12.05.2004
-
Noi facilitati la privatizarea societatilor de stat
Adevarul
___
Deputatii au decis, luni, la propunerea parlamentarilor PSD, noi scutiri la plata datoriilor istorice in procesul de privatizare, precum si includerea membrilor Consiliilor de Administratie si pensionarilor in randul celor care pot cumpara actiuni la pretul de vanzare in procesul de privatizare. Modificarile la Ordonanta nr. 36 din 2004 privind accelerarea privatizarii au fost facute la propunerea grupului PSD din Comisia economica a Camerei. Conform variantei adoptate, membrii CA si pensionarii pot cumpara actiuni prin intermediul Asociatiei salariatilor, la pretul de privatizare. In varianta Guvernului, erau mentionati doar salariatii. Deputatii au introdus, de asemenea, un nou articol in legea de aprobare a ordonantei. Astfel, societatile comerciale pentru care au fost emise ordine comune de acordare a inlesnirilor la plata in baza Legii 137/2002 de accelerare a privatizarii beneficiaza de scutirea la plata a dobanzilor si penalitatilor de orice fel, calculate pana la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor si ramase la plata la data intrarii in vigoare a actualei legi, aferente obligatiilor bugetare restante reprezentand contributia pentru pensia suplimentara, contributia individuala de asigurari sociale, contributia angajatilor la Fondul de somaj, contributia angajatilor la asigurari de sanatate, TVA suspendata in vama, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende si celelalte impozite cu retinere la sursa, care au fost esalonate la plata prin ordinele comune emise. Motivatia Comisiei a fost ca modificarea va spori atractivitatea la vanzare, iar privatizarile realizate vor fi consolidate. In multe cazuri, aceste datorii istorice depasesc valoarea debitului de baza, a aratat Comisia. Deputatii au completat si articolul referitor la terenuri. Astfel, majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate se realizeaza fara adaugarea unei prime de emisiune, iar pretul de subscriere al actiunilor aferente dreptului de preferinta exercitat de actionarii existenti in cadrul majorarii se va stabili, de asemenea, fara adaugarea primei de emisiune. Camera a modificat, de asemenea, de la 6 luni la 3 ani perioada pentru care se achita salariile restante de catre lichidator, din sumele obtinute in urma vanzarii bunurilor mobile si imobile ale societatii comerciale si a valorificarii creantelor fata de terti.
Sursa: Adevarul, 12 mai 2004.
11.05.2004
-
IAR Ghimbav se divizeaza
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Producatorul de elicoptere IAR Brasov se va diviza in trei companii distincte pentru a permite privatizarea a cel putin unei parti din compania actuala. Divizarea face parte dintr-un program de restructurare a companiei care vizeaza desprinderea din IAR a activitatilor care nu tin de obiectul principal de activitate (producerea de elicoptere) si privatizarea acestora.
„Prin divizare se vor crea trei entitati economice: un producator de tamplarie si profile din PVC, un producator de planoare si avioane usoare - aparate de zbor cu aripa fixa si un producator de elicoptere” a declarat pentru Ziarul Financiar Ion Georgescu, presedintele companiei.
Producatorul de tamplarie din PVC fusese infiintat in 1993 pe langa fabrica de elicoptere intr-un moment in care se punea problema schimbarii profilului de fabricatie al companiilor din industria de aparare. „Este vorba de o fabrica mica, infiintata in ideea de a folosi intreaga cultura tehnica din industria de aviatie,” spune Georgescu.
In ceea ce priveste productia de aparate de zbor cu aripa fixa, principalul pretendent intr-o viitoare privatizare este compania americana Liberty, cu un obiect de activitate similar si care colaboreaza cu IAR de mai multi ani. Producatorul de planoare si cel de tamplarie PVC vor reprezenta la divizare doar 20% din actuala societate, cea mai mare parte a activelor IAR fiind destinata productiei de elicoptere. Presedintele IAR spune ca fost definitivat deja un proiect de divizare si ca separarea celor doua companii noi de IAR ar putea fi facuta in a doua jumatate a acestui an, dupa ce proiectul va fi aprobat de actionari. IAR este detinuta in proportie de peste 70% de catre stat. Cel mai important actionar minoritar este fondul de investitii Broadhurst, cu o participatie de 5%.
IAR a obtinut anul trecut un profit brut de 206,6 miliarde lei, in timp ce cifra de afaceri a urcat de peste 6 ori, ajungand la 1211 miliarde lei. IAR este actionar intr-o societate mixta constituita impreuna cu producatorul francez de elicoptere Eurocopter.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 mai 2004.
-
Privatizarile BCR si CEC vor fi finalizate in 2005
Gardianul EBS
___
Privatizarile Bancii Comerciale Romane (BCR) si Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) vor fi incheiate anul viitor, iar participatia statului in sistemul bancar va fi redusa semnificativ, se arata in mesajul premierului Adrian Nastase transmis participantilor la conferinta 'Banking On Romania'. In mesaj se mai arata ca marea privatizare s-a incheiat, astfel incat Autoritatea pentru Privatizare a fost comasata cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. In acest context, urmatoarele procese de privatizare vizeaza utilitatile publice, pentru care mediul economic international este dificil. BCR este cea mai mare banca din Romania, in functie de valoarea activelor, cu o cota de aproape 30% din piata. Anuntul pentru privatizarea CEC ar putea fi publicat in luna martie din 2005, in calendarul operatiunilor premergatoare figurand luna septembrie 2004 ca termen-limita pentru selectarea consultantului.
Sursa: Gardianul, 11 mai 2004.' -
Privatizarea Petrom si a companiilor energetice - miza integrarii in 2007
Adevarul SNP
___
Daca vor fi privatizate Petrom si companiile de energie electrica si gaz, care genereaza o mare parte a arieratelor din economie, Romania nu trebuie sa-si faca probleme mari vizavi de aderarea in 2007, a declarat, vineri, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, in cadrul unui seminar organizat de Academia de Studii Economice. Astfel, reprezentantul CE a lasat sa se inteleaga ca anul 2007 este o tinta realista de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, in conditiile in care va fi demarata reforma structurala a economiei, in special in sectorul energetic. De asemenea, oficialul european spune ca 'Uniunea Europeana nu se asteapta ca Romania sa fie perfect pregatita in 2007' (pentru integrare - n.n.), insa pana atunci Guvernul trebuie sa se ocupe prioritar de anumite probleme. Pe langa privatizarea sectorului energetic, reforma in agricultura, eliminarea subventiilor si reducerea arieratelor sunt cateva din cele mai importante. 'Agricultura din Romania trebuie sa se schimbe si ar putea aduce o crestere substantiala a venitului mediu', crede Scheele. In acest context, nu este exclusa o crestere puternica a nivelului de trai in Romania in urmatorii ani, chiar daca Romania are un venit pe locuitor mai mic decat alte state, 'dar si Irlanda cand a aderat in 1973 avea un venit pe locuitor de 70% din cel al Frantei si acum este de 120%. Totul depinde de felul cum vor fi utilizate resursele', crede Scheele. O alta sursa importanta pentru dezvoltare ar putea fi redirectionarea resurselor alocate in prezent pentru subventionarea intreprinderilor ineficiente. Potrivit oficialului UE, aceste subventii, care nu se mai justifica, ar trebui alocate unor domenii cum sunt educatia sau sanatatea. Scheele a terminat totusi intr-un ton optimist, afirmand ca, 'indiferent cum vor evolua lucrurile dupa extinderea actuala, negocierile cu Romania si Bulgaria vor continua pentru ca UE ar fi incompleta fara aceste tari'.
Sursa: Adevarul, 11 mai 2004.'
10.05.2004
-
Obligatiuni Raiffeisen
Ziua
___
Raiffeisen Bank Romania va lansa, pe 17 mai, o emisiune de obligatiuni in valoare de 1200 de miliarde de lei (circa 29,7 milioane de euro), cu scadenta la trei ani si dobanda flotanta, se arata intr-un comunicat al bancii. Rata dobanzii va fi ajustata semestrial si se calculeaza ca medie a dobanzilor pentru imprumuturile acordate (BUBOR) si dobanzile oferite pentru depozite (BUBID) pe piata interbancara romaneasca la sase luni, plus 0,5 puncte procentuale. Obligatiunile au o valoare nominala de cinci milioane de lei iar valoarea minima a unei subscrieri este de 25 de milioane de lei. Titlurile vor fi cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Oferta este intermediata de un sindicat condus de Raiffeisen Capital&Investment, la care participa si Alpha Finance Romania, in calitate de manager. Perioada de subscriere este 17-28 mai. Raiffeisen Bank are un capital social de 8717 miliarde de lei (peste 200 de milioane de euro), o retea teritoriala de 194 de unitati si un portofoliu de peste un milion de clienti.
Sursa: Ziua, 10 mai 2004. -
Petrom: dividende in valoare de 20 milioane dolari
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNP
___
Conducerea SNP Petrom revine asupra deciziei de a nu acorda dividende actionarilor pe 2003. Presedintele Petrom, Gheorghe Constantinescu a declarat pentru ziarul Bursa ca va propune suma de 20 milioane dolari pentru dividende, in AGA din 25 mai, la care vor putea participa actionarii inregistrati la data de 18 mai 2004.
SNP Petrom a obtinut anul trecut un profit de 1440,49 miliarde lei, din care 1134,34 miliarde lei au fost initial destinate acoperirii pierderilor din anii precedenti, generate de adoptarea standardelor internationale de contabilitate si care nu au putut fi acoperite din profitul obtinut in anul 2002.
Presedintele Petrom a declarat ca masura reorientarii profitului are ca scop respectarea prevederilor contractului de preprivatizare si ca acoperirea pierderilor amintite este esalonata pe o perioada de cinci, incepand din 2003.
In primele trei luni ale anului, SNP Petrom a obtinut un profit net de 224,52 miliarde lei, care a fost influentat in principal de pierderea financiara in valoare de 163 miliarde lei. Rezultatul din exploatare a fost, in aceeasi perioada, de 506,45 miliarde lei, la o cifra de afaceri de 18455,23 miliarde lei.
Compania Petrom se afla in plin proces de privatizare, dupa ce trei companii – OMV Austria, MOL Ungaria si Occidental Petroleum SUA – au depus oferte de preluare sub o forma sau alta. Saptamana asta, Ministerul Economiei si Comertului va finaliza evaluarea ofertelor finale depuse de cei trei investitori.
Sursa: Bursa, 10 mai 2004.
-
Actiunile se vor putea vinde prin
Adevarul
___
Persoanele care detin actiuni la societatile care nu vor indeplini conditiile de tranzactionare pe noua piata bursiera rezultata, cel mai probabil in 2005, din fuziunea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) cu Bursa Electronica Rasdaq (BER) vor putea sa isi vanda actiunile in cadrul unor sisteme alternative de tranzactionare. Acestea vor fi organizate si administrate de societatile de intermediere a tranzactiilor (societatile de servicii de investitii financiare) sau de catre noua piata reglementata, care va rezulta din unificarea BVB cu BER. Pe aceste sisteme ar putea fi tranzactionate mii de societati pentru ca numai circa 5% din cele 4.700 de companii cotate in prezent pe Rasdaq vor indeplini noile criterii de tranzactionare, mult mai stricte decat cele existente. Legea consolidata a pietei de capital, adoptata recent de Guvern, stabileste ca societatile care vor dori sa fie tranzactionate pe noua piata vor trebui, printre altele, sa aiba un capital social de cel putin un milion de euro si o perioada de functionare, inainte de acceptarea la cota bursei, de cel putin trei ani. Desi lucrurile nu sunt inca in detaliu stabilite, se pune problema cum vor fi protejate drepturile miilor de actionari ai acestor entitati. 'Sistemele alternative de tranzactionare vor avea reguli proprii de a caror aplicare vor raspunde cei care le vor administra, adica intermediari, grupuri de intermediari sau piata reglementata. Sistemele alternative de tranzactionare urmeaza sa fie supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) in ceea ce priveste derularea tranzactiilor si informarea corecta cu privire la pret, volume de tranzactionare si alte informatii despre emitenti. Si aspectele care tin de abuzul de piata, manipularea pretului actiunilor, folosirea unor informatii confidentiale in derularea unor operatiuni sunt elemente care tin de competenta CNVM', ne-a declarat Gabriela Anghelache, presedintele CNVM. Oficialul Comisiei a aratat ca sistemul de supraveghere care functioneaza in prezent pe BVB are capacitatea de a monitoriza tranzactiile si pe Rasdaq si ar putea fi adaptat si pentru sistemele alternative de tranzactionare. 'Se pune si problema dispersiei in teritoriu a acestor sisteme alternative de operare, astfel incat actionarii din anumite zone din tara sa poata tranzactiona acolo actiunile. Este un lucru nou si pentru noi si ne vom documenta cum functioneaza aceste sisteme si in alte tari. Oricum, va fi mai multa larghete decat pana acum. Regulile nu vor fi stabilite de CNVM, ci de cei care vor organiza si administra aceste sisteme', a punctat Anghelache. Oricum, pana la sfarsitul acestui an, CNVM va elabora o serie de regulamente de aplicare a legii consolidate a pietei de capital, printre care si unul care va reglementa, in detaliu, activitatea societatilor de investitii financiare (SIF), care va viza, printre altele, structura portofoliului sau urmarirea activului. Pentru elaborarea acestora, Comisia va colabora inclusiv cu presedintii SIF-urilor, dupa cum ne-a precizat presedintele CNVM.
Sursa: Adevarul, 10 mai 2004.'
07.05.2004
-
Citibank, DZ Bank si Bank Austria, printre actionarii Petromidia
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Listarea la BVB a Rompetrol Rafinare (RRC), in luna aprilie a acestui an, a starnit un interes major in randul invetitorilor straini – banci sau fonduri de investitii – care au in vizor piata romaneasca de capital.
In cursul lunii trecute, mai multe fonduri de investitii si banci straine (actionand in nume propriu sau in numele clientilor) au cumparat actiuni RRC in valoare de cateva milioane de dolari.
Grupuri financiare importante precum Citibank, Erste Bank, Bank Austria Creditanstaldt sau DZ Bank au ajuns astfel, in urma achizitiilor, pe lista primilor 20 de actionai ai companiei cotrolate de omul de afaceri roman Dinu Patriciu.
Dintre investitorii straini, cel mai mare actionar este DZ Bank (banca germana), care a ajuns la o participatie de 0,91%. Capitalizarea bursiera a RRC este in prezent de 330 milioane dolari, deci actiunile detinute de DZ Bank valoreaza circa 3 milioane dolari.
Citibank detine un pachet de 0,18% din actiuni, iar Erste Bank 0,14%. Alaturi de banci, pe lista actionarilor minoritari importanti apar si doua fonduri de investitii straine, Lindsell (administrat de grupulo american NCH Holdings) si Romanian Growth Fund.
'Nu ma asteptam la un asemenea interes din partea investitorilor straini, intr-un termen atat de scurt. Prezenta lor in structura actionariatului nu poate decat sa ma bucure, mai ales ca inseamna atragere de capital strain in Romania', a declarat Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, din care face parte Rompetrol Rafinare Constanta. In afara de investitorii straini, in structura actionariatului rafinariei au intrat si doua persoane fizice romane, Maria Voiculescu (2,7%) si Catalin Chelu.
Chelu este unul dintre cei mai activi invstitoti romani pe piata de capital, in special pe actiuni SIF. Pachetul de actiuni detinut de Chelu in capitalul RRC – 0,29% - valoareaza in prezent circa 900.000 dolari.
Principalii vanzatori de actiuni RRC au fost Rompetrol S.A. (VEGA), tot parte a grupului condus de Patriciu si SIF Transilvania.
Sursa: Ziarul financiar, 7 mai 2004.
' -
Doua companii sud-coreene participa la modernizarea rafinariei Petrobrazi
Mediafax SNP
___
'Contractul prevede funizarea la cheie a unei instalatii de alchilare, prin care se vor produce componente octanice folosite la obtinerea benzinei superioare, de tip Euro 3 si Euro 4', a declarat, joi, agentiei MEDIAFAX, directorul general al Petrom, Gheorghe Constantinescu.
Investitia va fi acoperita partial de credit al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), obtinut de Petrom in 2002, si printr-o 'schema de finantare', a adaugat Constantinescu.
De altfel, o parte din creditul BERD, a carui valoare totala se ridica la 150 de milioane de dolari, a fost folosita pentru contractarea unor lucrari de modernizare a sucursalei Arpechim Pitesti. Acelasi consortiu sud-coreean va construi o instalatie de hidrofinare-distilare de vid pentru rafinaria din Pitesti.
LG Electronics este cel mai mare producator sud-coreean de electrocasnice, fabricind, de asemenea, o serie de produse tehnice.
SK este o corporatie internationala cu sediul in Coreea de Sud cu activitati in diverse domenii, printre care energie, petrochimie si comunicatii.
Sursa: Mediafax, 7 mai 2004.' -
Distrigaz-Sud inlocuieste inca 450 km de conducte vechi
Adevarul
___
Distrigaz-Sud face eforturi ca anul 2004 sa fie la fel de bun ca si 2003, cand cifra de afaceri a societatii a crescut la peste 504 milioane euro, iar investitiile s-au cifrat la 12,5 milioane euro, exclusiv din surse proprii. Profitul societatii a fost de 5 milioane euro. La fel ca in 2003, si in 2004, investitiile se vor axa pe doua coordonate extrem de importante pentru furnizarea in conditii de siguranta a gazelor naturale: inlocuirea conductelor cu durata de viata expirata - 250 km si cea a aparaturii de masura si reglare. Ambele domenii investitionale sunt extrem de importante pentru Distrigaz-Sud. Conductele asigura circulatia gazelor in conditii sigure intre conducta magistrala a Transgaz si consumatorii finali. Iar prin investitiile in aparatura de reglare, societatea a reusit sa echilibreze balanta de gaze, pierderile reducandu-se salutar. Practic, pierderile de gaze tind catre zero in prezent. Evolutia acestora este urmatoarea: 4% in 1999; 1,5% in 2001; 0,37% in 2003. Anulandu-se realmente pierderile de gaze la bransamente, Distrigaz-Sud a eliminat si pierderile de 150 de milioane mc de gaze naturale pe an, pierderi care reprezentau valori de 7-9 milioane de dolari pe an. Practic, pentru 2004, investitiile Distrigaz-Sud se vor dubla, societatea reusind sa angajeze si un credit de la Banca Popolare de Lodi. Prioritatea nr. 1 o va reprezenta tot inlocuirea conductelor corodate, segment deficitar pentru intreaga distributie de gaze a Romaniei, nu doar pentru Distrigaz-Sud. 'In prezent, infrastructura distributiei este deficitara deoarece 43% din conductele noastre au durata de viata expirata. Distrigaz-Sud are in exploatare circa 13.600 km de conducte, din care cel putin 6.000 km trebuie inlocuiti', ne-a declarat Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud. In trei ani, numarul abonatilor s-a dublat. Importanta gazelor a devenit atat de puternica pentru romani, incat dupa 1994, cand s-a eliminat sistemul gazeifer s-a dezvoltat extrem de puternic, in special in randul consumatorilor casnici. Aceasta situatie ar parea defavorabila in contextul in care rezervele de gaze ale Romaniei sunt in scadere. Totusi, s-ar parea ca rationamentul este gresit. Directorul Liviu Duinea explica: 'Clienti mai multi inseamna o cifra de afacere mai mare pentru Distrigaz-Sud. Sistemul se afla in dezvoltare, proces care va continua capatand ramificatii noi si incluzand localitati noi. Acest sector este atat de dinamic, incat ar fi posibil ca din momentul semnarii contractului intre statul roman si investitor si pana la intrarea investitorului in birou, reteaua Distrigaz-Sud sa mai creasca cu cel putin 50 de abonati. Aceasta este o alta caracteristica a acestui gen de societate. La 1 milion de abonati cati are in prezent Distrigaz-Sud, trebuie sa ai si suficiente echipe tehnice de urmarire, supraveghere si intretinere. Insist pe ideea ca aceste realitati sunt valabile atat pentru Distrigaz-Sud, cat si pentru Distrigaz-Nord. Practic, in ultimii trei ani, numarul abonatilor s-a dublat, inclusiv datorita microcentralelor de apartament care se pare ca au devenit si o moda. Un cititor, de exemplu, are norma de 1.500-1.600 de contoare pe luna. E aproape inumana aceasta norma, dar nu se discuta. Daca am recurge la disponibilizari, am intra in mari probleme, pe de o parte, probleme cu incasarile, iar pe de alta, cu deficiente in intretinerea si supravegherea retelelor si statiilor de gaze'. Domnul Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud, face pentru Adevarul o analiza a pietei gazelor si a evolutiei numarului de consumatori.
Piata gazelor - sub observatie
Din 1984 si pana in 2004, deci intr-o perioada de 20 de ani, se constata, in primul rand, o reducere drastica a cantitatii de gaze produse: de la 37 miliarde mc, in 1984, s-a ajuns la 15,9-16 miliarde in 2001. Incepand cu 2002, am reusit sa realizam cresteri permanente de gaze utilizate in Romania, concomitent cu cresterea economica. Acest consum de gaze il regasim in toate structurile economice, astfel incat, la nivelul lui 2003, suntem undeva la 18 miliarde mc si preconizam 19 miliarde mc pentru 2004. Totodata, se constata o stabilizare si chiar o crestere a productiei de gaze la nivelul Petrom, unde, practic, de o luna si jumatate, avem o productie de 2 milioane mc pe zi din zona marina, deci off-shore, productie pentru care s-au facut investitii masive in ultimii doi ani de zile. Romgaz, la randul sau, si-a stabilizat productia in 2003. Piata zonala si regionala in care functioneaza piata romaneasca este extrem de importanta pentru Romania. Din rezervele de gaze din lume, natura a trimis jumatate in doua tari - Rusia si Iran. Din aceste doua mari producatoare de gaze, Rusia, in special, foloseste, in mod deosebit, rezerva imensa pe care o are pentru export. In acest context, exista doua posibilitati de aprovizionare cu gaze pentru Europa si, inclusiv, pentru Romania. Prima o reprezinta conductele de gaze directe prin care sunt aprovizionate diverse tari, deci, si Romania. A doua posibilitate sunt gazele lichefiate. In Europa, Franta, Spania si Italia folosesc intensiv gazele lichefiate, existand posibilitatea lichefierii acestora chiar in tarile producatoare. Din pacate, Romania are un mare inconvenient. Fiind situata in aceasta zona a Europei, singura posibilitate de transport ar fi prin Bosfor, unde exista, insa, multe interdictii din acest punct de vedere datorita periculozitatii si tonajului de gaze lichefiate.
Inmagazinarea - solutia salutara
In ceea ce priveste livrarile de gaze de catre Distrigaz-Sud si Nord catre consumatori, in 2002 si 2003, constatam ca producatorii de energie electrica si termica au consumat 17-18% gaze in plus, in 2003, fata de 2002. La fel si industria chimica. Cel mai mare consum insa s-a inregistrat la consumatorii rezidentiali. Per total livrari, anul 2003 a fost inchis cu un consum de 18 miliarde mc, comparativ cu 15,6 miliarde mc in 2002. In ceea ce priveste evolutia capacitatii de inmagazinare a Romaniei, daca pana in anii '90 nu era atat de importanta capacitatea de inmagazinare, existand o productie proprie puternica de gaze, in ultimii ani, inmagazinarea a devenit extrem de importanta odata cu diminuarea productiei interne si cu necesitatea importului pe perioada de vara. La nivelul anului 2000, capacitatea era de circa 1,6 miliarde mc, iar inmagazinate erau 1,3 miliarde mc de gaze. La sfarsitul lui 2003, practic, cantitatea a fost dublata - 2,6 miliarde mc de gaze. Ceea ce este foarte important este faptul ca avem posibilitati de extindere a capacitatii de inmagazinare a gazelor la nivelul lui 2005 si la 4,5 miliarde in perspectiva anului 2010, cantitate normala pentru puterea economica a Romaniei si pentru consumul rezidential. Foarte importanta este ponderea din consumul anual, unde s-a plecat de la 7% in 1998 si s-a ajuns la 14% in 2003. Ideea este sa depasim 20-25%, proportie care reprezinta ponderea optima pentru o tara cum este Romania.
Dezvoltarea echilibrata a gazelor
Fundamentale sunt asigurarea cantitatilor de gaze pentru fiecare zona, echilibrarea zonelor cu cantitatile de gaze necesare si, ulterior, dezvoltarea distributiilor de gaze pentru fiecare localitate. In 2001, au existat foarte multe distributii incepute sau aprobate, dar fara a avea resursele de gaze, degeaba punem conductele in casele oamenilor. Totusi, avem retele de conducte noi in zonele Botosani, Alexandria, Giurgiu, Turnu Severin, dar si in constructie in Tulcea, Arad-Szeged. Totodata, s-a cautat o echilibrare prin proiectele de transport al gazelor si acoperirii necesarului de gaze pe diverse zone ale Romaniei. Evident, pentru acoperirea necesarului de gaze care implica aceasta dezvoltare, un rol important il au importurile. Actualmente, Distrigaz-Sud achita numai pentru importuri o factura de 1 milion de dolari pe zi. Tot 1 milion pe zi achita si Distrigaz-Nord pentru importul de gaze. Pentru a face fata acestor cereri, avem proiecte de dezvoltare a depozitelor de gaze din Romania. In prezent, cele mai importante sunt cele din Bilciuresti, Sarmaselu si Targu Mures, unde s-au facut si cele mai mari investitii. Revin la ideea ca foarte important este si tranzitul international al gazelor, acestea reprezentand un beneficiu de 500 milioane de dolari pe durata de viata a conductei.
Datorii zero la bugetul de stat
Pentru a investi, o companie are nevoie atat de bani proprii, cat mai ales de credite din banci sau de la diferite organisme internationale. In 2002, Distrigaz-Sud a beneficiat de credite prin contractul cu Banca Mondiala, iar in 2004 am antamat un imprumut cu Banca Popolare di Lodi, Italia. In schimb, in 2003 nu am avut decat resurse financiare proprii. Cu toate acestea, tot am investit o suma importanta, inlocuind 250 km de conducte uzate, cu finantari din surse proprii - 21 milioane de euro, banii Distrigaz. In context, mentionez faptul ca imprumuturile si creditele nu se pot lua in orice conditii. Distrigaz-Sud a cautat sursele de finantare care s-o avantajeze, nu s-o ingenuncheze. Am cautat conditiile de rambursare cele mai favorabile, iar acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Pentru contractul pe care urmeaza sa-l semnam cu Banca Popolare di Lodi au fost purtate negocieri timp de un an de zile. La acest capitol nu-si au loc speculatii de genul: 'Cresc investitiile deoarece este an electoral'. In 2002, nu am avut un an electoral, desi investitiile au avut un nivel foarte bun. Acest nivel de investitii nu ne-a afectat in nici un fel plata obligatiilor catre bugetul de stat, care s-a ridicat la peste 4.000 miliarde lei in 2003.
Investitii in 2004
Pentru acest an, cand Distrigaz-Sud va inlocui 250 km de conducte, contractam un credit de 17,7 milioane euro, care se va adauga resurselor proprii de 136 miliarde lei, destinate aceluiasi scop. Alte 818 miliarde lei vor finanta dezvoltarea sistemului de distributie pe inca 200 de kilometri. Societatea opereaza o retea in lungime de circa 13.500 km, in 20 de judete din partea de sud a tarii. In ultimii doi ani dimensiunea retelei a crescut cu 10,5%, iar conductele cu durata expirata au scazut cu 14,1%.
Privatizarea - foarte aproape
Toate cele cinci companii care si-au exprimat in luna ianuarie interesul pentru preluarea societatilor de distributie a gazelor naturale Distrigaz-Sud si Nord au depus oferte preliminare si neangajante. In cazul Distrigaz-Sud, firmele ofertante sunt Gazprom, Ruhrgas, Gaz de France si Enel. 'Comisia de negociere va analiza, in perioada urmatoare, ofertele preliminare si neangajante si va invita la negocieri individuale toti ofertantii calificati', comunica Ministerul Economiei si Comertului in 16 martie 2004. Distrigaz-Sud si Nord au fost scoase la privatizare in luna decembrie 2003, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% printr-o majorare de capital. Potrivit estimarilor MEC, privatizarea celor doua societati va fi definitivata in primul semestru al acestui an.
Sursa: Adevarul, 7 mai 2004.'
Pagina