13.04.2005
-
Oltchim va renunta la activitatile agroalimentare
Curentul OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea ar putea scoate la vanzare, prin licitatie, fabricile de produse agroalimentare detinute in localitatile Raureni si Babeni, subiectul urmand sa fie discutat de actionarii companiei la sfarsitul lunii aprilie.
Unitatile din Babeni (Avicola, ferma de porci Suinprod si Fabrica de Nutreturi Combinate) vor fi vandute la pachet, in timp ce fabrica de conserve din Raureni va face obiectul unei licitatii separate.
Separarea activitatilor agroalimentare de principalul obiect de activitate al Oltchim a fost avansata inca din anul 2003, la initiativa fondului de investitii Lindsell Enterprises Limited, care detinea, la acea vreme, 12% din capitalul social al Oltchim. Actionarii Oltchim vor hotari, la 28 aprilie, si asupra vanzarii a patru terenuri, cu o suprafata totala de circa 33.000 de metri patrati. Terenul cu cea mai mare suprafata (17.700 metri patrati) este situat in orasul Ramnicu Valcea si gazduieste activele Sistemplast.
Totodata, Oltchim ar putea ceda firmei Imsat din Valcea un teren cu o suprafata de 4.520 de metri patrati, evaluat la 25.140 de euro, in schimbul caruia va primi o suprafata de 1.890 metri patrati. Oltchim doreste sa infiinteze, in parteneriat cu investitori privati, companii cu capital mixt pentru cresterea capacitatilor de productie a panourilor de poliuretan si a profilelor PVC. De asemenea, compania isi propune sa formeze o alta societate cu capital mixt pentru realizarea unei unitati de productie a poliesterilor.
Sursa: Curentul, 13 aprilie 2005. -
Limita detinerii maxime la SIF-uri sare direct la 5%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cistigurile obtinute din vinzarea actiunilor vor fi impozitate tot cu 1%, daca titlurile au fost transferate dupa mai bine de un an de la achizitionarea lor. De acelasi tratament fiscal vor beneficia si actiunile cumparate inainte de intrarea in vigoare a modificarilor la Codul Fiscal
Investitorii vor putea achizitiona pina la 5% din capitalul social al unei societati de investitii financiare (SIF), prag care urmeaza sa fie majorat de la 0,1%. Autoritatile avansasera recent ca posibil prag pe cel de 1%. Propunerea de 5% a fost agreata ieri de ministrul finantelor, Ionut Popescu, dupa cum ne-a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget - Finante din Senat.
Propunerea senatorului Vosganian a fost inclusa intr-o initiativa legislativa privind transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate pe actiuni. Initiativa legislativa privind demutualizarea Bursei a fost inaintata Guvernului pentru a-si exprima punctul de vedere, urmind sa ajunga la Senat si Camera Deputatilor. Senatorul Varujan Vosganian este optimist in legatura cu transformarea Bursei in societate pe actiuni: 'Este posibil ca in cursul saptaminii viitoare sa se voteze acest lucru'.
Proiectul impozitelor pe piata de capital, definitivat
Astazi va fi facut un amendament legislativ care stabileste in forma finala metoda de impozitare a veniturilor de pe piata bancara si de pe piata de capital. Presedintele Comisiei buget - finante a Senatului, Varujan Vosganian, ne-a declarat: 'Vor fi impozitate cu 10% numai dobinzile aferente depozitelor bancare constituite dupa data de 1 mai 2005. In ceea ce priveste piata de capital, venitul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate inainte de intrarea legii in vigoare va fi impozitat cu 1%. In situatia in care actiunile sint cumparate dupa ce se aproba legea si sint vindute intr-un interval mai scurt de un an, impozitul va fi de 10%. In al treilea caz, va fi impozitat cu 1% cistigul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate dupa aprobarea legii si vindute dupa o perioada mai mare de un an'. Senatorul Varujan Vosganian considera ca astfel vor fi eliminate nelamuririle aparute anterior in legatura cu 'pro rata temporis'.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.' -
Banca Transilvania isi majoreaza capitalul social cu 67,3%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TLV
___
Capitalul social al Bancii Transilvania va fi majorat cu 67,3% in loc de 58,6% cit propusese initial Consiliul de Administratie, potrivit deciziei Adunarii Generale a Actionarilor intrunita ieri. Aceasta diferenta a rezultat din recalcularea rezervelor incorporate in capitalul social.
Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania ne-a declarat ca AGA a aprobat si lansarea unei emisiuni de obligatiuni (convertibile in actiuni - capital de rang II), in valoare de 25 milioane dolari (transa I - 20 milioane dolari, pentru IFC, investitor calificat, transa a II-a - 5 milioane dolari, pentru actionari existenti si terti), cu dobinda Libor la 6 luni si cu o prima de 3% platita semestrial, valoarea nominala de 10.000 dolari cu o scadenta de 5 ani.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.
12.04.2005
-
BNR nu se asteapta la intrari masive de capital strain pe piata
Gardianul
___
Banca centrala este pregatita sa contracareze eventuale intrari masive de capital, prin 'combinatii' de politica de curs, dobanzi si aplicarea masurilor de salvgardare, chiar daca nu sunt anticipate fluxuri speculative de amploare, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
'Nu ne asteptam la intrari masive de capital dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei, dar nici nu ne culcam pe o ureche', a spus Isarescu.
El si-a mentinut scenariul, impartasit si de alti oficiali ai bancii centrale, potrivit caruia o mare parte a fluxurilor cu potential de volatilitate ridicata au intrat deja in Romania, prin asa-numitele 'vehicule speciale'. 'Cum am mai anuntat, credem ca au intrat deja in Romania aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, dar nu putem spune ca toate aceste sume reprezinta fonduri speculative.
Unele sunt investitii straine care au intrat mai devreme pentru a beneficia de dobanzile mai mari de la noi si, pentru o perioada, se comporta ca fonduri speculative', a explicat Isarescu.
In opinia sa, o parte din fluxurile straine regasite in sistemul bancar se va indrepta catre economia reala, sub forma investitiilor directe, catre piata imobiliara sau pe piata de capital.
Intrebat despre conditiile in care BNR va aplica una sau mai multe dintre masurile de salvgardare anuntate, Isarescu a confirmat ca acestea vor urma numai unor variatii mari de lichiditate, in special pe piata valutara.
Cu toate acestea, oficialul bancii centrale a atras atentia ca fluxurile speculative nu pot, oricum, sa se apropie de valoarea bazei monetare, calculata la cinci miliarde de euro. 'Daca se arunca cifre prea mari, trebuie spus ca ele nu se pot manevra. Intrari sau iesiri peste volumul bazei monetare nu pot fi manevrate', a mai aratat Isarescu.
Sursa: Gardianul, 12 aprilie 2005.' -
Lukoil va finanta modernizarea rafinariei Petrotel
Curentul
___
Compania rusa Lukoil ar putea imprumuta 82 milioane de dolari de la International Financial Corporation (IFC), divizie a Bancii Mondiale, pentru a refinanta creditele angajate pentru lucrarile de modernizare a rafinariei Petrotel Ploiesti, finalizate in toamna anului trecut.
Lukoil a solicitat sprijinul IFC inca de la initierea proiectului de modernizare, in 2003, dar pentru a incepe cat mai repede lucrarile, compania rusa a venit cu solutii proprii de finantare. 'Rafinaria a fost redeschisa in toamna anului trecut, iar imprumuturile IFC vor inlocui finantarile anterioare', se mai arata in raport. Institutia financiara apreciaza ca volumul total al investitiilor realizate de Lukoil in Romania este de 367 milioane de dolari, din care 260 de milioane au fost alocate pentru dezvoltarea retelei de distributie a carburantilor si 107 milioane de dolari pentru programul de modernizare a rafinariei.
Implicarea IFC este in conformitate cu strategia Bancii Mondiale de a promova dezvoltarea sectorului privat intr-un domeniu important din Romania, precum si cresterea investitiilor straine si a increderii investitorilor. 'Participarea IFC va permite companiei sa obtina finantare pe termen lung in conditii rezonabile. In perspectiva riscurilor macroeconomice si politice, percepute pentru investitii in Romania, participarea IFC alaturi de Lukoil va avea un efect important in sprijinirea investitiilor straine', se mai spune in comunicat.
Lukoil a achizitionat, in februarie 1998, 51% din actiunile rafinariei Petrotel si, printr-o majorare de capital, participatia sa a crescut la 93,67%.
Sursa: Curentul, 12 aprilie 2005.' -
Inflatia a scazut la 8,7%
Banii nostri
___
In Romania, inflatia a scazut la 8,7% in luna martie, fata de 8,9% cat era in luna precedenta, a anuntat Institutul National de Statistica.
Romania, tara candidata la Uniunea Europeana in 2007, a promis Fondului Monetar International ca va reduce rata inflatiei la 7,0% pana la finele acestui an, spre deosebire de 9,3% cat inregistra in luna decembrie 2004.
Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca, o data cu deschiderea portilor monedei nationale leu pentru straini, obiectivul inflatiei va fi de a ajunge in jurul valorii de 7,7%.
Aceleasi statisitici releva ca pretul alimentelor de baza a crescut in aprilie cu inca 0,3%, dupa ce crescuse cu 0,5% in luna februarie.
Preturile produselor non-alimentare au crescut cu 0,3% luna trecuta, dupa ce ramasesra neschimbate in februarie (in contextul mentinerii acelorasi tarife la energie), iar carburantii s-au scumpit cu 0,3%.
Sursa: Banii Nostri, 12 aprilie 2005.
11.04.2005
-
Premierul cauta investitori pentru Electroputere
Romania libera EPT
___
Premierul Tariceanu a discutat ieri cu o delegatie a concernului Siemens, condusa de Friedrich Smaxwil (membru al Consiliului Director al diviziei Transportation Systems), despre implicarea acestei companii in privatizarea SC 'Electroputere' SA Craiova. In cursul acestei saptamani, premierul le-a recomandat si reprezentantilor E.ON Energie sa se implice in privatizarea 'Electroputere'. Cu Siemens se pare ca s-a cazut insa la un acord pe aceasta tema, investigandu-se, in plus, si posibilitatile de dezvoltare a cooperarii in domeniul industriei feroviare din Romania. 'Discutiile au fost deschise si vor fi continuate in grupe de lucru, cu implicarea Ministerului Transporturilor si Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului', a anuntat Biroul de presa al Guvernului. Primul ministru a precizat ca Siemens este interesat doar de divizia 'locomotive' a 'Electroputere', in timp ce alti investitori doresc divizia 'motoare'. Tariceanu a admis ca fabrica craioveana ar putea fi divizata pe cele patru tipuri de activitati (locomotive, transformatoare, aparate electrice, motoare), astfel incat sa se privatizeze modulele rentabile si sa se salveze locurile de munca.
Sursa: Romania Libera, 11 aprilie 2005.' -
Emisiunile de titluri - o afacere tot mai rentabila pentru stat
Cronica Romana
___
Statul a atras, joi, 500 de miliarde de lei printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Au participat 13 banci comerciale care au cumparat in nume si cont propriu 363,6 miliarde lei si in contul clientilor 126,3 miliarde lei. Titlurile au scadenta la 11 aprilie 2012, un nivel al ratei dobanzii de 7 la suta, iar oferta a fost adjudecata integral. Valoarea minima a unei oferte a fost de 100 milioane lei, iar valoarea nominala pe titlu a fost tot de 100 milioane lei. Volumul total al cererii s-a ridicat la 2.162,1 miliarde lei. Tot joi, Ministerul Finantelor Publice a atras 1.601 miliarde lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la doi ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,50%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 800 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 2.768,1 miliarde lei. Bancile au cumparat titluri in valoare de 1.059 miliarde lei in nume si cont propriu si de 497 miliarde lei, in contul clientilor. Pe de alta parte, Ministerul Finantelor Publice a mai atras 1.287 miliarde lei, printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la cinci ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,25%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 1.000 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 3.069,1 miliarde lei.
Sursa: Cronica Romana, 11 aprilie 2005. -
De azi, strainii preseaza cursul valutar si dobinzile romanilor
Cotidianul
___
Dupa liberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile pe piata valutara. Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari.
In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact, in intarirea leului fata de euro.
Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta. Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.
Unele dintre sumele care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ ce poate produce crize valutare.
De cinci luni bune, se construiesc scenarii pentru ceea ce, de astazi, poarta in mod oficial numele de liberalizare a contului de capital. De-acum incolo, vom vedea cit din acestea se potrivesc realitatii. Evolutia cursului de schimb ne va da primele semnale.
Din 1989 incoace, economia Romaniei a stat sub semnul liberalizarii. Scopul acesteia a fost, in esenta, unul singur: aducerea tarii la statutul de economie de piata.
Economie definita in primul rind de raportul cerere-oferta, mai exact de influenta acestui raport in formarea preturilor marfurilor, in conditii de concurenta.
Diminuarea rolului statului prin liberalizarea preturilor, vinzarea proprietatii, liberalizarea comertului exterior sint procese care au marcat transformarea Romaniei. Ele nu ar fi avut insa sanse de reusita fara liberalizarea accesului strainilor, mai precis a capitalului detinut de nerezidenti, la piata autohtona.
Ziua de azi marcheaza accesul oficial al capitalului strain la depozitele bancare in lei.
O cerinta europeana
Desi despre liberalizarea contului de capital se vorbeste intens de doar citeva luni, procesul a inceput in urma cu 14 ani. Adoptarea in 1991, a Legii investitiilor straine a fost un prim pas prin care s-a permis accesul capitalului nerezidentilor in Romania. Aderarea tarii la Uniunea Europeana este insa „responsabila' de evenimentul de azi.
Pentru ca Romania urmeaza, in mai putin de doi ani, sa faca parte din piata unica europeana, piata care are la baza patru libertati fundamentale: libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a capitalurilor. Si pentru Romania faptul nu inseamna altceva decit ridicarea barierelor din calea acestor patru libertati.
Liberalizarea totala a circulatiei capitalurilor a fost realizata, in principal, ca urmare a Tratatului de la Maastricht (1992), care stipuleaza completa liberalizare a miscarilor de capitaluri ca o preconditie pentru introducerea monedei unice in Uniunea Europeana.
Baza regimului actual este reprezentata de interzicerea stricta a controlului miscarilor de capital si a controlului cursului valutar intre statele membre ale UE.
Articolul 73 litera b din Tratat prevede ca „toate restrictiile in calea miscarilor de capital intre statele membre si intre statele membre si terte tari vor fi interzise'.
Modificarea regulamentului valutar de Banca Nationala a Romaniei, prin care se stipuleaza ca nerezidentii „pot deschide si mentine conturi in lei la institutii de credit' si pot „repatria si transfera activele financiare detinute', nu inseamna altceva decit un pas in respectarea articolului sus-amintit.
Cehia si Slovacia au permis accesul nerezidentilor la depozitele bancare in moneda nationala in 1995, iar Polonia si Ungaria au liberalizat total contul de capital in 2001.
Leu tare si dobinzi mici
Daca pina in noiembrie 2004, liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare in lei nu a fost decit tema de seminar specializat, dupa aceasta data efectele pasului de liberalizare sint la vedere pentru toti romanii. Cea care a scos la lumina influenta liberalizarii a fost piata valutara, prin cursul de schimb.
Lasat liber de BNR, leul s-a intarit considerabil, sub presiunea supraofertei de valuta. Magnitudinea socului valutar care a adus euro de la 41.000 de lei si peste, la valorile comunicate astazi de BNR, dar si evolutia in zig zag a cursului au surprins in egala masura agentii economici si populatia. Dupa liberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile tot pe piata valutara. Cauza este simpla.
Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari. In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact in intarirea leului fata de euro. Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta.
Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.
Masuri contra speculatiilor
O parte dintre sumele in valuta care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ, putind produce crize valutare atit la intrare, cit si la iesire. Pentru contracararea fluxurilor speculative de capital, BNR a prevazut patru masuri de salvgardare in regulamentul valutar.
BNR poate adopta una sau mai multe dintre cele patru masuri, daca „fluxurile de capital pe termen scurt de o amploare deosebita exercita presiuni puternice asupra pietei valutare si provoaca perturbari grave in aplicarea politicii monetare si a cursului de schimb, avind ca efect, in special, variatii semnificative ale lichiditatii interne'.
Printre aceste masuri figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma in valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.
Acelasi regim se aplica sumelor in valuta generate ca urmare a transformarii depozitelor in lei pentru transferul devizelor straine in afara tarii. Retinerea poate avea loc atit la momentul conversiei valutei in depozite in lei, cit si la orice moment aferent unei iesiri de valuta, prin inchiderea unui depozit in lei.
Comision pe tranzactii
BNR are in vedere aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentind un flux de capital care genereaza vinzari/cumparari de valuta pentru deschiderea sau inchiderea unor depozite in lei la institutiile de credit din Romania.
O alta masura vizeaza impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor. Banca centrala ia in calcul si rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor, rezultate din conversia unor sume in valuta.
BNR va notifica Comisiei Europene si statelor membre UE intentia de a aplica aceste masuri inainte de adoptarea lor efectiva.
Sursa: Cotidianul, 11 aprilie 2005.' -
Soarta RAFO depinde de Petrom
Cotidianul
___
Patronii RAFO au intrat in fibrilatii. Statul si Petrom i-ar putea lasa fara rafinarie. Acum, RAFO incearca pe toate caile sa smulga inapoi citeva procente din actiunile pe care le va lua Ministerul Finantelor.
Manevra de resapare a RAFO este pe cale sa se impotmoleasca, in favoarea statului. Chiar si in scenariul in care va fi dusa pina la capat conversia in actiuni a datoriilor de 9.000 de miliarde de lei la buget, grupul de firme Balkan Petroleum va detine doar un pachet minoritar care totalizeaza 47%.
Petrom prefera executarea
Cel mai mare actionar va fi statul, cu 43%. Alte 8% ar urma sa apartina Petrom. Practic, daca obtine sprijinul Petrom, statul poate prelua controlul in consiliul de administratie si poate schimba administratorii rafinariei. Mai mult, daca se ajunge la o intelegere cu Petrom, pachetul majoritar poate fi vindut, cu totul, oricarui investitor interesat. Astfel, pentru Ministerul Finantelor, chiar si solutia fortata a conversiei este mai avantajoasa decit pentru Balkan Petroleum. Petrom, in schimb, insista in acest moment pe executarea rafinariei. „Petrom va depune toate eforturile si va actiona, prin toate formele si modalitatile prevazute de lege, pentru recuparea creantelor sale fata de RAFO, neacceptind calitatea de actionar la aceasta societate“, suna raspunsul companiei la intrebarea daca va sustine preluarea controlului de stat. Directorul RAFO, Paul Ivascu, sustinea saptamina trecuta ca Petrom ar prefera ca rafinaria sa intre in faliment, pentru ca astfel ar scadea concurenta pe piata.
Oferta ostila
Spectrul pierderii controlului i-a facut pe patronii RAFO sa ceara rascumpararea actiunilor chiar la valoarea nominala. Oferta a fost promovata agresiv si s-au gasit chiar doi „concurenti“, care sustin ca vor si ei actiuni la rafinarie. RAFO nu are nevoie decit ca statul sa cedeze 2% din actiuni, pentru a nu mai putea avea controlul. In plus, un angajament de vinzare din partea Ministerului Finantelor ar presupune recunoasterea conversiei creantelor in actiuni. Pe de alta parte, statul nu va putea fi sigur ca va incasa din cele 9.000 de miliarde de lei decit aproximativ 400 de miliarde, cit ar trebui sa dea Balkan Petroleum pentru a ajunge din nou in pozitia de actionar majoritar.
Negocieri cu Alfa Oil
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, a anuntat ca a invitat firma Alfa Oil din Elvetia la negocieri pentru preluarea actiunilor RAFO. Sebastian Bodu a mai declarat ca a aflat pe „canale bancare“ ca Alfa Oil este o firma mica. Alfa Oil are un capital social de un million de franci elvetieni, ceea ce ii face pe reprezentantii Ministerului Finantelor sa fie circumspecti in ceea ce priveste puterea financiara a societatii Alfa Oil. Reprezentantii ANAF au anuntat ca vor continua sa conteste in instanta transformarea creantelor Ministerului Finantelor in actiuni. „Daca ne convine oferta Afla Oil, acceptam transformarea creantei RAFO in actiuni RAFO, daca nu continua procesul cu societatea din Onesti“, a punctat Bodu.
Sursa: 11 aprilie 2005.
Pagina