04.06.2004
-
Gaz de France va depune oferte de cumparare pentru Distrigaz Sud si Distrigaz Nord
Adevarul
___
Grupul Gaz de France intentioneaza sa depuna, pana pe 15 iulie, oferte pentru privatizarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. 'Vom oferta pentru cele doua societati, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. Cel mai probabil oferta o vom face singuri, ceea ce nu inseamna insa ca nu am putea intra, la un moment dat, intr-un parteneriat', a declarat Jean Abiteboul, vicepresedinte executiv al Gaz de France, adaugand ca 'nu vedem de ce nu am castiga una din cele doua companii Distrigaz'. Procedurile de licitatie permit competitorilor sa lanseze oferte pentru cele doua societati de gaze, insa in final vor avea dreptul sa achizitioneze doar una dintre acestea. Oficialul francez a mai aratat ca principalele motive pentru care Gaz de France este interesata sa investeasca in Romania tin de faptul ca tara noastra are o istorie indelungata in industria gazelor naturale, pentru dezvoltarea careia exista un mare potential, el punand accent si pe cooperarea intre cele doua state. Preconizata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si armonizarea legislativa in domeniul energiei sunt alte argumente care au determinat operatorul francez in sectorul industriei gazelor naturale sa aleaga tara noastra pentru a-si dezvolta afacerile. Jean Abiteboul a tinut sa precizeze, de asemenea, ca Franta a sustinut si sustine in continuare Romania in procesul de aderare la UE. 'Credem ca putem imbunatati calitatea si siguranta infrastructurii de gaze naturale si putem creste eficienta industriei energetice din Romania. Dam credit managementului local si vrem sa cream plus-valoare', a mai spus Jean Abiteboul. El a mai mentionat ca Gaz de France nu exclude posibilitatea implicarii, pe viitor, pe segmentul vanzarii de electricitate in tara noastra. Gaz de France, detinuta in proportie de 100% de statul francez, isi va schimba in cateva luni statutul, astfel incat un pachet de actiuni va putea fi listat pe piata bursiera, statul pastrandu-si pachetul de control. Grupul, care detine 25% din societatea romano-franceza Politub, controleaza 25% din piata distributiei de gaze naturale din Ungaria, unde a cumparat in 1995 doua companii regionale de distributie, una la Gyor si cealalta la Szeged. Gaz de France a avut in 2003 o cifra de afaceri de 16,5 miliarde euro.
Sursa: Adevarul, 4 iunie 2004'
03.06.2004
-
Dinu Patriciu - Ovidiu Tender a incercat sa ma santajeze
Mediafax RRC
___
Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a declarat, miercuri, ca Ovidiu Tender, patronul grupului de firme Tender, si Marian Iancu, administratorul VGB, grup care asigura managementul Rafo Onesti, au incercat sa-l santajeze prin dezvaluirea unor informatii despre Rompetrol si privatizarea Petromidia.
'Am fost amenintati ca daca nu cedez controlul Rompetrol prin fuziune cu Rafo as fi avut multe greutati. Ne-au amenintat cu publicarea unui memorandum (privind privatizarea Petromidia si situatia actuala a companiei, n.r.) si cu o serie de anchete si dezvaluiri publice care vor duce la distrugerea Rompetrol in urmatoarele trei luni', a spus Patriciu intr-o conferinta de presa.
El a adaugat ca nu a exclus, in discutiile purtate cu cei doi la inceputul lunii martie, posibilitatea fuziunii.
'La propunerea lor am reactionat spunindu-le ca orice este posibil cu conditia sa se adreseze bancii noastre de investitii si sa aiba toate documentele auditate. Era, evident, o incercare de a salva Rafo. Sub santaj nu putem accepta o astfel de solutie. Nu accept ideea presiunilor, mai ales ca sint facute avind in spate astfel de materiale securisto-politice', a spus Patriciu.
Presedintele Rompetrol a prezentat in conferinta de presa Memorandumul elaborat de Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, semnat de Paul Sirbu, consilier la acest departament, cu avizul lui Ioan Talpes, consilier prezindential pe probleme de aparare si siguranta nationala.
Documentul este 'un material calomnios', 'o minciuna de la un capat la altul', a spus Patriciu, mentionind ca, de altfel, elaborarea unui astfel de act nu este in atributiile Administratiei Prezidentiale.
El a mai spus ca documentul a fost preluat, partial, de o serie de cotidiene, de un saptaminal si de Parchetul National Anticoruptie (PNA), intr-un comunicat de presa.
Patriciu a amintit ca Ion Iliescu a declarat, in luna martie, ca documentul 'nu are nici o legatura cu Administratia Prezindetiala', presedintele afirmind ca Paul Sirbu este un fost consilier la Cotroceni.
'Se incearca acreditarea ideii ca nu a fost elaborat de Departamentul Securitatii Nationale', a adaugat Patriciu.
Potrivit acestuia, unele 'grupuri de interese economice' incearca sa foloseasca 'pozitia, capitalul de imagine si reputatia' presedintelui Iliescu. Patriciu a apreciat ca aceste grupuri nu au legatura cu culoarea politica a unor oameni, fiind mai degraba 'transpartidice'.
In opinia grupului Rompetrol, PNA este 'folosit si manevrat politic'.
Referitor la cele doua discutii avute cu Tender si Iancu, Patriciu a spus ca au avut loc 'tete-a-tete' si nu au fost inregistrate.
'Pot sa va spun, insa, ca am toate probele in cea ce priveste aceste afirmatii', a spus Patriciu, adaugind ca ar putea intenta celor doi o actiune in instanta sub acuzatia de santaj.
El a spus ca nu au avut loc amenintari fizice asupra sa, insa telefoanele ii sint urmarite si ascultate in permanenta.
'Ii anunt in acest moment pe cei care ma asculta ca folosesc telefoane cu cartela', a spus ironic Patriciu.
Presedintele Rompetrol a adaugat ca activitatea grupului si privatizarea Petromidia au fost in ultimii trei ani subiectul unor 'hartuieli continue' efectuate de autoritati prin foarte multe controale, cele mai multe dintre acestea soldindu-se cu rezultate pozitive pentru Rompetrol.
PNA a anuntat, recent, ca procurorii institutiei au dispus inceperea urmaririi penale 'in rem' (in linii generale, fara identificarea faptuitorilor - n.r.) pentru infractiuni de coruptie si conexe celor de coruptie in legatura si ca urmare a privatizarii Petromidia.
Potrivit PNA, valoarea reala a bunurilor societatii s-ar fi diminuat, in sensul ca, in interval de un an, pretul cu care au fost vindute actiunile ar fi fost scazut de cinci ori, operatiune nejustificata de situatia financiara din acea perioada.
De asemenea, conditiile generale de pret, de garantare a incasarii pretului si a realizarii angajamentelor au fost mult inferioare celor stipulate, in sensul ca garantia a fost formala si s-a vindut intregul pachet de actiuni fara a se pastra o actiune nominativa de control.
Conform anchetatorilor, prejudiciul stabilit pina in prezent este estimat la 300 de milioane de dolari reprezentind diferenta de active, si 450 de milioane de dolari reprezentind aporturi fictive la capitalul social.
Grupul Rompetrol a afirmat, marti, ca toate angajamentele asumate in contract au fost respectate, iar situatia financiara a rafinariei s-a imbunatatit dupa privatizare, capitalizarea bursiera a Petromidia crescind de peste 50 de ori din momentul privatizarii, pina la 355,2 milioane dolari la 30 aprilie 2004.
Patriciu a spus ca atacurile din presa la adresa grupului „au legatura cu disperarea celor care incep sa piarda posibilitatea imbogatirii rapide”, un alt obiectiv fiind „impiedicarea privatizarii SNP Petrom”.
Rompetrol va organiza, cu incepere de la mijlocul lunii iunie, o camera de date care sa puna la dispozitia anchetatorilor si a presei informatii legate de privatizarea Petromidia si de situatia economico-financiara a grupului.
Rafinaria a fost privatizata la sfirsitul anului 2000, cind fostul Fond al Proprietatii de Stat a vindut 69,99% din capitalul social grupului Rompetrol.
Pachetul majoritar de actiuni al rafinariei Rafo a fost achizitionat, in cotombrie 2001, de un consortiu format din Imperial Oil Bacau, firma detinuta de Corneliu Iacobov, si firma portugheza Canyon Servicos. Societatea Balkan Petroleum Ltd a devenit, in octombrie 2003, actionar principal la rafinaria din Onesti, in urma preluarii de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din actiunile rafinariei. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5%.
Balkan Petroleum are printre actionari firma VGB Invest Bucuresti, care face parte din grupul VGB, administratorul Rafo.
Potrivit lui Patriciu, actionarii Balkan Petroleum sint Corneliu Iacobov, Ovidiu Tender si Marian Iancu.
Sursa: Mediafax, 2 iunie 2004.' -
Ovidiu Tender - Fiind intr-o situatie nu tocmai placuta, Patriciu recurge la actiuni pe care nici el nu poate sa le explice
Curierul National RRC
___
Omul de afaceri Ovidiu Tender respinge acuzatiile presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu, privind santajul pentru preluarea Petromidia, considerand ca aceste afirmatii au ca scop sa dea o tenta politica verificarilor incepute de Parchetul National Anticoruptie. ”Eu cred ca de la o actiune penala, cu implicatii economice, se incearca o diversiune pentru a se da o tenta politica. Oricum, nu am aflat sa fi fost numit intr-o functie asa de importanta incat sa coordonez activitatea administratiei prezidentiale sau a PNA”, a declarat Tender. Omul de afaceri din Timisoara sustine ca, in ultimele luni, s-a intalnit o singura data cu Dinu Patriciu, pentru a discuta despre o licitatie din Irak la care participau impreuna firma de prospectiuni a grupului Tender si o companie din grupul Rompetrol. Tender neaga vreo legatura cu Rafo, desi presedintele Rompetrol l-a nominalizat printre actionarii firmei Balkan Petroleum, companie care a preluat controlul rafinariei din Onesti. El sustine ca relatiile cu Rafo au fost de scurta durata, precizand ca, de fapt, nici nu a preluat creanta de aproximativ 1.500 de miliarde lei detinuta de Petrom la aceasta societate. ”Ce sa salvez la Rafo, cand aceasta firma este in faliment, declarat in tribunal? E de la sine inteles ca aceste afirmatii sunt niste glume. Probabil ca, fiind o situatie nu tocmai placuta, Patriciu recurge la actiuni pe care nici el nu poate sa le explice”, a mai spus Tender.
Sursa: Curierul national, 3 iunie 2004. -
Dublarea impozitului pe dividende va conduce la ascunderea profiturilor
Adevarul
___
'In orice caz, prin modificarea Codului Fiscal nu va creste fiscalitatea', ne asigura, zilele trecute, un oficial al Ministerului Finantelor, dupa ce a anuntat propunerile privind modificarea unor impozite, incepand cu 2005. Majorarea impozitului pe dividende (la persoane fizice) de la 5% la 10%, concomitent cu reducerea impozitului pe profit cu numai doua-trei puncte procentuale (de la 25% la 22-23%), a starnit deja mari controverse, desi unii analisti economici sunt de parere ca este o masura normala si asteptata, in conditiile in care aceasta taxa este considerata destul de mica. Pentru o economie cum este cea a Romaniei, decizia dublarii impozitului pe dividende poate avea efecte negative atat in ceea ce priveste dezvoltarea activitatii firmelor, cat si asupra incasarilor bugetare. Astfel se obtine un efect contrar celui dorit de catre stat, sunt de parere actionarii companiilor care activeaza in Romania, la unison cu o mare parte a analistilor economici. 'Practic, un actionar la o firma este impozitat de doua ori, chiar daca nu este vorba neaparat de o dubla impozitare. Pe de o parte, profitul firmei sale este impozitat cu 25% sau 22%, iar apoi veniturile sale din dividende sunt impozitate cu 10%. Impozitarea ar trebui sa se faca global, pentru banii care intra in buzunar. Un antreprenor nu baga bani intr-o fabrica numai pentru ca nu are ce face cu ei sau doar pentru a crea locuri de munca. El doreste sa castige si, cand creste impozitul pe dividende, este clar ca veniturile sale se reduc', a declarat pentru Adevarul Dan Schwartz, partener al Scot&Company Consulting. El a precizat ca majorarea impozitului pe dividende ar trebui sa se faca in acelasi timp cu o reducere proportionala a impozitului pe profit, astfel incat, in final, antreprenorul sa nu piarda mai multi bani decat in prezent.
Aceeasi parere este impartasita si de catre reprezentantii IMM-urilor. 'In mod categoric acest mecanism de impozitare va duce la amplificarea fenomenului de ascundere a profitului si implicit a dividendelor. Este mare pacat pentru ca actionarii isi vor baga banii pe cheltuieli, in loc sa-i scoata la lumina si sa-i investeasca mai departe', ne-a declarat Florin Parvu, vicepresedinte al Consiliului National al IMM. El a adaugat ca in aceste conditii nu se poate crea o patura mare de societati solide care sa contribuie la dezvoltarea economiei. 'O astfel de masura nu are pur si simplu sens. Firmele vor gasi tot felul de metode sa minimizeze profitul. Cu cat fiscalitatea este mai accentuata, cu atat se va incerca evitarea platii taxelor', este de parere Matei Paun, analist financiar. El a spus ca reducerea cu numai doua-trei procente a impozitului pe profit este insuficienta pentru a schimba comportamentul contribuabililor. 'Guvernul ar trebui sa diminueze fiscalitatea, nu sa o creasca. Romania are nevoie de investitii ca de aer si nu au sens astfel de masuri. Daca printr-o reducere mai puternica a impozitului pe profit si pastrarea nivelului actual al dividendelor s-ar fi produs un gol bugetar, Guvernul l-ar fi putut acoperi printr-o majorare a taxelor de consum. Si asa ne plangem ca avem mari probleme cu deficitul de cont curent', a conchis Matei Paun. Variantele finale de modificare a Codului Fiscal sunt discutate in aceste zile de catre Finante cu reprezentantii caselor de consultanta, urmand ca proiectul final sa fie aprobat de catre Guvern printr-o ordonanta emisa pe perioada vacantei parlamentare, pana la sfarsitul acestei luni.
Sursa: Adevarul, 3 iunie 2004.'
02.06.2004
-
Electroputere creste, dar sub asteptari, spun managerii companiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Producatorul de motoare electrice si aparatura de inalta tensiune Electroputere Craiova a inregistrat o crestere usoara a cifrei de afaceri si a revenit pe profit in primul trimestru al acestui an. Ascensiunea celor doi indicatori este, totusi, sub asteptari, apreciaza managementul companiei.
Cifra de afaceri a ajuns la 461 de miliarde de lei (11,5 mil.euro), fata de 385 de miliarde de lei in aceeasi perioada a exercitiului precedent (11 mil.euro). Profitul net s-a ridicat la 25 de miliarde de lei (625.000 euro), comparativ cu o pierdere de 14 miliarde (400.000 euro) la sf?rsitul primului trimestru al anului trecut. 'Intr-adevar, cifra de afaceri a crescut, dar noi nu suntem foarte multumiti de aceasta crestere, av?nd in vedere ca avem un obiectiv anual pentru v?nzari) de 2.100 de miliarde de lei (52,5 mil.euro - n.red)', a spus Cornel Mondea, directorul Electroputere Craiova.
Anul trecut, compania a realizat o cifra de afaceri de 1.900 de miliarde de lei (50 mil.euro). 'Unele produse au un ciclu de fabricatie mai lung, de un an si jumatate, si acesta este unul din motivele cresterii cifrei de afaceri pe primul trimestreu al acestui an. Tot din acest motiv apar fluctuatii mari intre cifrele de afaceri trimestriale ale firmei', a adaugat el.
Electroputere Craiova are 3.830 de angajati.
Compania a reusit sa treaca pe profit la finalul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, dupa aproape trei ani de pierderi. Electroputere a intrat anul trecut pe piata americana de motoare electrice si Mondea spune ca v?nzarile pe aceasta piata sunt in crestere. 'Ponderea exporturilor in total productie a crescut in ultimul an ajung?nd la circa 50%. Cel mai mult exportam in Grecia, dar si in Egipt si Siria', a adaugat el.
Pe piata Greciei compania vinde in principal transformatoare electrice.
Electroputere este compusa din patru fabrici: de transformatoare, locomotive, motoare electrice si aparataj de inalta tensiune. Compania mai are in derulare un contract incheiat cu General Motors pentru reabilitarea a 57 de locomotive pentru SN CFR Calatori, colaborare in care este implicata si compania japoneza Mitsui & Co. Ltd. Programul de modernizare a locomotivelor urmeaza sa fie finalizat p?na in 2005. 'Valoarea totala a contractului este de circa 100 de milioane de dolari, din care noua ne revin 21 de milioane de dolari', a mai spus Mondea. La modernizarea locomotivelor, General Motors va contribui cu componentele interne si tehnologia iar Electroputere Craiova cu lucrarile efective de imbunatatire. Contractul General Motors - CFR Calatori a revitalizat divizia de locomotive a Electroputere. Compania nu a mai produs nici o locomotiva de la inceputul anilor '90, cea mai mare parte a v?nzarilor reprezent?ndu-le transformatoarele electrice.
Principalul actionar al Electroputere este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fosta APAPS, care detine 62,5% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar al companiei este fondul de investitii Broadhurst, care detine aproape 6% din actiuni.
Compania a fost scoasa la privatizare si au fost primite mai multe scrisori de intentie dar nici una nu a vizat preluarea integrala a companiei. Compania americana General Motors a depus anul trecut o scrisoare de intentie in care isi afirma disponibilitatea de a prelua fabrica de locomotive a Electroputere. 'Compania trebuie v?nduta integral nu numai anumite divizii. Din acest motiv nici oferta General Motors si nici cea a Siemens nu au fost acceptate', a mai spus Mondea. Electroputere a fost scoasa la privatizare pentru prima data la finalul anului 2001, insa la termenul limita de depunere a ofertelor a fost inregistrata o singura participare, cea a unui consortiu format din General Motors Corporation si Karsdorfer Eisenbahngesellshaft. Autoritatea pentru Privatizare a prelungit termenul de valabilitate a ofertei de pret pina in iunie 2002, iar ulterior pina in septembrie. Si de aceasta data, singura oferta a venit din partea aceluiasi consortiu si a fost considerata drept nesatisfacatoare de catre APAPS.
Actiunile Electroputere sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti. Luna trecuta pretul actiunilor a atins maximul istoric de 1.570 de lei pe actiune. Ieri, pretul a fost de 1.480 de lei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare de piata de circa 5,5 mil.$.
Sursa: Ziarul financiar, 2 iunie 2004.
' -
Banca Comerciala Carpatica acorda credite in valuta pentru IMM-uri
Romania libera BCC
___
Banca Comerciala Carpatica (BCC) va oferi intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) credite in valuta, in valoare de maximum 25.000 euro sau echivalentul in dolari, pe o durata de cel mult doi ani, informeaza un comunicat al bancii. Creditele vor fi acordate fie pentru finantarea activitatii curente, fie pentru finantarea mijloacelor de productie. Imprumuturile vor fi garantate doar cu bunuri sau imobile si dispun de o perioada de gratie de trei luni. Dobanda perceputa de BCC este variabila pe intreaga perioada de creditare. 'Produsul vine in completarea ofertei BCC adresate IMM-urilor prin programul de finantare pus la dispozitie de Fondul Romano-German si poate fi obtinut doar in unitatile in care banca nu pune la dispozitie credite KfW', se precizeaza in comunicatul BCC.
Sursa: Romania libera, 2 iunie 2004.' -
Cinci companii interesate de privatizarea filialelor Electrica Oltenia si Moldova
Romania libera
___
Pentru privatizarea filialelor de distributie a energiei electrice Electrica Oltenia si Electrica Moldova au fost depuse cinci scrisori de interes. Companiile interesate sa participe la privatizarea celor doua filiale sunt AES (SUA), Public Power Corporation (Grecia), CEZ (Cehia), E.ON (Germania) si Union Fenosa International (Spania). Termenul-limita pentru depunerea scrisorilor a expirat la sfarsitul lunii mai. Comisia de negociere va analiza in perioada urmatoare scrisorile de interes depuse in baza criteriilor prevazute in anuntul de privatizare al celor doua societati si va intocmi lista scurta cu investitorii precalificati. Rezultatele etapei de precalificare vor fi comunicate tuturor partilor care au depus scrisorile pana la sfarsitul lunii iunie.
Sursa: Romania libera, 2 iunie 2004.
01.06.2004
-
Export de tractoare in Serbia
TVR
___
Tractorul Brasov va exporta, in acest an, in Serbia tractoare in valoare de doua milioane de euro, a declarat, luni, Constantin Catagoi, directorul general al societatii. 'Contractul a fost incheiat recent. Vom livra 240 de tractoare cu puteri cuprinse intre 45 si 68 de cai putere', a spus Catagoi.
Directorul societatii a afirmat ca Tractorul are planificata pentru acest an o productie de circa 6.000 de tractoare, din care 3.500 vor fi vindute pe piata externa. Anul trecut, productia a totalizat 3.400 de unitati, jumatate destinate pietei externe. Principalele piete la export sint Turcia, Egipt, Siria, Slovenia, Croatia si Bosnia- Hertegovina.
Uzina din Brasov urmeaza sa fie preluata de compania italiana, in urma unei tranzactii de 45,3 milioane euro. Documentul pentru transferul de proprietate va fi semnat in scurt timp. Conform documentelor de privatizare, Landini va plati 28,3 milioane de euro pentru 80,16% din actiuni si investitiile asumate, la care se adauga 17 milioane de euro, suma destinata achitarii datoriilor si a creditelor comerciale contractate de societate.
Inainte de semnarea contractului, Guvernul a decis ca Tractorul sa beneficieze de o serie de facilitati, printre care scutirea de la plata obligatiilor bugetare si de la rambursarea unor credite garantate de stat.
Landini este una dintre diviziile grupului industrial Argo, cu subsidiare in Franta, Germania, Africa de Sud, Canada si SUA.
Sursa: TVR, 1 iunie 2004.' -
Petromidia - urmarire penala fara urmariti
Evenimentul Zilei RRC
___
PNA anunta o ancheta intr-o maniera mai putin obisnuita
Procurorii anticoruptie au anuntat ieri ca au declansat urmarirea penala pentru infractiuni de coruptie si conexe celor de coruptie in cazul privatizarii Petromidia. Petromidia este de la sfirsitul anului 2000 in proprietatea grupului Rompetrol, detinut de omul de afaceri liberal Dinu Patriciu. Parchetul National Anticoruptie precizeaza ca cercetarea se desfasoara “in rem”, adica fara identificarea autorilor actelor de coruptie de care este suspectat procesul de transfer al proprietatii.
Acuzatiile PNA: In cadrul actiunii de privatizare a rafinariei Petromidia, valoarea reala a bunurilor societatii s-ar fi diminuat, in sensul ca, in interval de un an, pretul cu care au fost vindute actiunile ar fi scazut de cinci ori, in timp ce situatia financiara la acel moment nu ar fi justificat aceasta scadere l Pretul privatizarii, conditiile de garantare si incasare a acestuia, precum si conditiile de realizare a angajamentelor au fost mult inferioare celor stipulate l S-a vindut intreg pachetul de actiuni fara ca statul sa mai pastreze o actiune de control l Majorare fictiva de capital. Potrivit procurorilor, prejudiciul stabilit pina acum se ridica la 300 de milioane de dolari, reprezentind diferenta de active, la care se adauga alte 450 de milioane de dolari, aporturi fictive la capitalul social.
Fostul presedinte al FPS, Radu Sirbu, cel care a aprobat privatizarea Petromidia, spune ca nu este deloc intimplator asaltul asupra acesteia, atit din perspectiva economica, dar mai ales din cea politica. “In realitate, presiunile asupra grupului Rompetrol au o determinanta oculta, care tine de lupta diverselor grupuri pentru a insfaca o bucata cit mai mare din piata petrolului. Pe de alta parte, aceleasi presiuni are conotatii politice, stiut fiind ca Dinu Patriciu este finantatorul campaniei electorale a lui Theodor Stolojan, unul dintre candidatii cu sanse la presedintie”, ne-a spus ieri Radu Sirbu. Fostul responsabil al FPS adauga ca “declaratia PNA este o noua dovada ca este o institutie diversionista”. Sirbu spune ca a privatizat Petromidia cum a putut mai bine, dupa esecul cu firma turca Akmaya, oferta Rompetrol fiind nu numai singura, ci si una rezonabila. Conditiile puse prin contractul de privatizare erau foarte clare: Rompetrol trebuie sa achite 50 de milioane de dolari, in trei transe anuale, si sa-si asume integral datoriile rafinariei de 621 de milioane dolari catre BCR, ca succesor al Bancorex, si catre bugetele statului. “Dupa stiinta mea, conditia privind ratele a fost respectata, iar pentru datoriile istorice, neplata sau facilitatile la plata primite de Petromidia, cel care trebuie sa raspunda este guvernul Nastase, pentru ca el le-a aprobat”, a explicat Sirbu.
Conducerea Grupului Rompetrol a anuntat aseara la inchiderea editiei ca va prezenta in cursul zilei de astazi un punct de vedere oficial in legatura cu actiunea PNA.
'Bancile nu ar fi dat documente'
Reprezentantii PNA spun ca, in dosarul Petromidia, inceperea urmaririi penale “in rem” (pentru fapte si nu pentru persoane), in ultima saptamina de campanie electorala, nu are nici o conotatie politica. “Stiti de ce am inceput urmarirea penala “in rem”? Petromidia si toate unitatile, inclusiv bancile, ne invoca faptul ca, potrivit secretului bancar, nu ne pot da documentele pentru ca nu s-a inceput urmarirea penala”, ne-a declarat procuroul general adjunct al PNA, Constantin Suhan. Trebuie insa observat ca atit PNA, cit si Parchetul General au instituit o practica in a le arata “dosarul “in rem”” unor persoane care deranjeaza guvernul, precum Traian Basescu, Dinu Patriciu si altii. Intrebat de ce nu s-a mai asteptat o saptamina pentru a trece campania electorala si a anunta inceperea urmarii penale in cazul Petromidia, purtatorul de cuvint al PNA ne-a declarat: “Ce ar fi trebuit sa faca procurorii in acest timp, sa someze, pentru ca este campanie electorala?”.
Sursa: Evenimentul zilei, 1 iunie 2004.' -
Majorarea impozitului pe dividende nu deranjeaza prea mult investitorii de pe piata de capital
Adevarul
___
Decizia de majorare de la 5 la 10 la suta a impozitului pe dividende pentru persoanele fizice, incepand din anul 2005, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, nu este o masura care sa incurajeze investitorii de pe piata de capital, dar ar putea fi atenuata de cresterea substantiala preconizata a valorii actiunilor, considera specialistii in domeniu. 'Piata bursiera nu a ajuns la un nivel de maturitate atat de avansat, astfel incat aceste reglari ale sistemului de impozitare sa fie sesizate de investitori. Pe de alta parte, piata bursiera fiind in crestere, inregistrand randamente mari in ultimii ani, majorarea impozitelor pe dividende ar putea fi anulata de cresterea importanta a valorii de piata a actiunilor. Pentru foarte multi investitori conteaza mai mult castigul din majorarea pretului actiunilor decat cel din dividende', ne-a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Pe de alta parte insa, cei mai afectati de aceasta masura ar putea fi micii actionari rezultati in urma 'marii cuponiade' - procesul de privatizare in masa - care nu cunosc mecanismele de investire si dezinvestire, mizand practic doar pe castiguri din dividende. 'Investitorii rezultati in urma privatizarii in masa ar putea avea insa sansa sa-si vanda mai bine cupoanele decat in prezent daca societatile listate vor merge mai bine, ca urmare a scaderii impozitului pe profit', ne-a spus un broker.
Unii intermediari ai tranzactiilor bursiere considera ca majorarea impozitelor pe dividende, insotita de reducerea impozitului pe profit de la 25 la 22-23 la suta, conform proiectului Codului Fiscal, ar putea conduce la contabilizarea unui profit mai mare de catre societati, iar, ca urmare, bunele rezultate ar putea avea ca final cresterea pretului actiunilor pe piata bursiera. 'Profitul mai mare care se va obtine de catre astfel de companii va conduce la un dividend brut mai mare, iar astfel masura cresterii impozitelor pe dividende ar putea fi atenuata', ne-a declarat Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, care a adaugat ca jucatorii pe bursa romaneasca nu tintesc atat dividendele, pe care le considera mai mult un bonus, mizand mai mult pe profituri obtinute din diferentele de curs ale actiunilor. Prin comparatie cu alte tari, regimul fiscal aplicat dividendelor in acest moment in Romania (5 la suta pentru persoanele fizice si 10 la suta pentru cele juridice) pare a ne situa undeva la nivelul de mijloc. In Europa taxa aplicata dividendelor variaza intre 0 la suta (in Grecia), pana la 30-40 la suta in Danemarca.
Sursa: Adevarul, 1 iunie 2004.'
Pagina