Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

29.05.2006

  • Petrom a luat 44 mil. dolari pe datoriile Rafo

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNP

    ___
    Compania petroliera Petrom a cesionat creantele asupra rafinariei Rafo Onesti catre compania Calder-A International, inregistrata in Olanda, pentru suma de 44 de milioane de dolari (35 de milioane de euro). Aceasta suma reprezinta castig pentru Petrom, datoriile neplatite ale Rafo fiind trecute pe provizioane de catre Petrom in anul 2004. In urma acestei tranzactii, Petrom a renuntat astfel la toate pretentiile referitoare la creantele asupra Rafo, care dateaza din perioada 2001-2003.

    'Petrom anunta ca a primit ca pret al cesiunii suma de 44 milioane de dolari si considera ca prin aceasta tranzactie toate aspectele legale privind Rafo sunt finalizate', se arata intr-o raportare trimisa de Petrom catre Bursa de Valori.

    Conform ultimelor informatii disponibile, Calder-A International este actionarul majoritar al Rafo, dupa ce a ajuns la o intelegere cu Balkan Petroleum, fostul proprietar al rafinariei din Onesti, pentru preluarea participatiei majoritare, care a fost obiectul unei dispute intre cele doua parti. Contractul dintre Calder-A si Balkan Petroleum pentru preluarea a 98% din actiunile Rafo a fost incheiat in iulie 2005.

    Acordul trebuie avizat de AVAS, pentru ca firma Calder sa preia toate obligatiile asumate de Balkan Petroleum prin contractul de privatizare a rafinariei, inclusiv datorii catre buget in valoare de circa 600 de milioane de lei (170 de milioane de euro).

    Reprezentantii Petrom nu au precizat care este valoarea creantelor pe care compania le avea asupra Rafo. Conform informatiilor disponibile, la sfarsitul lui 2003 creantele Petrom asupra Rafo se ridicau la aproximativ 150 de milioane de lei (circa 36,5 milioane de euro). Aceste creante au fost acumulate in perioada 2001-2003 in urma unor livrari de petrol ale Petrom catre Rafo.

    Grupul OMV, care a preluat pachetul majoritar de actiuni al Petrom in 2004, a constituit provizioane nedeductibile pentru creantele pe care compania le avea de recuperat de la diversi debitori, printre care rafinariile Rafo si Astra Romana. In aceste conditii, intreaga suma provenita din aceasta tranzactie reprezinta venituri pentru Petrom.

    Petrom a obtinut in primul trimestru al acestui an un profit net de 247 de milioane de euro, de peste trei ori mai mare comparativ cu perioada similara a lui 2005. Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 877 de milioane de euro, fiind cu 50% mai mare fata de vanzarile din primele trei luni ale anului trecut.
    Petrom si-a imbunatatit profitabilitatea datorita cresterii preturilor la titei, care a reusit sa compenseze pierderile inregistrate din activitatea de rafinare si distributie.

    Pentru acest an Petrom si-a bugetat un profit net de circa 557 de milioane de euro (1,98 miliarde de lei la un curs mediu de 3,55 lei/euro). Castigul net al Petrom ar urma sa fie astfel cu 42% mai mare decat in 2005, cand acesta s-a ridicat la 391 milioane de euro. Compania estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 3,09 miliarde de euro (10,97 miliarde de lei), comparativ cu 2,97 miliarde de euro in 2005.

    Grupul austriac OMV controleaza 51% din capitalul Petrom, in timp ce statul are o participatie de peste 30%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) controleaza 2,03% din actiuni, iar Fondul Proprietatea un pachet de 9,9%.

    Actiunile Petrom sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori, ultima tranzactie cu acestea derulandu-se vineri la pretul de 0,52 lei/actiune, in crestere cu 6,8% fata de sedinta precedenta. Capitalizarea bursiera a Petrom se ridica la 8,3 miliarde de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 29 mai 2006.
    '

    mai mult

  • Actiunile CEC ramase la stat dupa privatizare - vandute pe bursa

    Gandul   

    ___
    Actiunile Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) care vor ramane in portofoliul statului dupa finalizarea procesului de privatizare vor fi vandute, partial sau in intregime, prin oferta publica de vanzare pe piata interna si / sau externa de capital, inclusiv catre actionarii existenti. Masura a fost aprobata de Guvern printr-o hotarare. Actul normativ permite statului sa vanda restul de actiuni pe care il va mai detine la CEC prin metodele specifice pietelor reglementate, dupa finalizarea vanzarii pachetului majoritar de actiuni. Guvernul va vinde un pachet de 69,9% din actiuni unei institutii financiar-bancare internationale sau unui consortiu din care face parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala. In acest pachet este inclusa si cota de 9,9% din actiuni care, potrivit legii, revine Fondului Proprietatea si a carei contravaloare va fi transferata Fondului, dupa vanzare. Un numar de 5% din capitalul social va fi vandut catre salariatii CEC si pensionarii cu ultimul loc de munca la aceasta institutie.

    Pe lista participantilor la privatizarea CEC figureaza National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen.

    Sursa: Gandul, 29 mai 2006.

    mai mult

  • Erste, conditionata la vanzarea actiunilor BCR

    Curierul National   EBS

    ___
    Erste Bank va putea transfera actiunile cumparate la Banca Comerciala Romana doar catre o societate aflata sub controlul sau exclusiv si numai in termen de trei ani de la data privatizarii, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern in sedinta de miercuri. Proiectul de lege, care va fi trimis spre dezbatere si aprobare Parlamentului, cuprinde si alte masuri pentru finalizarea privatizarii BCR, potrivit Mediafax.

    Banca austriaca Erste a fost desemnata, la finele anului trecut, castigatorul procesului de privatizare a BCR, dupa ce a oferit 3,751 miliarde de euro pentru 61,88% din actiuni, ceea ce inseamna 7,65 euro/actiune. Valoarea tranzactiei este cea mai mare suma angajata pentru o privatizare in Romania. Astfel, Erste va prelua o participatie de 36,88% de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si un pachet de 25% plus doua actiuni detinut in cote egale de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation.

    Plata, o data cu vanzarea propriu-zisa

    Plata efectiva a pretului si transferul actiunilor se vor face dupa publicarea in Monitorul Oficial a actului normativ, care consfinteste vanzarea, mentioneaza Guvernul. Prin urmare, in cazul in care banca austriaca Erste intentioneaza sa transfere actiunile unei companii la care detine controlul integral, tranzactia va putea avea loc doar daca BNR isi va da acordul, iar firma din subordinea Erste va garanta ca va respecta clauzele contractului de vanzare-cumparare si ale celorlalte documente aferente. In acelasi timp, Erste va garanta obligatiile acestei societati. De asemenea, in cazul in care societatea nu va mai fi controlata exclusiv de Erste inainte de expirarea perioadei de trei ani de la data realizarii transferului actiunilor, banca austriaca va redobandi actiunile instrainate sau acestea vor putea fi preluate de alte societati controlate exclusiv de Erste Bank A.G. Executivul mai mentioneaza in proiectul de lege ca actiunile suplimentare dobandite de AVAS printr-o eventuala majorare de capital social la BCR in perioada dintre semnarea contractului de vanzare-cumparare si finalizarea procesului de privatizare vor fi transferate catre Erste fara nici o plata suplimentara.

    Erste ar putea plati procesul Bancorex

    Lipsa unei plati suplimentare este justificata de faptul ca o astfel de majorare s-ar putea face numai in cazul unor reevaluari ori reflectari in capitalul social a unor active, care faceau deja parte din patrimoniul bancii la data incheierii contractului, mai precizeaza Guvernul.

    In cazul in care BCR va fi obligata la plata unor sume in cadrul proceselor legate de activitatea Bancorex, AVAS va suporta 61,8825% din eventualele pierderi, procent echivalent cu pachetul achizitionat de Erste Bank A.G. In fapt, plata acestor sume de catre AVAS este deja reglementata de legislatia in vigoare, prin Ordonanta Guvernului 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bancorex si fuzionarea prin absorbtie a acestei banci cu BCR, Ordonanta de Urgenta 18/2004 pentru finalizarea vanzarii unor pachete de actiuni ale BCR catre BERD si IFC, de actiuni cumparate de Erste Bank. Plata acestor sume de catre AVAS este deja reglementata prin Legea 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii.

    Sursa: Curierul National, 29 mai 2006.

    mai mult

26.05.2006

  • Fondurile speculative intrate in Romania, sub doua miliarde euro

    Gandul   

    ___
    Fondurile intrate in Romania pentru a castiga din diferentialul de dobanda sau oscilatiile de curs, precum si investitiile pe piata de capital se plaseaza insumat sub doua miliarde de euro, a estimat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Sud-Est European. Oficialul bancii centrale a explicat ca aproape 400 de milioane de euro intrasera pe piata valutara romaneasca, inainte de relaxarea regimului de flotare, in noiembrie 2004, iar aproximativ 800 de milioane de euro au venit pana in vara anului trecut. In ceea ce priveste cursul de schimb, Isarescu isi pastreaza pozitia pentru o apreciere care sa fie insotita de sporuri de productivitate. ?Nu am fost de acord cu previziunile de pe piata din Londra la momentul liberalizarii, cand se indica un curs de 2,9 lei / euro. Nu era un nivel sustenabil?, a adaugat Isarescu. El a aratat ca banca centrala nu considera cresterea cursului din ultima perioada ca fiind o depreciere a monedei nationale, avand in vedere castigul substantial inregistrat de leu in ultimul an. ?Lumea s-a aratat surprinsa de o miscare de la 3,47 lei / euro la 3,57 lei / euro. Intram in lumea globalizata. Miscari de acest gen vor mai fi?, a mai spus Isarescu.

    Sursa: Gandul, 26 mai 2006.

    mai mult

  • Cegedim: Ritm lent de crestere al pietei farmaceutice in primul trimestru

    Curierul National   ATB  BIO  SCD

    ___
    Piata farmaceutica romaneasca a consemnat o incetinire a ritmului de crestere in primele trei luni ale anului, la 11,4%, fata de 18,1% in ultimul trimestru de anul trecut, dar a avansat cu 8,6% comparativ cu rata raportata pentru primul trimestru din 2005, reiese din datele firmei de cercetare Cegedim.

    Astfel, in perioada ianuarie-martie 2006 valoarea pietei farmaceutice romanesti s-a situat la la 1,24 miliarde lei. 'Primul trimestru din 2006 a inversat tendinta de evolutie a pietei totale (+11,4% fata de +18,1% la sfarsitul lui 2005), marcand o incetinire a cresterii pietei farmaceutice. Pentru restul anului 2006 estimam ca ne vom mentine la nivelul ratei actuale de crestere la nivel global', se arata in cel mai recent raport al Cegedim Romania.

    Potrivit Cegedim, in acest an ramane de urmarit daca sistemul public de sanatate va reusi, in urma unor semnale coerente sau incoerente, sa influenteze semnificativ ritmul actual de crestere. Acest lucru in conditiile in care ariile terapeutice evolueaza diferit, companiile sunt pozitionate in functie de portofoliu, iar concurenta se intensifica.

    Incasarile din primele trei luni au facut ca valoarea pietei in perioada aprilie 2005 - martie 2006 sa ajunga la 4,7 miliarde lei (1,3 miliarde de euro).

    Pe canale de distributie, in intervalul aprilie 2005 - martie 2006 vanzarile de medicamente prin farmacii au crescut puternic (+16,4%) la 3,58 miliarde lei comparativ perioada aferenta anilor 2004 - 2005, iar cele prin intermediul spitalelor au scazut usor (-2,2%) pana la 1,1 miliarde lei.

    Medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala, comercializate prin intermediul farmaciilor, au totalizat vanzari de 2,8 miliarde lei, in crestere cu 15,7%, cele fara prescriptie aducand companiilor venituri de 763,9 milioane lei, cu un avans de 19,1%.

    Raportul Cegedim aduce mai multe noutati la nivelul clasamentului companiilor farmaceutice din Romania. Astfel, grupul francez Sanofi - Aventis a urcat un loc in primul trimestru, pe pozitia a treia, devansand compania elvetiana Novartis. In intervalul aprilie 2005 -martie 2006, Sanofi-Aventis a raportat vanzari de 300,2 milioane lei, detinand astfel 6,4% din piata.

    Totodata, compania slovena KRKA care ocupa locul 12 la finele anului trecut a avansat doua locuri intrand in top zece. KRKA a inregistrat in perioada analizata vanzari de 109,6 milioane lei si o cota de piata de 2,3%.

    Primul loc este adjudecat si de aceasta data de GlaxoSmithKline (GSK). Vanzarile GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins in intervalul aprilie 2005-martie 2006 nivelul de 406,1 milioane lei, reprezentand o cota de piata de 8,7%. Totodata, primul trimestru a adus companiei vanzari de 107,1 milioane lei.

    A doua companie de pe piata este Hoffman La Roche, care a consemnat vanzari de 320,4 milioane lei si o cota de piata de 6,8%, la finele lunii martie. Pentru primul trimestru, vanzarile Hoffmann La Roche s-au cifrat la 86,6 milioane lei.

    Situat pe locul patru, producatorul Novartis a avut vanzari de 291,8 milioane lei si a atins o cota de piata de 6,2%. In perioada ianuarie - martie 2006, compania a inregistrat 75,1 milioane lei, incluzand rezultatele Lek, Lek-Pharmatech, Sandoz si Hexal.

    Compania americana Pfizer se pozitioneaza pe locul cinci in top, cu vanzari de 286,3 milioane lei si o cota de piata de 6,1%.

    Intre primele zece clasate se regasesc si trei producatori romani. Zentiva (inclusiv Sicomed) se afla pe locul sase, cu 252,4 milioane lei, pe opt se regaseste Terapia (inclusiv Promedic si Pharmaplant Biogalenica), cu 190,9 milioane lei, iar Antibiotice Iasi ocupa pozitia a noua, cu 145,2 milioane lei.

    In acelasi timp, compania Servier este clasata pe locul sapte cu vanzari de 220,7 milioane lei.

    Cotele de piata ale companiilor aflate pe pozitiile sase- zece variaza intre 2,3% si 5,4%.

    Sursa: Curierul National, 26 mai 2006.'

    mai mult

  • De ce se tem companiile de Bursa de Valori Bucuresti?

    Curentul   

    ___
    In 2005, la Bursa din Ungaria au fost listate, prin oferta publica initiala (IPO), 11 companii, la Bursa din Cehia - 88 de companii, la cea din Slovenia - 106 companii, la Bursa din Polonia - 1.719 companii, iar la Bursa de Valori Bucuresti - doua companii! Mentionam, totusi, ca primele patru dintre tarile enumerate mai sus sunt deja membre ale Uniunii Europene. 'Companiile romanesti au cateva prejudecati privind listarea lor la cota Bursei', a precizat, ieri, directorul BVB, Stere Farmache. In primul rand, companiile considera ca pe piata de capital romaneasca nu exista suficiente fonduri banesti care sa asigure succesul unei oferte publice de vanzare de actiuni (obligatiuni). O a doua prejudecata se refera la costurile mari pe care le-ar implica prezenta pe piata, apoi - s-ar teme si de faptul ca investitorii vor fi interesati numai de obtinerea de dividende, ceea ce, pe termen lung, ar decapitaliza compania. Directorul BVB apreciaza insa ca avantajele (precum atragerea de resurse financiare sau publicitatea castigata prin promovare) ar trebui sa fie mult mai convingatoare.

    Sursa: Curentul, 26 mai 2006.'

    mai mult

25.05.2006

  • Insiderii pe Bursa: vanzari de 0,8 mil. euro in doua luni

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Managerii si societatile reprezentate in Consiliile de Administratie ale companiilor listate la Bursa au fost de la inceputul lunii aprilie vanzatori neti de actiuni la companiile pe care le conduc, vanzarile nete de actiuni ale acestora (vanzari minus cumparari) fiind de aproximativ 800.000 de euro (2,8 mil. lei). Persoanele care conduc companiile listate au acces la informatii privilegiate si trebuie sa faca publice tranzactiile cu actiuni pe care le realizeaza.

    Studiul realizat de ZF si societatea de consultanta KTD Invest s-a bazat pe tranzactiile raportate la Bursa de persoanele care au acces la informatii privilegiate din cadrul companiilor si a exclus tranzactiile pe Prodplast, Rolast si Silcotub, unde tranzactiile au produs schimbari majore in structura actionariatului.

    Desi nu au putut influenta preturile din piata, tranzactiile managerilor au venit pe tendinta descendenta de pe piata din ultimele zile, iar anuntarea de vanzari de actiuni de catre manageri nu este o veste buna pentru investitori.

    'Analiza istoricului tranzactiilor efectuate de persoanele initiate (cu acces la informatii privilegiate - n. red.) este intotdeauna utila pentru ca releva modul in care actioneaza persoanele din interiorul companiei respective, despre care se presupune ca au de multe ori o imagine generala mai buna asupra performantei acesteia decat publicul larg', spune Iulian Panait, presedintele KTD Invest.

    Una din motivatiile pentru tendinta managerilor de a vinde din actiunile de la companiile pe care le conduc ar putea avea legatura cu intentia de majorare a impozitului pe castigurile de pe Bursa pentru actiunile detinute pentru mai mult de un an de la 1% la 16%, mai ales ca cei mai multi dintre manageri detin actiunile de mai mult de un an. De la inceputul lunii aprilie insiderii au vandut actiuni in valoare de 1,16 milioane de euro, in timp ce cumpararile au totalizat 0,37 milioane de euro. Valoarea vanzarilor este nesemnificativa fata de valoarea tranzactiilor de la Bursa din aceasta perioada, care s-a ridicat la aproape 230 milioane de euro.

    'Vanzari nete mai importante valoric efectuate de catre persoanele initiate am observat pana acum doar in cazul Impact, Flamingo si SIF Moldova. Cel putin in cazul SIF Moldova pare greu de crezut ca vanzarile persoanelor initiate au fost motivate de evolutia microeconomica a companiei, ele parand mai degraba efectul noilor prevederi legislative cu privire la pragul maxim de detinere in capitalul social al SIF-urilor sau al modificarilor Codului fiscal', spune Panait.

    Bursa a dat ieri semne ca incepe sa isi revina dupa caderile puternice de la inceputul saptamanii, insa brokerii afirma ca piata nu s-a stabilizat inca.

    Sursa: Ziarul Financiar, 25 mai 2006.
    '

    mai mult

  • Antibiotice: dividendele se platesc in actiuni

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   ATB

    ___
    Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi intentioneaza sa utilizeze suma de 6,7 mil. lei (1,84 mil. euro) alocata pentru dividende pentru reintregirea surselor de investitii. Daca propunerea va fi aprobata de actionari, compania va incorpora suma respectiva in capitalul social si va distribui actiuni gratuite.

    'Daca AVAS va accepta aceasta propunere a Consiliului de Administratie de utilizare a dividendelor pentru surse de investitii, vom proceda la emiterea de actiuni gratuite ca si in anii precedenti', a declarat Ioan Nani, presedintele Consiliului de Administratie al Antibiotice Iasi. In ultimii doi ani compania a reinvestit profitul renuntand la a mai plati dividende actionarilor. Compania, care a obtinut anul trecut un profit net de circa 19,7 milioane de lei (5,4 milioane de euro), intentioneaza din nou sa reinvesteasca intreg profitul. Antibiotice isi propune pentru acest an cresterea cu circa 22% a cifrei de afaceri, pana la 63,4 mil. euro si o crestere cu circa 25% a profitului net pana la circa 6,7 mil. euro. Compania, controlata in prezent de AVAS, va fi scoasa la privatizare in lunile urmatoare.

    Sursa: Ziarul Financiar, 25 mai 2006.'

    mai mult

  • BVB, neinteresata de fuziuni

    Curierul National   

    ___
    Bursa de Valori Bucuresti nu este interesata de asocierea cu alte Burse din regiune. Planul principal al Bursei este finalizarea consolidarii institutionale prin fuziunea cu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), si rezolvarea problemelor legate de Fondul Proprietatea. Presedintele Bursei din Atena, Spyros Capralos, s-a aratat optimist in privinta crearii unei Burse regionale. Pe de alta parte, Varujan Vosganian a declarat ca este prematura o discutie despre unificarea celor doua piete. Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori, a propus o solutie de compromis care sa permita pastrarea independentei Burselor, dar si apartenenta 'virtuala' la aceeasi piata. 'Aceasta solutie are mai multe variante. Una dintre acestea este posibilitatea de a accesa Bursele printr-o interfata comuna. O alta alternativa este utilizarea unei platforme comune care sa functioneaze pe un soft comun, compatibil pentru toate Bursele', a explicat Stoica. Anul trecut fuziunea dintre BVB si Bursa Electronica Rasdaq a fost finalizata, iar anul acesta actionarii Bursei din Sibiu si cei ai BVB au aprobat fuziunea de principiu a celor doua entitati. Noua arhitectura a viitoarei societati BVB include piata reglementata, un sistem alternativ de tranzactionare si un sistem pentru societatile nelistate.

    Sursa: Curierul National, 25 mai 2006.'

    mai mult

  • Moody's a imbunatatit ratingul Romaniei

    Azi   

    ___
    Moody's Investors Service a imbunatatit plafonul ratingului suveran pe termen lung acordat Romaniei de la Ba1 la A2, in urma unei schimbari metodologice care a dus la revizuirea in sens pozitiv a calificativelor pentru 70 de state.

    Inainte de revizuire, ratingul acordat Romaniei de Moody's era cu o treapta sub nivelul de risc recomandat ca acceptabil pentru investitii: BBB minus. Celelalte doua mari agentii de rating, Standard& Poor's si Fitch Ratings, au acordat deja Romaniei calificativul BBB minus pentru datoriile pe termen lung in valuta.

    Ratingurile vizate de schimbarea metodologiei se refera la plafoanele calificativelor pentru obligatiunile emise in valuta. Ratingurile obligatiunilor guvernamentale si cele ale depozitelor bancare in valuta nu au fost influentate.

    Tarile cotate cu ratingul maxim Aaa nu au inregistrat schimbari, nici un rating nefiind revizuit in scadere. Plafonul calificativelor pe termen scurt ale Romaniei a fost revizuit la P-1.

    Noua metodologie elimina premisa ca autoritatile unei tari aflate in incapacitate de plata vor institui in mod automat un moratoriu asupra tuturor rambursarilor de datorii in valuta contractate de entitati aflate pe teritoriul sau.

    Aplicarea mai flexibila a ratingurilor de tara reflecta adancirea pietelor internationale de capital incepand cu anii '90 si faptul ca majoritatea guvernelor aflate in incapacitate plata a imprumuturilor sub forma de obligatiuni in valuta au evitat sa instituie un moratoriu generalizat asupra platilor aferente datoriei externe.

    Sursa: Azi, 25 mai 2006.

    mai mult

Pagina

inchide