16.02.2007
-
Transelectrica: profit de 80 mil. euro, peste asteptari
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania de transport a energiei electrice Transelectrica a raportat un profit net preliminat pe 2006 de 280,7 milioane de lei (79,7 mil. euro), de 3,4 ori mai mare decat profitul inregistrat in 2005, care a fost de 82,3 milioane de lei (22,7 mil. euro). Reprezentantii companiei estimau in octombrie realizarea unui profit brut de circa 200 de milioane de lei.
'Diferenta fata de estimarile din octombrie se datoreaza diferentelor favorabile de curs valutar, care au determinat un profit financiar de circa 70 de milioane de lei', a declarat Razvan Purdila, directorul Directiei Strategie, Cooperare Internationala si Piata de Capital din cadrul Transelectrica.
El a mai precizat ca, potrivit politicii companiei, jumatate din profitul net ar urma sa fie distribuit actionarilor sub forma de dividende, 40% va fi reinvestit, iar 10% va fi distribuit salariatilor.
Transelectrica ar putea distribui astfel actionarilor dividende in valoare de 140 de mil. lei (41 mil. euro) din profitul net inregistrat in 2006.
Actiunile Transelectrica au castigat peste 5% dupa prezentarea rezultatelor financiare preliminare pe 2006.
'Si la nivel operational rezultatele preliminate sunt ceva mai bune decat cele prognozate. Am inregistrat venituri mai mari din transport, datorita cresterii cantitatii de energie transportata, si am inregistrat pierderi mai mici pe liniile de transport', a mai spus Purdila.
Cifra de afaceri a Transelectrica a crescut anul trecut cu 43,5%, in lei, pana la 2,45 miliarde de lei (697 mil. euro). In 2005, compania a realizat afaceri de 1,71 miliarde de lei (circa 472 mil. euro). Reprezentantii companiei se asteapta ca evolutia pozitiva sa se mentina si in 2007.
'Daca ma refer la activitatea de baza, ma astept la aceleasi tendinte poztive care s-au manifestat in 2006 sa se mentina si in acest an', a declarat Purdila.
Transelectrica a realizat anul trecut investitii in valoare de circa 140 de milioane de euro pentru modernizarea Serviciului Energetic National, reabilitarea nodurilor vitale si dezvoltarea retelei de inalta tensiune. O parte din aceste investitii vor fi continuate in 2007.
Transelectrica detine monopolul asupra retelei nationale de transport a energiei electrice si controleaza OPCOM, operatorul pietei de electricitate din Romania.
Compania are un capital social de 733 de milioane de lei (215,5 mil. euro), principalul actionar al companiei fiind AVAS, care a preluat de la Ministerul Economiei si Comertului pachetul majoritar de 76,5% din actiuni. Un alt actionar semnificativ este Fondul Proprietatea, cu o participatie de 13,5%.
Transelectrica s-a listat la Bursa de Valori in august 2006, in urma unei oferte publice initiale in valoare de circa 34 de milioane de euro.
Actiunile Transelectrica au crescut puternic in primele luni de tranzactionare pe Bursa, depasind pragul de 40 de lei/actiune, fata de pretul de 16,8 lei/actiune la care investitorii au cumparat in cadrul ofertei publice.
Ieri titlurile Transelectrica au inchis sedinta de tranzactionare la cotatia de 41,5 lei/actiune, in crestere cu 5,3% fata de sedinta precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la circa 895 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 februarie 2007.' -
Antibiotice si-a dublat profitul in ultimul trimestru
Curierul National ATB
___
Compania producatoare de medicamente Antibiotice Iasi a obtinut in trimestru patru al anului 2006 un profit net in valoare de 5,98 milioane lei, ceea ce inseamna o dublare a profitului fata de profitul net de 2,77 milioane lei, realizat in aceeasi perioada a anului 2005.
Cifra de afaceri realizata de Antibiotice in trimestrul al patrulea a fost de 64,95 milioane lei, cu 37% mai mare fata de cifra de afaceri din 2005, cand a ajuns la 47,39 milioane lei, conform rezultarelor preliminare transmise Bursei de Valori Bucuresti.
La nivelul anului 2006, profitul companiei a inregistrat o crestere de 27,3% si a ajuns la 25 milioane lei, fata de nivelul 19,67 milioane lei din 2005. Afacerile Antibiotice au crescut in 2006 cu 19,8% pana la 195,88 milioane lei.
Capitalul social al producatorului de produse farmaceutice este de 45,48 milioane lei.
Compania estimeaza pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri de 20% si intentioneaza sa lanseze 20 de medicamente noi.
Compania va aloca in 2007, 5% din cifra ce afaceri pentru cercetarea, dezvoltarea si realizarea unor studii de bioechivalenta.
Totodata, compania intentioneaza sa investeasca anul acesta in modernizarea echipamentelor din sectiile de fabricatie si spre construirea unei capacitati de fabricatie a produselor cefalosporine injectabile, precum si pentru instalarea unui incinerator de deseuri.
Producatorul de medicamente se afla in prezent in proces de privatizare, printre investitorii interesati fiind si un consortiu format Biofarm Bucuresti, in calitate de lider, SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SSIF Broker si omul de afaceri Tudor Dumitru.
Actionarul majoritar al companiei este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care detine 53,027% din capitalul social al Antibiotice. Printre actionarii minoritari ai Antibiotice sunt SIF Oltenia, cu 10,09% din capital, Citibank Romania detine 6,16% si fondul de investitii cipriot Broadhurst Investment cu 5,21% din capital. Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. In sedinta de ieri actiunile companiei au avut o scadere de 0,53%.
Sursa: Curierul National, 16 februarie 2007. -
ALRO Slatina si-a triplat profitul
Adevarul ALR
___
Producatorul de aluminiu si-a amortizat, intr-un an, trei sferturi din investitiile realizate in ultimii cinci ani
Imbunatatirea productivitatii, dar si cresterea cotatiilor internationale ale aluminiului au sustinut obtinerea unui profit net de circa 134,7 milioane de dolari, de peste trei ori mai mare fata de castigul din 2005, de 40 milioane de dolari, afirma reprezentantii ALRO Slatina.
Cifra de afaceri a producatorului de aluminiu a crescut cu 42,2% anul trecut, la 781,9 milioane de dolari, fata de un nivel al afacerilor de 550 milioane de dolari realizat in 2005, potrivit rezultatelor financiare preliminate, publicate, joi, de companie. Rezultatele, atat pe 2006, cat si pe 2005, le includ si pe cele ale companiei de prelucrare a aluminiului Alprom Slatina, care a fuzionat cu ALRO in 2006. Avansul afacerilor si al profitului este explicat de reprezentantii ALRO, pe de o parte, prin cresterea cotatiilor aluminiului la nivel international, de la 1.400-1.600 dolari pe tona in 2005 la o medie de 2.500 dolari pe tona, in 2006. Potrivit reprezentantilor companiei, cotatiile aluminiului au ajuns si la peste 3.000 dolari tona, in vara anului trecut. Productivitatea pe angajat a crescut de la 50 tone la circa 70 tone in perioada analizata, ca urmare a unor investitii totale, realizate in ultimii cinci ani, de peste 182 milioane de dolari. Pe de alta parte, numarul de angajati ai companiei a scazut de la circa 5.300 la 4.450.
Investitie de un miliard de dolari, intr-o termocentrala
Producatorul de aluminiu intentioneaza sa investeasca, in urmatorii ani, un miliard de dolari pentru constructia unei termocentrale proprii, pe huila, cu o putere instalata de 1.000 MW, pentru a acoperi consumul propriu de electricitate, reducand astfel dependenta fata de furnizorii de energie.
„Centrala ne va permite sa ramanem competitivi si sa ne crestem gradul de independenta energetica', a declarat presedintele Consiliului de Administratie al companiei, Christian Wuest. Proiectul se afla in stadiu de prefezabilitate, iar constructia ar dura circa trei ani. Cu cativa ani in urma, compania mai anuntase ca isi va construi o termocentrala pe gaze naturale, dar intentia nu s-a concretizat.
Realizarea termocentralei nu exclude participarea ALRO la constructia reactoarelor nucleare 3 si 4 de la Cernavoda. Din totalul costurilor, estimate la 2,2 miliarde dolari, ALRO intentioneaza sa suporte circa 40%, ceea ce inseamna o participatie similara la compania de proiect. Prin participarea la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ALRO Slatina va primi electricitate la costuri de productie. ALRO Slatina este cel mai mare consumator de electricitate din Romania, acoperind 8% din consumul la nivel national. Potrivit reprezentantilor companiei, cheltuielile pentru achizitia de energie electrica au crescut cu peste 135% in ultimii zece ani.
Consilierul prezidential, Theodor Stolojan, care detinea un pachet de actiuni la Alprom, a intervenit de mai multe ori in favoarea ALRO, cerand accesul acesteia la energie ieftina. In prezent, ALRO cumpara cea mai mare parte din necesarul de electricitate direct de la Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de energie, cu care are un contract pana in 2014. Tariful pentru 2006 agreat cu Hidroelectrica a fost de 24,5 dolari/MWh. Actionarul majoritar al ALRO este grupul Marco. ALRO detine peste 99% si din producatorul de alumina Alum Tulcea.
ALRO cumpara electricitate la un pret mediu de 40 $/MWh, ceea ce o plaseaza din punct de vedere al costurilor cu energia pe locul 92 din 162 de producatori de aluminiu
Sursa: Adevarul, 16 februarie 2007.
'
15.02.2007
-
Ernst&Young: Romania, in top 10 al destinatiilor europene pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Romania este prima in regiune si printre primele zece state din Europa ca destinatii preferate pentru investitorii straini, arata un sondaj realizat de compania de audit si consultanta Ernst&Young (E&Y).
O cincime (20%) dintre cei 200 de manageri de mari companii multinationale intervievati de E&Y au declarat ca planurile lor de investitii pe urmatorii trei ani includ Romania, au declarat ieri reprezentantii locali ai companiei de audit si consultanta.
Conform sondajului E&Y, investitorii straini sunt atrasi de costul inca redus al fortei de munca si potentialul de crestere al productivitatii muncii. Pe de alta parte, investitorii sunt cei mai nemultumiti de starea proasta a infrastructurii de transport si comunicatii.
Astfel, 58% dintre managerii intervievati au indicat Romania ca o destinatie foarte atractiva pentru investitii in regiunea Europei de Sud-Est.
'Circa 8% dintre multinationalele fara prezenta regionala considera sud-estul Europei, inclusiv Romania, ca destinatie atractiva pentru investitii, iar interesul acestora este in crestere', a declarat Camelia Horlaci, country managing partner la Ernst & Young Romania.
Conform declaratiilor sale, state ca Romania sunt competitive prin costuri in atragerea investitiilor straine directe, dar nu pot concura statele din Europa Centrala sau Vestica la infrastructura sau calitatea vietii. Ea a precizat ca Romania are in ochii investitorilor cuprinsi in esantion cea mai buna imagine dintre toate tarile din sud-estul Europei.
'Romania a fost indicata ca destinatie preferata pentru investitii datorita nivelului redus al impozitului pe profit, costului fortei de munca, flexibilitatii legislatiei muncii, potentialului de crestere a productivitatii si disponibilitatii locatiilor pentru investitii', a declarat Cornelia Bumbacea, partener la E&Y Romania si sefa departamentului de tranzactii la firma de consultanta.
Ce vor investitorii straini de la Romania? 'Imbunatatirea infrastructurii de transport si de telecomunicatii, proceduri administrative mai simple si mai flexibile, dar si o stabilitate politica mai mare', a precizat Bumbacea.
In schimb, reprezentantii E&Y au precizat ca instabilitatea legislatiei fiscale nu mai apare ca nemultumire printre opiniile investitorilor straini, la fel ca anii trecuti.
Marc Lhermitte, partner in cadrul diviziei internationale a E&Y, spune ca legislatia fiscala a Romaniei nu mai poate fi considerata problematica. 'Legislatia fiscala se stabilizeaza, iar modificarile importante sunt din ce in ce mai rare', a spus Lhermitte. Cat despre stabilitatea politica, Lhermitte spune ca investitorii nu au probleme cu riscul politic obisnuit, ci doar cu incertitudinea politica pe termen scurt. Reprezentantii E&Y estimeaza ca investitiile straine directe din Romania au fost de 8,6-9 miliarde de euro anul trecut, in crestere fata de nivelul de 5,2 miliarde de euro din 2005. Pentru anul acesta, reprezentantii E&Y vad posibile investitii straine de 6,5-7 miliarde de euro, in linie cu estimarile autoritatilor.
Printre marile privatizari asteptate in 2007, cei de la E&Y vad posibile vanzarea uzinei Daewoo, a producatorului de medicamente Antibiotice Iasi, a unor complexuri energetice si a ultimelor distributii de energie electrica ramase in protofoliul statului roman.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 februarie 2007.' -
ASIROM reintra pe bursa
Curentul
___
Asirom ar putea semna in urmatoarele zile cu Depozitarul Central contractul de prestari de servicii de registru, ceea ce ar permite reintrarea la tranzac?ionare a titlurilor companiei de asigurari pe pia?a bursiera Rasdaq inainte de sfarsitul saptamanii viitoare.
Asirom a solicitat cateva clauze la contractul de registru, care erau oricum acoperite, dar a insistat ca acestea sa fie specificate. 'Cel mult in cateva zile, contractul va fi semnat', a declarat directorul general al Depozitarului Central, Adriana Tanasoiu.
Sursa: Curentul, 15 februarie 2007.
' -
Patriciu: 12% din produsele petroliere vandute in Romania sunt contrafacute
Adevarul RRC
___
In Romania, 12% din produsele petroliere care se vand pe piata sunt contrafacute, a declarat, ieri, in cadrul unui interviu la The Money Channel, presedintele Grupului Rompetrol, Dinu Patriciu. 'In 2003, 40% din produsele care erau pe piata erau produse contrafacute. Acum, exista inca in proportie de 12% o piata neagra in Romania', a explicat Patriciu. El a aratat ca, pe piata, se comercializeaza predilect asa-numita 'pseudo-motorina'. In opinia reprezentantului Rompetrol, marcarea cu izotopi radioactivi a produselor petroliere originale este singura modalitate de combatere a contrafacerii in acest sector. 'Aceasta modalitate exista si in lume si a fost propusa si autoritatilor romane, pentru ca ea chiar ar functiona si nu este nociva', a subliniat Dinu Patriciu. El a mai declarat, in cadrul interviului, ca Romania a pierdut in ultimii doi ani investitii straine directe in valoare de 10-20 miliarde de dolari din cauza perceptiei riscului instabilitatii politice. In plus, spune Patriciu, investitorii straini se orienteaza catre tari in care fiscalitatea nu este impovaratoare. Potrivit estimarilor, Romania a atras anul trecut 8,6 miliarde de dolari, suma care reprezinta 12,8% din investitiile straine directe din ceea ce analistii numesc Europa emergenta, care include foste state comuniste care au aderat la Uniunea Europeana.
Sursa: Adevarul, 15 februarie 2007.
'
14.02.2007
-
ING Viata detine 0,6% din actiunile Bancii Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
ING Asigurari de Viata este cel mai mare investitor institutional local la Bursa, in afara SIF-urilor, cu plasamente in valoare de 111,48 milioane lei (31,63 mil. euro) prin programul de investitii al asigurarilor de viata unit-linked - asigurari de viata cu componenta investitionala - in lei.
Cea mai mare pondere in portofoliul de actiuni o are la Banca Transilvania (aproape un sfert din portofoliu), la care programele de investitii ING Asigurari de Viata detin 0,6% din actiuni (7,12 milioane de euro) in conditiile in care banca are o capitalizare de 1,2 miliarde de euro. BRD are o pondere de 22% din portofoliul de actiuni ING Asigurari de Viata, asiguratorul detinand 0,16% din actiunile institutiei bancare, care are o capitalizare bursiera de 4,3 miliarde de euro.
De asemenea, ING Asigurari de Viata detine 0,49% din actiunile Rompetrol Constanta, in conditiile in care compania reprezinta 10,65% din portofoliu. Cu o capitalizare bursiera de 10 miliarde de euro, Petrom reprezinta 18,73% din portofoliul de actiuni al ING Asigurari de Viata, asiguratorul detinand o participatie de 0,059% din actiuni.
Compania ING Asigurari de Viata detinea la 30 decembrie 2006 active nete in valoare de 630,6 milioane de lei (178,9 mil. euro) prin intermediul celor doua programe de investitii ale asigurarilor de viata unit-linked in lei: Mixt si Bonuri de Tezaur.
Programul de investitii Mixt are in componenta in proportie de 25% actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti si 75% titluri de stat in lei emise de Ministerul Finantelor Publice prin Banca Nationala, depozite bancare in lei pe termen scurt si disponibilitati in conturi curente.
Unitatile programului de investitii Mixt au inregistrat in 2006 o crestere de 10,83% fata de 2005, in conditiile unui randament anual al portofoliului de instrumente cu venit fix ce intra in componenta acestui program de 7,75%. Indicele BET a crescut anul trecut cu 22%.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 februarie 2007. -
Profit de sase ori mai mare pentru SNO
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNO
___
Santierul Naval Orsova (SNO) a inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut un profit net de 0,91 milioane de lei (0,27 milioane de euro), cu 61,4% mai mare fata de castigul obtinut in aceeasi perioada a anului precedent.
Per ansamblul anului, santierul naval a avut un castig de 6,79 milioane de lei (1,9 mil. euro), de aproape sase ori mai mare comparativ cu profitul net din 2005.
Afacerile societatii au urcat anul trecut cu 19,6%, pana la 78,3 milioane de lei (22,2 milioane de euro). Cheltuielile totale ale companiei au ramas la un nivel relativ constant celui din 2005, in timp ce veniturile totale au crescut cu circa 11%.
Santierul naval lucreaza la intreaga capacitate de productie, in conditiile in care cererea de nave este in crestere. Anul trecut societatea a livrat 18 nave in loc de 16, cum era programat, valoarea productiei suplimentare livrate ridicandu-se la circa 5 milioane de euro. Pentru ca exporta toata productia, societatea a fost afectata de intarirea leului fata de euro, dar reprezentantii companiei au spus ca impactul nu a fost unul semnificativ, asa cum nu a fost nici cel al pretului in crestere la materiile prime, deoarece aceste aspecte au fost incluse la renegocierea contractelor in curs.
Firma olandeza Rensen Beheer, specializata in constructia si comercializarea navelor fluviale, unul din principalii actionari minoritari ai santierului naval, si-a lichidat la inceputul acestui an prin intermediul mai multor tranzactii pe Bursa participatia de 16,8%, principalul cumparator fiind SIF Oltenia.
Actionarul principal al SNO este SIF Transilvania, care detine aproape 50% din actiuni. Actiunile santierului naval sunt listate la Bursa, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 8,2 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 februarie 2007. -
Transgaz ar putea fi listata la bursa in 2007
Bloombiz.ro TGN
___
Transgaz ar putea fi listata la bursa in 2007, a declarat marti, intr-o conferinta de presa, ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian.
In acelasi timp, Vosganian a aratat ca vor fi incepute procedurile de listare a altor companii din sectorul energetic, precum Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica.
Conform ministrul Economiei, in 2007 vor fi operate modificari importante in legislatia energiei si vor stabilite politicile energetice, iar din 2012 Romania se va implica in proiectele Nabbuco si Constanta- Trieste.
Sursa: Bloombiz.ro, 14 februarie 2007.
13.02.2007
-
VAE Apcarom: Dependenta de CFR a tras puternic profitul in jos
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente de cale ferata VAE Apcarom Buzau, ale carui actiuni au fost printre cele mai profitabile anul acesta, a inregistrat in trimestrul al patrulea al anului o pierdere de 0,5 milioane de lei (0,15 milioane de euro), in scadere fata de pierderea de 0,84 milioane de lei inregistrata in ultimul trimestru al anului precedent. Cu toate acestea, profitul net obtinut de Apcarom per ansamblul anului, in suma de 2 milioane de lei (0,57 milioane de euro), a fost de 2,4 ori mai redus fata de castigul din 2005.
Scaderea la nivelul profitului din exploatare a fost chiar mai mare, castigul din operatiunile de baza reducandu-se de peste 3,8 ori, pana la aproape 1,5 milioane de lei (0,42 milioane de euro).
Afacerile companiei au crescut anul trecut cu 6,3%, pana la 54,69 milioane de lei (15,5 milioane de euro).
In ultimul trimestru, societatea a realizat o cifra de afaceri de 3,2 milioane de lei (0,95 milioane de euro), de peste trei ori mai mica fata de afacerile din trimestrul al patrulea din 2005.
Reprezentantii Apcarom nu au dorit sa comenteze rezultatele.
Castigul inregistrat de companie este de peste doua ori mai mic decat nivelul profitului bugetat la inceputul anului, Apcarom reusind totusi sa realizeze o cifra de afaceri mai mare decat cea prognozata. Pentru 2006, societatea isi bugetase un profit net de 4,2 milioane de lei la o cifra de afaceri de 50,8 milioane de lei. In ultimii ani, Apcarom nu a acordat dividende din profit.
Dupa prezentarea rezultatelor de la 9 luni, cand societatea raportase un profit net de 2,5 milioane de lei (0,71 milioane de euro) la o cifra de afaceri de 39,5 milioane de lei (11,46 milioane de euro), reprezentantii companiei estimau ca pana la finalul anului vor reusi sa se incadreze in buget.
Scaderea puternica a profitului fusese explicata de conducerea Apcarom in principal prin intarzierea platii de catre CFR, principalul client, a datoriilor fata de companie si totodata intarzierii semnarii contractului anual cu CFR, ceea ce a determinat ca societatea sa produca pe stoc. Contractul a fost finalizat de-abia la sfarsitul lunii septembrie.
Din cauza intarzierii 'extrem de mari' la plata obligatiilor contractuale din partea CFR, societatea a fost nevoita sa apeleze la credite in valoare de 2 milioane de euro, pentru finantarea activitatii, ceea ce a condus si la costuri financiare cu dobanzile mai mari cu circa 140% decat in perioada corespunzatoare a anului precedent, au mai spus la acea data reprezentantii Apcarom.
Cu toate acestea, Apcarom a inregistrat anul trecut din activitatea financiara un profit de 0,93 milioane de lei (0,26 milioane de euro), de peste cinci ori mai mare fata de rezultatul din 2005. In 2005, livrarile catre CFR au reprezentat 60-70% din afacerile Apcarom. Anul trecut, aceste livrari nu erau asteptate sa detina o pondere mai mare de 30% in cifra de afaceri a companiei, in conditiile in care Apcarom a inceput sa furnizeze aparate de cale in cadrul lucrarilor de reabilitare a Coridorului paneuropean pe sectiunile Baneasa-Fundulea si Fetesti-Constanta.
Pe sectiunea Fetesti - Cernavoda, valoarea contractului se ridica la 11 milioane de euro, in timp ce pe Baneasa-Fundulea contractul este de 4 milioane de euro. Aceste contracte erau programate sa se deruleze pe o perioada de trei ani.
Apcarom este controlata de grupul austriac VAE Aktiengesellschaft, detinut la randul sau de Voestalpine.
Actiunile societatii sunt listate la Bursa, de la inceputul anului, aceste titluri inregistrand una dintre cele mai puternice cresteri, pe fondul tendintei generale care a caracterizat piata, cele mai mari cresteri de la inceputul anului fiind aduse de titlurile 'mici' si nu de blue-chips-uri.
Ultima tranzactie cu actiunile Apcarom s-a derulat la pretul de 0,88 lei/actiune, in crestere cu 57,1% fata de pretul de la finalul anului trecut. Ieri, in ziua prezentarii rezultatelor financiare, titlurile societatii au stagnat la nivelul ultimului pret de saptamana trecuta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 19,16 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 februarie 2007.'
Pagina