proces de productie inclusiv racirea care se face in niste dispozitive speciale , afirma Trifu.
Trifu sustine ca Romania se situeaza la polul opus Europei in privinta cotelor de piata si a preturilor dintre painea feliata ambalata si cea clasica. In Europa painea feliata are o cota de piata de 60-70% din totalul vanzarilor iar pretul este sub cel al painii clasice in timp ce in Romania situatia este cu totul diferita. Dar cred ca in 3-4 ani situatia se va schimba , afirma Trifu. El spune ca ritmul de penetrare al supermarketurilor va avea o influenta determinanta in schimbarea cotelor de piata dintre cele doua tipuri de paine.
Vel Pitar estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de (63 mlioane de euro in crestere cu 60% fata de anul trecut. 'Cresterea va avea loc pe fondul diversificarii si maririi productiei o data cu preluarea, anul trecut, a unitatilor de la Iasi si Targu Jiu.', spune Trifu. Compania, formata prin fuziunea Mopariv Ramnicu-Vilcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv Cluj-Napoca, este unul dintre cei mai importanti producatori pe piata moraritului si panificatiei.
Vel Pitar a preluat anul trecut Gorjpan Targu Jiu si Pangran Iasi, dupa ce in 2002 a fuzionat prin absorbtie cu Spicul Arges Pitesti. Compania a mai preluat alte trei unitati: Panificatie Postavarul Brasov, Panem Giurgiu si Libertatea Bucuresti. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de gaiu macinata depasind 12.000 tone/luna.
Trifu apreciaza ca Vel Pitar detine la produsele de panificatie o cota de piata de 5% la nivel national, de 5,6% la biscuiti si 0,5% la napolitane. Programul investitional pentru acest an totalizeaza circa patru milioane de dolari, suma dubla comparativ cu 2003, atat pentru majorarea productiei, cat si pentru extinderea retelei de distributie. Actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, care detine 73,79% din actuni.
Titlurile Vel Pitar sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind, in sedinta din 21 iunie 2004, de 6.450 lei/actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 de lei. Conform datelor furnizate de Rompan, asociatia care grupeaza cele mai mari societati din morarit si panificatie, cifra de afaceri a industriei de profil a urcat anul trecut la 1,3 miliarde de dolari, aproape dublu fata de anul anterior cand acest indicator s-a situat la 718 milioane de euro. In industrie au activat anul trecut circa 5.000 de agenti economici, din care un numar de doar 80 de societati asigura putin peste jumatate din necesarul Romaniei. Principalii competitori ai Vel Pitar sunt Loulis, Boromir, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita, Pan Group Craiova.
Sursa: Ziarul financiar, 22 iunie 2004.
'
21.06.2004
-
Inflatia mai mica a insemnat castiguri reale mai mari pentru investitorii in fonduri mutuale
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fonduri mutuale au adus luna trecuta un castig mediu de 1,3% in termeni reali, in conditiile in care rata inflatiei, s-a ridicat la doar 0,3%, una din cele mai mici valori de dupa 1990. In ultimele 12 luni fondurile nu au reusit insa sa se departeze decisiv de rata inflatiei, aducand o crestere medie de 12,6%, conform Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) fata de o crestere a preturilor de consum de 12,3% in aceeasi perioada.
Performantele bune din ultima perioada s-a datorat in mare masura cresterii actiunilor cotate de la Bursa, dar si dobanzilor de pe piata care s-au mentinut la niveluri ridicate in comparatie cu inflatia. Numarul fondurilor care au adus randamente bune datorita faptului ca investesc pe piata de capital a crescut fata de anul trecut. Daca in urma cu un an doar Intercapital administrat de Certinvest si Napoca administrat de Globinvest aduceau randamente superioare celorlalte fonduri datorita faptului ca investeau in actiuni, in ultimele luni acestora li s-au alaturat BCR Dinamic, administrat de societatea specializata a Bancii Comerciale Romane si Integro, administrat de Quadrant Asset Management. Toate cele patru fonduri au adus luna trecuta castiguri de peste 4,5% in termeni nominali, in conditiile in care cresterea medie de la Bursa a fost de peste 7%. BCR Dinamic si Integro au avut cresteri de 5,6% si respectiv 5,3% desi au plasat in actiuni aproximativ o treime din sumele incredintate de investitori, in timp ce Intercapital si Napoca, care au plasat in jur de 50% din activ in actiuni au adus castiguri mai mici decat primele: 4,7%, respectiv 4,8%.
Nivelul plasamentelor realizate de fondurile mutuale in actiuni se mentine in continuare redus, la 5-6% din activul total al fondurilor. Majoritatea plasamentelor realizate de fonduri fiind reprezentate de titluri de stat cu o pondere de 80%, daca se include si fondul cu capital de risc Depfa Money Market, care functioneaza in prezent la fel ca un fond mutual.
Fondurile cu profil monetar au continuat sa inregistreze castiguri lunare de peste 1%. Fondul pentru Comert Exterior (FCEx) administrat de SIRA a avut o crestere de 1,5%, unitatile de fond Tezaur administrat de Certinvest s-au apreciat cu 1,4%, iar Simfonia 1, administrat de societatea specializata BRD-Soc Gen a adus un randament de 1,3%.
Castigurile bune in comparatie cu nivelul de risc adus de fondurile monetare se vor mentine probabil si in luna aceasta in conditiile in care reducerea ratei de interventie a BNR cu 0,5 puncte procentuale nu a produs efecte semnificative asupra dobanzilor la depozite bancare, titluri de stat sau obligatiuni. Fondul mutual Orizont, lansat de Certinvest la mijlocul lunii mai, primul fond destinat investitiilor in obligatiuni va ajunge saptamana aceasta la o pondere a obligatiunilor in portofoliu de 95% dupa ce a subscris saptamana trecuta in emisiunile de obligatiuni municipale Bacau si Oradea. De la lansare fondul a avut o crestere de 1,4%.
Luna trecuta a adus lansarea unui alt fond mutual, KD Maximus, administrat de societatea KD Investments, apartinand grupului financiar sloven KD. Fondul va investi pana la 70% din activ in actiuni cotate, restul urmand sa fie impartit intre obligatiuni, titluri de stat si depozite bancare. Administratorii recomanda o durata a investitiei de cel putin trei ani, dar fondul nu va percepe comision la cumpararea sau rascumpararea unitatilor de fond indiferent de durata investitiei.
Activele totale ale fondurilor mutuale romanesti au ajuns la finalul lunii mai la 2280 miliarde de lei (55,8 milioane de dolari), in crestere in termeni nominali cu 5,7% fata de luna anterioara. Numarul de investitori a ramas insa stabil sub nivelul de 58.000, in crestere cu doar 0,3% fata de finalul lunii aprilie.
Sursa: Ziarul financiar, 21 iunie 2004.
-
BERD avertizeaza: tranzitia nu s-a incheiat
Realitatea Romaneasca
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) considera ca procesul de tranzitie al Romaniei nu s-a incheiat, cu toate ca 'mediul de afaceri s-a imbunatatit in urma reformelor'. O delegatie a BERD formata din noua membri ai Consiliului de Administratie a vizitat Romania intr-o misiune de informare. Jean Louis Six, director in cadrul BERD, considera ca reformele trebuie continuate in ceea ce priveste sectorul bancar si restructurarea sectorului energetic. Directorul BERD crede ca eforturile Guvernului sunt vizibile in imbunatatirea mediului de afaceri si reforma administratiei publice, insa afirma ca 'este clar ca pentru Romania nu este un capat de drum'. Hildegard Gacek, directorul BERD pentru Romania, a declarat ca banca vrea sa depaseasca, in acest an, valoarea proiectelor din 2003, care au atins 385 de milioane de euro, in sectorul bancar, utilitati urbane si energie.
BERD a investit in Romania 2,34 miliarde de euro pana in mai 2004 si este cel mai mare investitor strain de la noi.
Sursa: Realitatea romaneasca, 21 iunie 2004.' -
Vanzarea primelor doua distributii de energie - o tranzactie care a multumit ambele parti
Adevarul
___
Saptamana trecuta, s-a consemnat finalizarea primei tranzactii de privatizare a unor societati din sectorul energetic. Este vorba de Electrica Banat si Electrica Dobrogea, pentru care compania italiana Enel va plati 112 milioane de euro. Din aceasta suma, 36 de milioane de euro reprezinta banii platiti pentru pachetul de 24,6% din actiunile celor doua societati, restul, 76 de milioane de euro, fiind alocati pentru majorarea de capital care sa aduca investitorul italian in posesia pachetului majoritar de actiuni. Protocolul incheiat intre Enel si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie prevede semnarea contractului de privatizare pana la finele lunii in curs. 'Partea romana este multumita de tranzactie', afirma Doru Voicu, director Privatizare in cadrul societatii Electrica. Pana la semnarea contractului de vanzare-cumparare, reprezentanti ai Enel vor supraveghea activitatea celor doua societati, dupa care grupul italian va prelua controlul asupra managementului pana la finalizarea tranzactiei (sfarsitul anului 2004), mai spune directorul Electrica. Analistii sunt de parere ca pretul obtinut este unul foarte bun pentru Enel. 'Pretul este mai mic decat riscul afacerii, deci excelent pentru cumparator', argumenteaza Dan Barbulescu, director al Bucharest Equity Research Group (BERG). El sustine ca societatile au fost evaluate peste activul net, dar mult sub cifra de afaceri. Datele financiare arata ca cele doua companii au un activ net (capital propriu) cumulat de 8.000 de miliarde de lei si o cifra de afaceri cumulata de 13.200 miliarde de lei la o pierdere totala de 930 miliarde lei. Barbulescu considera ca pierderea este cauzata de schimbul datorii - actiuni la rau-platnici. Intrebarea pe care si-o pune oricine, avand in vedere ca este vorba de primele unitati de distributie a energiei privatizate, este daca trebuie sa ne asteptam in urmatoarea perioada la cresteri ale pretului la energia electrica furnizata. 'Privatizarea in sine nu poate duce la cresterea preturilor la energie', afirma categoric Ion Lungu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Energiei (ANRE). El nu exclude insa eventuale majorari de tarife, dar nu ca efect al privatizarii, ci in functie de investitiile pe care le va efectua investitorul la cele doua filiale. 'Daca investitiile sunt substantial mai mari, vom opera o crestere la tariful de distributie, care reprezinta 20-25% din tariful la consumatorul final', precizeaza Lungu. De exemplu, daca tariful de distributie va creste cu 10%, pretul energiei electrice la consumatorul final va fi majorat cu doar 2%. De la 1 ianuarie 2005, ANRE va introduce noi metodologii de tarifare pentru transportul si distributia de energie electrica. 'Vom stabili un pret plafon pentru serviciul de distributie, valabil pentru doua perioade de reglementare (3 ani, respectiv 5 ani). Acest pret plafon se va aplica pentru toate societatile, de stat sau private, avandu-se in vedere programele de investitii, care vor fi aprobate de ANRE', mai aflam de la presedintele ANRE. Autoritatea va lua in calcul programele de investitii ale societatilor si le va recuoaste in pretul energiei pe durata de aplicare a noii metodologii.
Sursa: Adevarul, 21 iunie 2004.'
18.06.2004
-
Hyposwiss a pariat 33 mil. euro pe Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii Danube Tiger, administrat de societatea elvetiana Hyposwiss a devenit in ultimele luni unul dintre cei mai mari investitori de portofoliu pe piata romaneasca cu o expunere totala de 33 milioane de euro pe active financiare romanesti, adica aproximativ o treime din activele totale ale fondului. Analistii Hyposwiss spun ca piata de capital din Romania ofera cele mai bune oportunitati din regiune si mizeaza pe cresterea valorii investitiilor odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Mizam pe cresterea pe care o va aduce aderarea la Uniunea Europeana la fel cum s-a intamplat in Italia, Grecia sau tarile care au aderat anul acesta. Consideram ca Romania este in prezent cea mai buna piata pentru investitii in actiuni. Fata de Bulgaria sau Croatia, piata este mai transparenta si mai lichida, in special datorita numarului mai mare de investitori mici, a declarat pentru Ziarul Financiar Stefan Jaggi, managerul fondului Danube Tiger.
Principala tinta a investitiilor fondului este Austria, care detine o pondere de 50% din plasamentele fondului. In afara de Romania si Austria fondul mai are plasamente de valori mai mici in Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croatia si Bulgaria. Fondul functioneaza asemanator fondurilor mutuale romanesti, investitorii avand posibilitatea sa cumpere sau sa rascumpere oricand unitati de fond. Lansat in luna aprilie a anului trecut, activul net al Danube Tiger a ajuns in prezent la 101,8 milioane de euro. De la lansare fondul a adus investitorilor elvetieni un castig de 20% in euro in conditiile in care jumatate din plasamente sunt in investitii cu venit fix. Aproximativ 10% activul nostru reprezinta lichiditatile necesare pentru a putea acoperi cererile de rascumparare ale investitorilor. In plus avem o pondere mare de obligatiunile de stat austriece, care nu aduc randamente mari, dar au un grad redus de risc, reprezinta de asemenea o pondere importanta in activ. Portofoliul nostru de actiuni romanesti a avut pana acum o crestere de 36% in euro, spune Jaggi.
Printre primele achizitii ale fondului, in vara anului trecut s-au numarat obligatiunile municipale Timisoara si un pachet de 10% din capitalul producatorului de piese auto Compa Sibiu. Pachetul de actiuni Compa, cumparat cu 0,5 milioane de euro valoreaza acum pe piata un milion de euro. Cele mai importante detineri ale fondului cuprind un pachet de actiuni in valoare de 3 milioane de euro ale Petrom, un pachet de 2,1 milioane de euro la Banca Transilvania. In ultimele doua saptamani, fondul a cumparat cate 5% din Santierul Naval Orsova si Policolor Bucuresti. Valoarea celor doua pachete se ridica la 1,3 milioane de euro.
Danube Tiger s-a numarat si printre cei mai importanti cumparatori ai obligatiunilor emise de doua banci romanesti. Fondul detine in prezent obligatiuni Raiffeisen Bank in valoare de 5,6 milioane de euro si obligatiuni BRD SocGen de 1,2 milioane de euro. Obligatiunile emise pe piata internationala de statul roman sau de companii romanesti au fost si ele o tinta a achizitiilor. Danube Tiger detine euroobligatiuni Petrom cu scadenta in 2006 in valoare de 4 milioane de euro, euroobligatiuni CFR Marfa in valoare de 3,9 milioane de euro si euroobligatiuni emise de Ministerul de Finante in valoare de alte 2,1 milioane de euro.
Cu toata cresterea de peste 60% a preturilor actiunilor de la Bucuresti, fondul isi va continua plasamentele pe piata romaneasca, politica de plasament fiind una pe termen lung. Suntem in continuare optimisti in ceea ce priveste piata romaneasca. Este posibil sa crestem ponderea pe care investitiile in Romania. In orice caz, nu avem de gand sa scadem sub nivelul actual de 30%, astfel ca investitiile vor creste odata cu atragerea de noi fonduri, spune Jaggi.
Hyposwiss a facut parte pana anul trecut din UBS, cea mai mare banca elvetiana de investitii si avea la finalul anului trecut active totale in valoare de 400 milioane de euro. Tranzactiile Danube Tiger pe piata de capital de la Bucuresti sunt intermediate de Raiffeisen Capital & Investment, societatea de brokeraj a bancii austriece Raiffeisen.
Un alt fond care a intrat pe piata in ultimele luni este Gustavus Balkans, fond administrat de compania suedeza Gustavus Capital Asset Management AB. Cele mai importante actiuni romanesti detinute de fond, sunt cele ale Petrom, care reprezinta 8,4% din activ.
De la inceputul anului cresterea medie a preturilor de la Bursa de valori Bucuresti s-a ridicat la aproape 60%, iar valoarea investitiilor straine de portofoliu s-a dublat fata de perioada similara a anului trecut. Brokerii de pe piata spuneau inca de la inceputul anului ca tendinta de crestere a cotatiilor s-a datorat in mare parte intrarii mai puternice pe piata a investitorilor straini.
Sursa: Ziarul financiar, 18 iunie 2004.
-
Disputa comerciala intre Petrom si o firma britanica
Gardianul SNP
___
Ndovu Resources Ltd, o subsidiara a companiei britanice de Aminex a 'inceput masurile legale' pentru a incasa 3,5 milioane USD de la SNP Petrom, suma datorata in urma unui acord de explorare in comun a unor zacaminte petrolifere offshore din Tanzania, informeaza Mediafax. Petrom a semnat in 2002 cu Ndovu Resources Ltd un acord prin care s-a angajat sa suporte 50% din costurile totale de forare, pentru a obtine 30% din licenta de exploatare petroliera de la Nyuni/Tanzania. Acordul a fost pus in aplicare abia in noiembrie 2003, din cauza privatizarii Petrom, iar Ndovu a intampinat dificultati in obtinerea sumelor datorate, in baza acordului, de Petrom, sustine Aminex. Petrom a mai platit un milion USD, dar mai are de achitat 3,5 milioane USD pentru care termenul-limita a expirat, sustine Aminex. Reprezentantii Petrom afirma ca nu poate fi inca vorba de un proces. 'Ei nu au respectat o parte din prevederile tehnice ale contractului. Ne-au cerut niste sume pe care noi nu le recunoastem si am solicitat o auditare a cheltuielilor de foraj, pentru a vedea daca sunt intr-adevar cele reale', a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al Petrom.
Sursa: Gardianul, 18 iunie 2004.'
Pagina