26.04.2005
-
Profit record pe piata bancara
Evenimentul Zilei
___
Directorul executiv al Bancii Comerciale Romane (BCR), Nicolae Danila, a anuntat ieri ca profitul net obtinut de banca in 2004 a fost de 6.428 miliarde lei, adica 162 milioane euro, in crestere reala cu 20% fata de cistigul raportat in 2003. Actionarii BCR au decis distribuirea sub forma de dividende a unei sume de 3.275 miliarde lei, ceea ce reprezinta aproximativ 51% din beneficiu.
Profitul net corespunde unui venit bancar total de 21.646 miliarde lei. In ciuda constringerilor induse de scaderea marjelor de dobinda, BCR tinteste pentru anul in curs un profit net de peste 165 milioane euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 26 aprilie 2005. -
O noua tentativa de privatizare a Electroputere Craiova
Curierul National EPT
___
Statul reia, pentru a cincea oara, procesul de privatizare a societatii Electroputere Craiova, potentialii investitori interesati de preluarea pachetului de actiuni reprezentand 62,8 la suta din capitalul social avand posibilitatea sa depuna scrisori de intentie pana la data de 6 mai la sediul AVAS.
Premierul Calin Popescu Tariceanu declara, la inceputul lunii aprilie, ca grupul german Siemens ar putea fi interesat exclusiv de preluarea diviziei de locomotive a uzinei.
Alaturi de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), alti actionari detin 37,2 la suta din capitalul social al producatorului de motoare, generatoare si transformatoare electrice.
Conducerea Electroputere estimeaza ca societatea va trece pe profit in acest an, dupa ce in 2004 a inregistrat pierderi de peste 131 miliarde de lei.
Teoria nehotararii la romani
Dupa patru esecuri care au urmat tot atatea tentative de privatizare, cea mai mare societate din portofoliul AVAS este pe cale sa incerce, a cincea oara, sa gaseasca un cumparator interesat de pachetul sau majoritar de actiuni.
Prima incercare de privatizare a avut loc in martie 2001, cand dintre ofertele pentru preluarea companiei (General Motors, Asociatia Salariatilor ELPAS si Compania de Transport Feroviar Bucuresti) a fost selectata cea a Asociatiei Salariatilor.
Incercarea a esuat, autoritatile motivand ca salariatii nu dispun de suficiente fonduri pentru investitii.
General Motors si KEG Romania au castigat la a doua incercare de privatizare, insa s-a renuntat, din nou, la finalizare, intrucat oferta nu a corespuns exigentelor statului.
In iunie 2003, privatizarea Electroputere Craiova a fost incercata pentru a treia oara.
De aceasta data, s-a decis revocarea ofertei de vanzare a actiunilor detinute de fostul APAPS in cadrul companiei.
S-a vorbit despre restructurare si de impartirea activelor societatii pe sectoare de activitate.
Din nefericire, s-a descoperit, in scurt timp, ca aceasta teorie nu poate fi transpusa in practica, din cauza timpului care trebuia alocat si a imposibilitatii ca diviziile rezultate sa fie vandute concomitent.
Ultima incercare a fost facuta prin negociere directa, fara selectie de oferte.
Consortiul ales era format din Siemens (Germania), Asociatia Salariatilor si DAB (Grecia). Autoritatile au decis, aproape de finalizarea privatizarii sa o ia de la capat, intrucat au descoperit ca Romania stabilise cateva reguli prin negocierea capitolului Concurenta cu Uniunea Europeana.
Sursa: Curierul National, 26 aprilie 2005.
25.04.2005
-
Dezinteres pentru Rulmentul si Tractorul
Evenimentul Zilei
___
AGA de la SIF Transilvania a decis ca societatea nu mai este interesata sa devina actionar majoritar al Uzinii Rulmentul Brasov, pentru ca nu a fost curatata de datorii.
AVAS urma sa preia pachetul de 25% din actiunile detinute de SIF la Uzina Tractorul Brasov si sa ofere in schimb pachetul majoritar de actiuni de la societatea Rulmentul SA.
Ultima firma are datorii de 800 miliarde lei, iar 50,89% din actiuni sint detinute de AVAS, 2% SIF Transilvania, ier restul de actionari privati.
De asemenea, SIF Transilvania vrea sa vinda pachetul de 17,15% din actiunile pe care le detine la Tractorul, pentru ca nu este de acord cu strategia manageriala de aici.
Sursa: Evenimentul Zilei, 25 aprilie 2005. -
Actionarii SIF-urilor au aprobat dividendele pentru 2004
___
Actionarii au votat, sambata, dividendele aferente anului precedent, in cadrul celei de-a doua convocari a adunarilor generale ordinare ale actionarilor. Astfel, actionarii SIF Oltenia si SIF Transilvania vor primi un dividend brut de 650 de lei pe actiune, iar valoarea stabilita in cadrul SIF Moldova a fost de 600 de lei pe actiune. Consiliile de administratie ale SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana au propus Adunarii Generale a Actionarilor acordarea unui dividend brut de 500 de lei pe actiune.
Actionarii SIF-urilor au mai dezbatut, pe langa valoarea dividendelor pentru anul 2004, modalitatea si termenul de plata a acestora, si rapoartele financiare, alegerea administratorilor, situatia distribuirii profitului net.
De asemenea, adunarile au avut pe ordinea de zi bugetele de venituri si cheltuieli pentru acest an, precum si stabilirea datei pentru identificarea actionarilor care au dreptul de a incasa dividende si care vor beneficia de efectele hotararilor.
La prima intrunire, stabilita pentru vineri, nu a fost intrunit cvorumul, cea de-a doua convocare a adunarilor generale fiind stabilita pentru sambata.
In cadrul AGEA trebuia discutate modificari ale actelor constitutive, inclusiv majorarea pragului de detinere, situat in prezent la 0,1% din capital.
Sursa: Curentul, 25 aprilie 2005. -
Azomures, pe cale sa se inchida, isi face planuri pentru a respecta conditiile de mediu
Adevarul AMO
___
Daca va reusi sa evite falimentul spre care se indreapta, SC Azomures Targu Mures va pune in functiune, de luna viitoare, o statie de epurare a apelor incarcate cu ioni de amoniu si ioni de azotat. In acest fel se va stopa, practic, poluarea raului Mures cu compusi ai azotului, care se inregistreaza periodic din aval de Targu Mures si din zonele localitatii Cipau. Potrivit Agentiei de Protectia Mediului Mures, aproape la fiecare masuratoare s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise la ioni de amoniu si la ionii de azotat. In sectiunea Cipau, in repetate randuri, valoarea ionilor de amoniu din raul Mures a fost de 2,10 mg/l, fata de 1,0 mg/l admis, iar la ionii de azotat, valoarea inregistrata a fost de 13,43 mg/l, fata de 10,0 mg/l admis. In ciuda faptului ca functionarea Combinatului de ingrasaminte chimice din Targu Mures este pusa sub semnul intrebarii, din cauza cresterii pretului gazului metan, SC Azomures SA deruleaza in continuare investitii importante in programele de mediu la care s-a angajat. Reprezentantii SC Azomures SA sustin ca programul de investitii al societatii nu a fost stopat nici o clipa, nici macar in momentul in care s-a pus problema reducerii cheltuielilor. Astfel, de la anuntarea posibilitatii incetarii productiei, la Azomures a fost adusa o instalatie de distrugere a oxizilor de azot, mult mai toxici ca amoniul, si se va pune in functiune statia de epurare a apelor incarcate cu ioni de amoniu si ioni de azotat. Directorul APM Mures, Danut Stefanescu, a declarat ca, pana la sfarsitul anului 2006, la Azomures trebuie pus in siguranta batalul (groapa de depozitare a reziduurilor de fabricatie) de 36 de hectare, pentru ca reziduurile sa nu mai polueze solul. Mentionam ca SC Azomures SA este prinsa in angajamentul de mediu semnat cu UE, fiind intr-o perioada de tranzitie pana in 2015. In ceea ce priveste eventualitatea inchiderii societatii, reprezentantii SC Azomures SA Targu Mures au declarat ca se cauta solutii pentru continuarea productiei, 'avand in vedere cresterea pretului gazului metan cu 20 la suta. Deocamdata, societatea nu a primit vreun raspuns oficial din partea Guvernului roman si se iau in calcul variantele de oprire a productiei sau eliminarea sectiilor neproductive si functionarea la limita supravietuirii'. Acestia au aratat ca la Azomures ar putea fi luata decizia concedierilor colective, dar s-ar putea apela si la varianta concedierii unei treimi din personal. 'Deocamdata, lucram cu variabile, intrucat nu avem un raspuns oficial din partea autoritatilor', sustin surse din anturajul conducerii societatii. Conducerea Azomures a infirmat zvonul potrivit caruia societatea ar fi semnat un contract cu un partener israelian, precizand ca in aceasta perioada persoane interesate ar putea lansa zvonuri de intoxicare. 'Un partener strain puternic ne-ar putea ajuta, insa, deocamdata, nu exista oferta concreta', sustine conducerea SC Azomures SA Targu Mures.
Sursa: Adevarul, 25 aprilie 2005.'
22.04.2005
-
SIF Oltenia e prima la profit dintre SIF-uri dupa primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Oltenia a raportat cel mai ridicat profit dintre societatile de investitii financiare pe primul trimestru al anului, la finalul lunii martie compania obtinand un profit net de 184,2 miliarde de lei (4,9 milioane de euro), in crestere fata de profitul de 2,6 milioane de euro inregistrat in aceeasi perioada a anului precedent.
Compania nu avea la finalul lunii trecute schimbari majore in structura detinerilor la titlurile listate la Bursa de Valori, pe parcursul lui martie, o majorare a titlurilor detinute fiind inregistrata totusi la Socep, unde a ajuns sa controleze 7,1% din actiuni.
Reprezentantii societatii nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii suplimentare.
Banatul, cea mai mare crestere
Chiar daca SIF Oltenia se prezinta cel mai bine dupa primele trei luni ale anului, cea mai importanta crestere de profit fata de aceeasi perioada a anului trecut o are SIF Banat - Crisana.
Aceasta SIF avea la finalul lunii martie din acest an un profit net de 126,8 miliarde de lei (3,4 milioane de euro), comparativ cu profitul de 0,2 milioane de euro din primul trimestru al anului trecut.
Luna trecuta, Banat - Crisana a continuat sa cumpere actiuni la Turbomecanica si la Silcotub, majorandu-si participatiile detinute in cadrul celor doua companii la 9,35%, respectiv la 5,5%. De la inceputul acestui an, compania si-a redus detinerea in cadrul BRD, ajungand sa controleze la finalul lui martie 4,6% din actiunile bancii.
Conducerea SIF Banat - Crisana a anuntat recent ca estimeaza obtinerea la finalul anului curent a unui profit net de peste 12 milioane de euro, in crestere fata de anul trecut, cand societatea a obtinut un profit de aproape 10 milioane de euro.
O imbunatatire semnificativa a rezultatelor fata de inceputul anului trecut are si SIF Muntenia, care a raportat in acest an un profit net de 2,3 milioane de euro, dupa ce in primul trrimestru din 2004 compania inregistrase o pierdere de aproape 3.000 de euro.
Doar Moldova a scazut
Singura societate de investitii financiare care a raportat un profit in scadere fata de finalul lunii februarie este Moldova. Aceasta companie avea la finalul lunii martie un profit net de 1,3 milioane de euro comparativ cu profitul de 1,5 milioane de euro raportat dupa primele doua luni ale anului. Rezultatul SIF Moldova este apropiat de cel inregistrat in primul trimestru al anului trecut, cand compania obtinuse un profit net de 54 mld. lei lei (1,3 mil. euro).
'Profitul mai redus a fost cauzat de cresterea cheltuielilor de functionare, de cheltuielile necesare pentru pregatirea AGA. In acelasi timp, veniturile au fost afectate de trendul de scadere a dobanzilor, noi avand plasamente importante in depozite bancare. De asemenea, in ultima luna, nu am facut nici o tranzactie semnificativa care sa determine o crestere a profitului', a comentat Alexandru Matei, presedintele SIF Moldova.
Potrivit acestuia, societatea va incepe in perioada urmatoare sa deruleze tranzactii mai importante, una dintre acestea putand viza si pachetul de actiuni pe care SIF Moldova il detine la Cometex, societatea care detine mai multe spatii comerciale in Suceava si pentru care s-au 'batut' trei ofertanti, in cursa ramanand in final retailerul Altex. 'Avand in vedere interesul crescut pentru Cometex, analizam toate modalitatile prin care am putea vinde actiunile detinute in cadrul acestei companii, inclusiv in cadrul acelei oferte', a precizat Matei.
SIF Moldova a vandut tot la Sofert
Luna trecuta, SIF Moldova si-a lichidat participatia pe care o detinea la producatorul de ingrasaminte chimice Sofert Bacau. ' Tinand cont de faptul ca Sofert a intrat in reorganizare judiciara, am vandut actiunile pe care le detineam in cadrul companiei la un pret sub valoarea la care titlurile erau inregistrate in portofoliu, in ideea ca decat sa ramanem cu nimic mai bine cu putin. Dar actiunile pe care le detineam la Sofert (o participatie de aproximativ 4,3% - n. red.) mai reprezentau doar un pachet rezidual, comparativ cu ceea ce detineam initial la aceasta societate', afirma presedintele SIF Moldova.
Tot pe parcursul lunii trecute, aceasta SIF a mai cumparat actiuni la Banca Transilvania, ajungand la finalul perioadei sa detina 3,5% din titlurile bancii.
Pentru acest an, SIF Moldova si-a bugetat un profit brut de 348,7 miliarde de lei (8,6 mil. euro), in 2004 compania obtinand un profit de 457,4 miliarde de lei (11,2 mil. euro).
Cel mai slab dintre SIF - uri sta Transilvania, cu un profit net de doar 34,4 miliarde de lei (0,9 milioane de euro), in usoara crestere fata de primele trei luni ale anului trecut, cand compania raportase un profit de 0,8 milioane de euro.
'Nu am avut nici interesul si nu a fost nici conjunctura potrivita pentru a face vanzari importante in aceasta perioada, astfel ca ne-am abtinut de la acest lucru. In schimb, ne-am consolidat pozitiile la o serie de societati prin participarea la majorari de capital. Intentionam sa subscriem si in cadrul majorarii de capital de la Banca Transilvania, in limita a atat cat ne este permis', a comentat Florian Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania.
Azi si maine sunt programate sa se desfasoare Adunarile Generale la toate cele cinci SIF - uri, unde se va dezbate, printre altele, si ridicarea pragului de detinere de la 0,1% la 1%.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2005' -
Socep concediaza din angajati si taie din cheltuieli ca sa faca fata scaderii euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Aprecierea puternica a leului care a afectat toate companiile cu activitate orientata preponderent spre export a determinat conducerea operatorului portuar Socep Constanta sa elaboreze un amplu program de restructurare in vederea adaptarii la contextul economic actual.
'Era absolut necesar acest program. Fara restructurare nu putem face fata in noile conditii de piata', a comentat Petrica Valcu, directorul general al Socep.
El spune ca, in conditiile in care, deprecierea dolarului a fost intr-un interval scurt de timp de pana la 17%, pe fondul unei inflatii destul de ridicate, iar agentii economici au profitabilitatea de regula pana in 15%, este evident ca automat ei au intrat pe pierdere, sau, cum s-a intamplat la finele anului 2004, si-au diminuat substantial rezultatele de pe primele zece luni.
'In acest context, exportatorii incearca sa identifice solutii, precum reducerea costurilor, dirijarea unor cote de marfa catre piata interna, renegocierea contractelor, fie renuntarea la contractul extern, implicit la fabricarea produsului. Consecinta directa a fost reducerea volumului de marfuri generale derulate la export prin portul Constanta. In acest cadru, pentru operatorii portuari mai apare inca o problema: diminuarea gradului de utilizare a bazei materiale si umane', a precizat Valcu.
Potrivit oficialilor Socep, conducerea companiei a hotarat adoptarea unui program de restructurare, care 'sa puna de acord resursele materiale si umane cu cerintele traficului si desfasurarea unei activitati eficiente'.
Intre masurile avute in vedere in programul de restructurare este prevazuta si o reducere a personalului cu 160 - 170 de salariati dintre cei 850 de angajati ai companiei. Cea mai mare parte a masurilor sunt indreptate in directia realizarii de economii la toate categoriile de cheltuieli, imbunatatirea itehnologiilor de operare, precum si a normelor de munca, dar si in vederea realizarii de reparatii si intretineri prin forte proprii.
Ca urmare a acestor masuri, compania estimeaza o reducere cu 15 - 20 % la nivelul cheltuielilor totale, comparativ cu anul trecut, cand acestea s-au cifrat la 479,4 miliarde de lei (11,8 milioane de euro).
Pentru a se apara impotriva intaririi leului, Socep incearca si renegocierea contractelor incheiate.
'Am reusit sa diminuam o parte din pierderea in lei care rezulta in urma decontarii contractelor noastre prin majorarea tarifelor pentru cea mai mare parte a partenerilor nostri de afaceri. Dar aceasta este doar o masura complementara programului de restructurare', spune Valcu.
Socep si-a bugetat pentru acest an realizarea unui profit brut de 30 miliarde de lei (0,8 milioane de euro la un curs mediu de 36.500 lei/euro - n.red) si a unei cifre de afaceri de 460 miliarde de lei (12,6 milioane de euro). 'In urma implementarii programului de restructurare, credem ca vom depasi totusi aceste niveluri', a precizat directorul companiei.
Operatorul portuar nu are in prezent un actionar majoritar, fiind controlat de manageri si de salariati. Actiunile Socep sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 2.700 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 25,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2005' -
Petromidia vrea pe Bursa la Londra
Evenimentul Zilei RRC
___
Rafinaria Petromidia ar putea fi listata si pe o bursa externa, iar grupul Rompetrol ar putea cota pe piata autohtona si alte companii detinute, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, presedintele grupului, Dinu Patriciu. 'Ne gindim sa listam si alte companii ale grupului la Bucuresti, si, probabil, sa listam Rompetrol Rafinare (n.r. - rafinaria Petromidia) pe o bursa externa.
Cautam in momentul de fata sa vedem unde i-ar putea fi locul', a spus Patriciu.
El a adaugat ca una din variantele luate in considerare pentru Petromidia este Bursa de la Londra. In ceea ce priveste alte companii din cadrul grupului care ar putea fi listate la Bursa din Bucuresti, presedintele Rompetrol nu a oferit detalii, insa a aratat ca exista anumite firme cu o evolutie financiara buna, ca Rominserv sau Rompetrol Logistics.
In primul trimestru al acestui an, grupul Rompetrol a inregistrat o cifra de afaceri de 507 milioane dolari si un profit net de 43 de milioane de dolari, din care 41 de milioane de dolari reprezinta profitul net obtinut de rafinaria Petromidia.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 aprilie 2005
'
21.04.2005
-
Impact spera sa recupereze anul acesta scaderea de profit din 2004
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara Impact Bucuresti si-a propus pentru anul 2005 un profit de peste 300 miliarde lei (8,27 milioane de euro), aferent unor venituri totale de 1.520 miliarde de lei (41,86 milioane de euro).
Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei presupune astfel o crestere a profitului de peste 77% in euro fata de nivelul inregistrat anul trecut, 4,66 milioane de euro (188,76 miliarde lei). Cifra de afaceri a companiei ar inregistra la finele anului 2005, conform estimarilor, o crestere de 43,35%. Impact a realizat anul trecut venituri in valoare de 29,2 milioane de euro (1.184,5 mld. lei). Profitul a scazut insa cu 2 procente in lei, pana la 188,7 mld. lei. Pentru acest an, societatea va repartiza sub forma de dividende o treime din profit, 63,77 miliarde lei (1,75 mil. euro), ceea ce ar insemna 111 lei/actiune. Compania va demara in acest an o serie de ansambluri rezidentiale: Roua-Ploiesti (martie), Boreal 2 (august), Greenfield (mai-iunie). Impact va incepe si proiectele imobiliare in Timisoara, Brasov, Sibiu si Cluj.
Impact nu estimase initial o evolutie buna a rezultatelor financiare pentru 2005, anuntand la inceputul acestui an ca renunta la intentia de a construi in Bucuresti din cauza lipsei de cooperare a autoritatilor. Omul de afaceri Dan Ioan Popp, care controleaza si conduce compania, nu a putut fi contactat pentru comentarii. Printre planurile de dezvoltare ale Impact se numara pe termen mediu atragerea in actionariat a unor fonduri straine de investitii, si pe termen mai lung intrarea unui investitor strategic. Compania a mai anuntat ca va dezvolta pe termen mediu, un proiect de 5.000 de locuinte in Bucuresti, cu o valoare de piata estimata la 500 de milioane de euro.
Impact se numara printre putinele exemple de companii romanesti care s-au dezvoltat prin intermediul pietei de capital, prin emisiune de actiuni noi si obligatiuni. Compania si-a majorat la inceputul acestui an capitalul social cu 70,8 miliarde de lei, pana la 573,9 miliarde lei (15,1 mil. euro), prin subscrierea unui numar de 70,8 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei pe actiune. Adunarea Generala a Actionarilor hotarase, la sfarsitul anului trecut, majorarea capitalului social al companiei cu 75,46 miliarde de lei, pana la 578,5 miliarde de lei. La finalul perioadei de exercitare a dreptului de preferinta de catre actionari, din totalul de 75,46 milioane de actiuni oferite spre subscriere un numar de 4,6 milioane de actiuni nu au fost subscrise si, in consecinta, au fost anulate.
Pe de alta parte, Impact a realizat in primele saptamani ale acestui an o emisiune de obligatiuni in valoare de 8,6 milioane de euro cu o scadenta de patru ani. Obligatiunile au fost vandute prin metoda plasamentului privat si au fost achizitionate de un singur cumparator: filiala din Londra a bancii olandeze ING.
Actiunile Impact sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. La un pret de 6.400 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 101 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 aprilie 2005.
-
BRD acuza de dumping bancile care au curajul sa reduca dobanda
Curierul National BRD
___
Patrick Gelin, presedintele BRD - Groupe SociA?tA? GA?nA?rale considera ca marja de dobanda din sistemul bancar romanesc nu va mai putea scadea, deoarece nu va mai putea fi acoperit riscul de credit. ''Cred ca trebuie sa se opreasca aceasta scadere a marjelor intre dobanzile pasive si cele active, pentru a putea fi asigurat riscul de credit si de capital al unei banci'', a explicat Patrick Gelin.
Acesta a citat statistici ale Bancii Nationale in care se arata ca, in 2004, marja medie de dobanda pe total sistem bancar a fost de 8,70 puncte de baza, la sfarsitul lunii decembrie ajunsese la 7,40, pentru ca in februarie 2005 sa coboare pana la 5,40 puncte.
Ai dobanda mica, esti acuzat de dumping
Este foarte posibil ca membrii conducerii BRD sa fie deranjati de scaderile reale de dobanda operate de mai multe banci in ultima vreme.
Gelin a mentionat ca a aflat despre practicile de dumping ale altor banci atunci cand companiile mari, la negocierea unor contracte de creditare, formulau pretentii exagerate.
„Am avut cazuri in care unele firme ne spuneau ca vor un comision Y, altfel vor merge la alta banca care le-a garantat comisionul X.
Asa am aflat ca bancile mici care au ambitii mari si vor sa acapareze clienti cu orice pret apeleaza la oferirea unor produse si servicii, la preturi de dumping, neconforme cu realitatea”, a declarat pentru 'Ghiseul Bancar' presedintele BRD.
Este si normal ca BRD sa aiba o asemenea pozitie, cand opereaza o dobanda de baza, de exemplu, de 25% pentru creditul de consum, in timp ce unele banci afiseaza deja dobanzi de 15% sau chiar mai mici.
In plus, se pare ca BRD nu a inteles foarte bine recomandarile guvernatorului Mugur Isarescu.
Seful BNR a indicat recent ca dobanzile la credite trebuie sa ajunga in vara undeva intre 10 si 14%.
Clientii vin la BRD cu solicitari 'nerealiste'
Potrivit lui Gelin, banca franceza nu poate sa raspunda favorabil unor solicitari nerealiste venite din partea societatilor comerciale care au primit oferte de la bancile care practica dumping-ul.
Presedintele BRD spune ca se pot face compromisuri, in urma unor negocieri directe, insa niciodata banca nu poate cobori pretul unui produs sub costul impus de riscurile specifice creditarii.
Fara sa dea nume, presedintele BRD s-a referit la “bancile mici care vor sa castige cota de piata”.
Solicitat sa explice ce intelege prin 'banci mici', Gelin n-a ezitat sa afirme ca “printre bancile dornice sa se impuna pe piata se numara Unicredit, OTP Bank, Piraeus Bank si altele”.
Sursa: Curierul National, 21 aprilie 2005.'
Pagina