Warrant-uri

Ele sunt asemănătoare cu opțiunile, diferența principală fiind că warrant-urile nu sunt standardizate, ci sunt emise de instituții financiare în condițiile pe care acestea le consideră optime. Prin urmare, un warrant poate avea orice caracteristici, incluzând scadența, prețul de exercitare sau multiplicatorul.

De asemenea, warrant-urile sunt emise într-un număr limitat și vândute investitorilor, în timp ce pe opțiuni, la fel ca și pe contractele futures listate la bursă, se pot deschide oricâte poziții de vânzare/cumpărare.

Warrant-urile care dau dreptul de a cumpăra activul suport se numesc „Call”, iar cele care dau dreptul de a-l vinde se numesc „Put”, aceleași denumiri folosite și în cazul opțiunilor. Pentru a avea dreptul de a cumpăra sau de a vinde activul suport la scadență, cumpărătorul warrant-ului plătește o primă, acesta fiind, de fapt, prețul la care se tranzacționează în piață instrumentul financiar.

De exemplu, warrant-ul RCBRD17F1, un warrant de tip Call având ca activ suport acțiunile BRD, a fost emis la data de 07.06.2016, la prețul de 0,78 lei, o unitate dând dreptul de a cumpăra o acțiune BRD la prețul de 12 lei, la data de 16.06.2017. Pentru a ajunge pe profit, ar fi nevoie ca, la data de 16.06.2017, prețul acțiunii BRD să fie mai mare de 12,78 lei. Pe de altă parte, pierderea este limitată la cei 0,78 lei plătiți la început, mai puțin decât s-ar putea pierde cumpărând direct acțiuni.

Un aspect important, în cazul warrant-urilor tranzacționate în România, este acela că decontarea la data scadenței se face în bani, nu în natură. Mai exact, deținătorul unui warrant de tip Call primește diferența dintre prețul de piață al activului suport și prețul de exercitare, în cazul în care aceasta este pozitivă. Pentru un warrant de tip Put, va fi vorba de inversul acestei diferențe. În cazul decontării în natură, deținătorul warrant-ului ar fi trebuit să realizeze efectiv tranzacția de vânzare sau cumpărare în termenii stabiliți inițial.

Faptul că, pentru a simula cumpărarea unei acțiuni în valoare de 12 lei, este nevoie de numai 0,78 lei face ca warrant-urile să aibă efect de levier, la fel ca în cazul certificatelor turbo. Tot ca în cazul certificatelor turbo, levierul este unul intrinsec, variabil în funcție de prețul warrant-ului, și rămâne același din momentul în care are loc investiția.

O confuzie ușor de făcut este între cumpărarea unui warrant și cumpărarea activului suport. În exemplul de mai sus, cele două coincid, cumpărarea warrant-ului dând naștere unei poziții de cumpărare, condiționată de prețul de la data scadenței, pe activul suport. Dacă ne așteptăm însă ca acțiunile BRD să se deprecieze în perioada următoare și am vrea să avem opțiunea de a vinde la scadență, trebuie să cumpărăm un warrant de tip Put.

Prețul warrant-urilor se schimbă în funcție de prețul de piață al activului suport și de perioada rămasă până la scadență, așa că se poate obține profit de pe urma lor în orice moment. În exemplul de mai sus, dacă prețul acțiunii BRD ar ajunge la 14 lei, prețul warrant-ului ar crește la rândul său, reflectând profitul mai mare care poate fi obținut la scadență.

Majoritatea warrant-urilor disponibile la tranzacționare la BVB au ca activ suport acțiuni românești listate. Există, de asemenea, instrumente cu activ suport aur sau indici locali și internaționali.