08.02.2007
-
Romgaz, Electrica, Metrorex si Tarom, scoase de Guvern de pe lista companiilor monitorizate
Gardianul AVIO EPT IARV OLT RORX TEL
___
Guvernul a scos 33 de companii de pe lista societatilor monitorizate, printre acestea figur?nd Romgaz, Electrica, Oltchim, Cuprumin, SNLO, Metrorex si Posta Rom?na. Astfel, din portofoliul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului au fost eliminate de pe lista firmelor monitorizate Metrorex, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si Registrul Auto Roman, iar de la Ministerul Economiei si Comertului, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrica si Romgaz. Din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au iesit de sub supraveghere Avioane Craiova, IAR Brasov, IOR si Romaero Bucuresti, Oltchim R?mnicu V?lcea si Rami Dacia. Totodata, a mai fost eliminata de pe lista si Posta Rom?na. Unitatile care au ramas sunt Termoelectrica, CN Huilei Petrosani, Minvest Deva, Remin Baia Mare, SN Carbunelui Ploiesti, Banat Anina, CFR Calatori, CFR Marfa, CFR SA, Multiproduct, Coresi, RADEF, Romarm Bucuresti cu toate filialele sale, Electroputere, Rulmentul si Tractorul Brasov.
Sursa: Gardianul, 8 februarie 2007. -
Piata romaneasca de capital, supraimpozitata
Curentul
___
In general, atunci cand se stabileste impozitarea unui domeniu de activitate se tine cont si de gradul de risc pe care acesta il prezinta. Nu e si cazul economiei romanesti, unde piata de capital e taxata pe principiul 'dati voi azi ca va dam noi inapoi la anu'!
Investitorii de pe piata de capital din Romania platesc printre cele mai mari impozite din Europa si sunt printre putinii care nu beneficiaza de scutiri de la plata taxelor. In Austria, investitorii nu platesc impozit la vanzarea actiunilor detinute mai mult de un an. In Franta, sunt scutite de impozit veniturile anuale mai mici de 15.000 de euro. In Cehia, titlurile de valoare mai vechi de doi ani sunt neimpozabile.
Chiar daca in unele state rata de impozitare e mai mare (Austria, 25%, Polonia, 19%, Slovenia, 20%), investitorii beneficiaza de alte stimulente fiscale.
In Portugalia, taxa pe profitul din vanzarea actiunilor este de 10%, iar cele mai vechi de un an sunt neimpozabile. Polonia scuteste de impozit titlurile mai vechi de 5 ani.
Fara indoiala, Germania are cel mai permisiv cadru, de unde si cea mai dezvoltata piata de capital european. Pentru vanzarea actiunilor detinute mai mult de un an, care reprezinta mai putin de 1% din capitalul companiei si pentru titlurile mai vechi de un an, nu se plateste impozit nici macar un eurocent!
Autoritatile din statul considerat motor al dezvoltarii Uniunii Europene iau in considerare introducerea impozitarii cu 20% pana la 30%, insa acest lucru se va intampla abia de anul viitor. La fel a procedat si Ungaria, care timp de cativa ani nu a impozitat castigurile din piata de capital, pe motiv ca acest lucru franeaza dezvoltarea acesteia. Din septembrie anul trecut a fost reintrodus impozitul de 25%. In Bulgaria, alaturi de care am intrat in Uniunea Europeana, impozitul pe profitul din vanzarea actiunilor este mai mic decat in Romania cu un punct procentual. Probabil insa ca ai nostrii alesi considera ca BVB a ajuns deja NYSE sau Euronext si trebuie impozitata ca atare.
Sursa: Curentul, 8 februarie 2007.
' -
OPCOM ar trebui transformata in Bursa de electricitate
Adevarul TEL
___
Transelectrica sustine transformarea operatorului pietei de energie electrica OPCOM in Bursa regionala de electricitate, au declarat reprezentantii companiei, la o zi dupa ce Bursa Romana de Marfuri (BRM) a anuntat lansarea tranzactiilor cu energie si a criticat activitatea OPCOM. Compania a contribuit la dezvoltarea pietei de energie si a sustinut activitatea filialei Transelectrica, OPCOM, prin credite proprii si investitii in infrastructura necesara administrarii pietei. 'Transelectrica este interesata de sustinerea unei dezvoltari corecte a pietei si, in acest cadru, de valorificarea corespunzatoare a investitiilor de infrastructura realizate, in particular de valorificarea potentialului OPCOM de transformare in Bursa regionala de energie electrica', se precizeaza in comunicat.
Sursa: Adevarul, 8 februarie 2007.
'
07.02.2007
-
Electrica si Alro ar putea tranzactiona energie la BRM
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Electrica, Alro Slatina si mai multi producatori de electricitate intentioneaza sa efectueze tranzactii cu energie la Bursa Romana de Marfuri (BRM), au declarat reprezentantii companiilor. 'Vom participa in orice locatie de unde putem cumpara energie ieftina, si de la badea Gheorghe din piata Obor, numai sa fie legal', a afirmat directorul general al Electrica, Nicolae Coroiu. Intrebat daca Electrica va cumpara energie de la BRM, Coroiu a precizat ca 'daca se vinde legal si preturile sunt bune', atunci cu siguranta compania va participa. Totodata, Coroiu considera ca este nevoie de o perioada de cateva luni pana cand Electrica va depune primele oferte de cumparare.
'Trebuie sa vedem mai intai cum functioneaza platforma, care este mecanismul si metologia de tranzactionare la BRM', a aratat Coroiu. La randul sau, Gheorghe Dobra, directorul general al Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie, a afirmat ca firma este interesata sa participe la tranzactiile de pe BRM. 'Ne intereseaza sa cumparam electricitate, de oriunde ar fi', a spus Dobra.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 februarie 2007.' -
10% din companiile Fondului Proprietatea vor fi listate pana la 31 martie
Wall-Street.ro
___
Procedurile de listare la Bursa a minim 10% din titlurile companiilor inca necotate, din portofoliul de detineri al Fondului Proprietatea, sunt programate sa inceapa pana la data de 31 martie 2007 si sa se incheie pana la 31 august, potrivit unui proiect de ordonanta, publicat de Guvern.
Procentul minim de 10% din capitalul social al companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea, care urmeaza sa fie listat la Bursa, potrivit noului proiect de ordonanta, este dublu fata de cel prevazut initial.
Obligativitatea derularii operatiunilor de listare nu se aplica in cazul societatilor comerciale, societatilor nationale si companiilor nationale care fac obiectul unei strategii de privatizare catre un investitor strategic, aprobata de Guvern pana la data intrarii in vigoare a ordonantei. in acest caz, institutia publica implicata stabileste oportunitatea si conditiile initierii, derularii si incheierii de oferte publice secundare de vanzare pentru pachete de actiuni de minim de 10%.
Potrivit proiectului de ordonanta, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) nu sunt obligate sa demareze procedurile de listare, daca au un numar de actiuni care, impreuna cu cele detinute de Fondul Proprietatea, nu le confera drepturi de vot suficiente adoptarii hotararilor legate de listare.
Obligatia de listare la Bursa nu se aplica nici pentru societatile comerciale si nationale, precum si companiile nationale, care nu indeplinesc cerintele minime referitoare la emitent si actiuni, stabilite in baza legilor de functionare a pietei de capital, se mai prevede in proiectul de ordonanta.
Daca prin raportul de evaluare se constata ca valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social initial stabilita prin hotararea Guvernului privind infiintarea Fondului Proprietatea, in cazul in care valoarea activelor este mai mare, capitalul social al Fondului Proprietatea se majoreaza in mod corespunzator, actiunile revenind integral statului roman. Operatiunea de majorare se realizeaza de drept, operatiunea fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului in baza hotararii organului de administrare al Fondului Proprietatea, adoptata in temeiul raportului de evaluare.
In cazul in care valoarea activelor este mai mica, actiunile corespunzatoare valorii lipsa se considera neplatite si apartin in intregime statului roman, se mai spune in proiectul de ordonanta. Pana la data platii integrale, actiunile neplatite sunt indisponibilizate in contul statului roman la depozitarul central si nu pot fi vandute sau transmise persoanelor despagubite si detinatorilor de titluri de despagubire sau de conversie. Actiunile neplatite nu se iau in calcul la stabilirea valorii unitare a activului net al Fondului Proprietatea si nu dau dreptul la repartizarea activului societatii, in cazul lichidarii acesteia. Actiunile neplatite nu se iau in calcul la stabilirea cvorumului de prezenta in cadrul adunarilor generale ale actionarilor si nu dau drept de vot.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor Fondului Proprietatea este indreptatita sa fixeze termenul limita in care statul trebuie sa verse contravaloarea acestor actiuni, acest termen nuputand fi mai mic de un an de la data adoptarii respectivei hotarari a adunarii generale extraordinare a actionarilor, se mai spune in proiectul de ordonanta elaborat de Guvern.
Fondul Proprietatea (FP) se va putea lista la bursa dupa opt luni de la aprobarea si publicarea proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor, potrivit presedintelui fondului, Alexandru Paunescu. 'Va fi nevoie de aproximativ opt luni, dupa aprobarea proiectului Ordonantei de Urgenta, pentru derularea tuturor procedurilor de listare', a spus Paunescu.
Fondul Proprietatea se va inregistra la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), 'ca organism de plasament colectiv de tip special (AOPC), constituit in scopul acordarii despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, distinct de alte categorii de AOPC mentionate in reglementarile Comisiei', precizeaza textul ordonantei.
'Suntem o societate de investitii financiare', a comentat presedintele Fondului Proprietatea pentru NewsIn. Paunescu spune ca Fondul Proprietatea este deja operational, dar aprobarea ordonantei va debloca activitatea acestuia.
In ceea ce priveste sursele de finantare pentru despagubirea proprietarilor abuziv deposedati de imobile care vor opta pentru 'cash', acestea vor fi obtinute din vanzarea de catre stat a actiunilor Fondului Proprietatea. 'Ministerul Finantelor isi va vinde o cota din actiunile pe care le detine la Fondul Proprietatea, ca reprezentant al statului si din acesti bani se vor plati cererile de despagubire in numerar', a explicat Paunescu.
Persoanele care au dreptul la despagubiri pentru imobilele care au fost abuziv confiscate sub valoare de 200.000 lei (aproximativ 76.500 dolari, 59.200 euro) vor putea opta intre bani cash sau actiuni la Fondului Proprietatea, potrivit unui proiect de OUG.
Proprietarii abuziv deposedati de imobile vor care prefera plata in cash vor primi 'titluri de plata', certificate de valoare emise Autoritatea Nationala a pentru Restituirea Proprietatilor 'care incorporeaza drepturile persoanei despagubite de a primi in numerar echivalentul in lei al unei sume de maximum 200.000 Euro, indiferent de numarul titlurilor de despagubire care i-au fost emise', mentioneaza un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
Sursa: Wall-Street.ro 7 februarie 2007.' -
Nivel-record al investitiilor straine la bursa
Gandul
___
Cumpararile realizate de nerezidenti la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au urcat in luna ianuarie a acestui an la nivelul record de 495 milioane de lei, cu 8% peste valoarea din ianuarie 2006. Tranzactiile de cumparare ale investitorilor straini au acoperit aproape 43% din lichiditatea BVB, care a totalizat 1,15 miliarde de lei. Cea mai mare parte a plasamentelor, respectiv 460 milioane de lei, a fost asigurata de persoane juridice. Rulajul Bursei de Valori a scazut insa cu 8,7% fata de nivelul de 1,26 miliarde de lei din aceeasi perioada a anului trecut. Vanzarile nerezidentilor au insumat 313 milioane de lei, astfel ca investitiile nete au inregistrat un sold pozitiv de aproape 182 milioane de lei.In cazul investitorilor rezidenti, vanzarile s-au ridicat la 840 milioane de lei, in timp ce plasamentele au totalizat doar 660 milioane de lei.
Sursa: Gandul, 7 februarie 2007. -
Oltchim iese la vanzare
Evenimentul Zilei OLT
___
Oltchim, candva bijuteria industriei chimice din Romania, dar si din sud-estul Europei comuniste, se pregateste de privatizare.
Teodor Atanasiu, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a declarat ieri, in cadrul unei vizite la combinatul din Ramnicu-Valcea, ca a stabilit o strategie de pre-privatizare impreuna cu conducerea societatii si ca procedurile pentru trecerea pe maini private a Oltchim ar trebui sa inceapa la finele lui 2007.
Inainte de privatizare, statul se pregateste de o serie de masuri prin care sa cosmetizeze starea financiara a companiei pentru a o face mai atractiva in ochii investitorilor. Printre acestea se numara si convertirea datoriilor in actiuni. Insa, de data aceasta, trebuie obtinut acordul Comisiei Europene pentru ajutorul de stat, unul dintre principii fiind acela ca executivul sa se comporte ca un investitor privat.
'Realizarea acestui obiectiv nu implica insa doar decizia AVAS, ci si acordul Comisiei Europene, cu care vom discuta aceste aspecte', a spus Atanasiu. Anul trecut, Oltchim a avut o cifra de afaceri de 1,72 miliarde de lei, insa profitul firmei s-a injumatatit - pana la 11 milioane de lei.
Negocieri cu Petrom
Activitatea Oltchim este strans legata de cea a rafinariei Arpechim, detinuta de Petrom. Oltchim se aprovizioneaza cu materii prime (etilena si propilena) de la Arpechim prin doua conducte de 60 de kilometri.
Potrivit lui Atanasiu, AVAS vrea sa creasca independenta companiei fata de furnizori inainte de privatizare, achizitionand active ale Petrom - mai precis instalatia de piroliza, dar si active ale Societatii Natioanale a Sarii.
La sfarsitul anului trecut, Mariana Gheorghe, CEO Petrom, declara intr-un interviu acordat EVZ ca firma petroliera poate contribui la privatizare cu contracte care sa asigure livrarile de materii prime. Surse apropiate discutiilor ne-au declarat ca reprezentantii Petrom se vor intalni azi cu Atanasiu.
'Cum am declarat si pana acum, suntem deschisi cooperarii cu autoritatile in domeniu si intentionam, in perioada urmatoare, sa purtam o serie de discutii pentru identificarea de solutii pe termen lung, viabile atat pentru Oltchim, cat si pentru Petrom', sustine Mariana Gheorghe, CEO Petrom.
Sursa: Evenimentul Zilei, 7 februarie 2007.' -
Petrom depopuleaza rafinaria Arpechim
Cotidianul SNP
___
Majoritatea externalizarilor de personal apare ca urmare a intentiei de a scoate petrochimia din rafinarie si de a o face societate separata.
Petrom intentioneaza sa desprinda activitatea de petrochimie din structura platformei Arpechim Pitesti, de unde ar urma sa plece jumatate din cei circa 2.600 de angajati, ambele masuri urmind a fi luate pina la sfirsitul acestui an.
Astfel, divizia petrochimica de pe platforma Arpechim ar urma sa fie constituita sub forma unei societati separate, care sa fie detinuta in proportie de 100% de Petrom. In ceea ce priveste programul de disponibilizari, el a stirnit deja nemultumirea salariatilor, acum doua saptamini 40 dintre ei demarind un test spontan in fata cladirii administrative a rafinariei.
Potrivit presei locale, intii vor fi disponibilizati 440 de angajati din cadrul rafinariei, masura urmata de transferul a 800 de angajati din petrochimie in noua unitate si de disponibilizarea a 180 dintre ei. Programul de restructurare a rafinariei prevede ca, la sfirsitul lui 2007, sa ramina in structura Arpechim 1.340 de salariati.
Intilnire pe 20 februarie
Potrivit aceleiasi surse, sindicatele de la Arpechim au discutat programul de restructurare cu seful diviziei de rafinare a Petrom, Jeffrey Rinker, care a admis ca exista posibilitatea modificarii datelor. In acest sens, o noua intilnire intre Rinker si sindicalisti va avea loc pe 20 februarie. Liderii sindicali admit existenta planului de restructurare, dar spun ca nici o cifra nu este definitiva. „Au fost prezentate niste cifre orientative. Restructurarea se va face cu sefii de sectie, care, in final, vor spune de citi oameni are nevoie fiecare“, ne-a declarat Ionel Popescu, liderul sindicatului Rafinorul, care a confirmat insa decizia de a trece activitatea de petrochimie pe o societate separata.
„Proces pe termen lung“
Directorul de comunicare al Petrom, Dan Pazara, spune ca „reorganizarea companiei este un proces pe termen mediu si lung, care este implementat in deplin acord cu reprezentantii sindicatelor“. El a afirmat ca, „fiind un proces gradual, numarul salariatilor va fi raportat in rezultatele financiare trimise Bursei de Valori Bucuresti“.
In ceea ce priveste soarta salariatilor care vor fi concediati, Pazara spune ca a fost deja infiintat la Pitesti, inca din aprilie 2006, primul centru de tranzitie in cariera, organism prin care, la nivelul intregii tari, 50% dintre persoanele disponibilizate au fost reintegrate in munca. Oficialul Petrom nu a comentat intentia companiei de a separa activitatea de petrochimie intr-o noua firma.
Potrivit contractului de privatizare, rafinaria Arpechim face parte din activele Petrom pe care OMV le poate vinde, cu acceptul reprezentantilor statului in Consiliul de Administratie. Conducerea OMV a declarat ca nu vinde rafinaria, dar a precizat ca viitorul ei depinde de cel al combinatului chimic Oltchim. OMV a anuntat, pina in 2010, investitii de un miliard de euro la rafinaria Petrobrazi si de 200 de milioane de euro la Arpechim.
Sursa: Cotidianul, 7 februarie 2007.
06.02.2007
-
BRD si Turbomecanica, incluse intr-un indice Dow Jones
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD TBM
___
Actiunile BRD - SocGen si Turbomecanica au fost incluse ieri intr-un indice al companiilor care acorda dividende.
Indicele Dow Jones STOXX EU Enlarged Select Dividend 15 a fost lansat ieri de catre Dow Jones Indexes, unul dintre principalii furnizori de indici la nivel mondial, si include 15 companii din Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Pentru a fi incluse in acest indice, companiile trebuie sa fi acordat dividente crescatoare in ultimii trei ani, iar raportul dintre profit si dividendul pe actiune sa fie mai mic sau egal cu 1. Componenta indicelui va fi revizuita odata pe an in martie.
Pe langa cele doua companii romanesti, in indice mai sunt incluse si Philip Morris, Comercni Banka (Cehia), PKN Orlen, Swiecie sau Telekomunikacja Polska.
Actiunile Turbomecanica au urcat ieri pe Bursa de la Bucuresti cu circa 0,63% si a raportat afaceri in crestere pe ultimul an, iar capitalizarea bursiera a companiei se situeaza la circa 85 de milioane de euro.
Titlurile BRD - Societe Generale au pierdut ieri 1,82%, iar capitalizarea bursiera a acestui emitent se situa la circa 4,46 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 februarie 2007. -
Cei doi lideri ai pietei bancare aduna 65% din profitul sistemului
Curierul National BRD
___
Anul trecut, bancile din Romania au inregistrat un profit total de 2,28 miliarde (647 mil. euro). Comparativ cu 2005, institutiile de credit au castigat mai mult cu 10,6 procente, exprimat in lei. Datorita aprecierii monedei nationale profitul exprimat in euro a consemnat o dinamica de 14%. In comparatie cu perioada 2004-2005 bancile au inregistrat o viteza de crestere a profitului cu 8% mai mica. Primele doua banci din sistem continua sa acumuleze mai mult de 65% din castigurile totale. Potrivit unor surse citate de Mediafax, BCR a obtinut un profit de 240 milioane euro, iar BRD de aproximativ 184 milioane euro. Diminuarea ratei de crestere a profitului a fost determinata mai ales de investitiile pe care bancile le-au facut in largirea sistemului de filiale si sucursale.
Doua banci, active sub 50%, profit peste 65%
BCR si BRD acumuleaza impreuna active de peste 73 miliarde lei cu o cota de piata de 42,6% (BCR cu 26,3% si BRD cu 16,3%). In privinta profitului cele doua institutii de credit stau chiar mai bine. Adunat, profitul inregistrat de BRD si BCR in 2006 totalizeaza aproximativ 424 milioane euro, adica mai mult de 65% din profitul pe intregul sistem bancar. Activele BCR au crescut cu 36,77%, la 45,08 miliarde lei. BCR si-a urcat cu 0,47% cota de piata in 2006, de la 25,73%, cat avea in 2005, pana la 26,3%. BRD-Groupe Societe Generale a crescut activele cu 45,67%, pana la 28 miliarde lei. BRD SocGen a cucerit 1,29% din piata romaneasca in 2006.
Anul trecut, castigurile Bancii Comerciale Romane au avansat cu 19% fata de 2005, pana la aproximativ 240 milioane euro. Planul de dezvoltare propus de Erste vizeaza triplarea profitului net al BCR pana in 2009 comparativ cu nivelul din 2006. Cresterea anuala a castigului net a fost prevazuta la 40%, iar avansul veniturilor nete din dobanzi la 25-30%.
BRD Groupe Societe Generale a incheiat anul trecut cu un profit net de 600 - 650 de milioane lei, fata de 553 de milioane lei in 2005. 'Profitul dupa primele 11 luni a fost de 590 de milioane lei, iar la final de an se indreapta spre 650 de milioane lei', au precizat pentru Mediafax surse din banca. Calculele indica o imbunatatire a castigului BRD intre 10% si 17%.
Crestere mai mica decat in 2005
Profitul cumulat al bancilor din Romania a fost in 2006 de 2,28 miliarde lei, informeaza Mediafax. Valoarea exprima o crestere de 10,6% comparativ cu anul 2005, cu aproape opt procente mai putin decat cresterea din 2004-2005. Exprimate in euro, castigurile institutiilor de credit au avut o dinamica de 14%, diferenta datorandu-se aprecierii monedei nationale. Profitul net al bancilor comerciale in Romania s-a situat in 2005 la nivelul a 547,7 milioane euro, reiese din datele BNR. Aceasta cifra reprezinta o crestere de 18,29% fata de anul precedent. Profitul net al bancilor comerciale in Romania s-a situat in 2005 la nivelul a 547,7 milioane euro, reiese din datele BNR. Acesta cifra reprezinta o crestere de 18,29% fata de anul precedent. BCR a avut un profit de 202 milioane euro, ceea ce reprezinta mai mult de 35% din total si 82% din profitul bancilor cu actionariat majoritar autohton. Intrarile totale in sistemul bancar s-au marit de 2,7 ori fata de anul 2004, pana la 16,7 miliarde euro.
Banca langa banca
Profitabilitatea bancilor a fost anul trecut influentata de preocuparea pentru extinderea prezentei teritoriale. Reteaua bancara din Romania a crescut, anul trecut, cu aproape 1.000 de sucursale si agentii, pana la 4.346 de unitati, ritmul de extindere a prezentei teritoriale a institutiilor de credit fiind de doua ori mai mare fata de 2005. Liderul dezvoltarii teritoriale a fost BRD - Groupe Societe Generale, care a deschis 274 de agentii anul trecut si, cu un total de 600 de unitati, a urcat de pe pozitia a treia pe locul doi in sistem. Reteaua cea mai extinsa se afla in continuare in proprietatea CEC, printre putinele banci care au inchis unitati in 2006, dar pastreaza un avans considerabil fata de concurenta, cu un total de 1.388 de sucursale si agentii. Pe locul trei se situeaza Banca Comerciala Romana, in cadere cu o pozitie, desi a deschis anul trecut 100 de noi reprezentante, crescand prezenta teritoriala la 473 de unitati.
Sursa: Curierul National, 6 februarie 2007.'
Pagina