26.05.2004
-
Optiunea catre OMV in privatizarea Petrom - un fapt pozitiv
Adevarul SNP
___
Daca privatizarea Petrom cu grupul austriac OMV va fi finalizata, aceasta va reprezenta un succes pentru Romania, considera analistii. Includerea Petrom intr-un grup de importanta grupului austriac OMV ii va intari relatiile de afaceri cu Europa vestica, dar va constitui, in acelasi timp, un semn clar al restructurarii sectorului energetic. Grupul OMV a fost selectat de catre partea romana pentru finalizarea negocierilor in vederea semnarii contractului de privatizare, dupa ce ofertele finale ale Occidental Oil & Gas Holding (SUA) si MOL (Ungaria) au fost respinse. Oficialii companiei americane au declarat anterior ca nu sunt interesati de partea de transport si distributie a companiei romanesti, in timp ce oferta grupului ungar viza mai degraba o fuziune cu Petrom decat achizitionarea a 33,3% si o majorare de capital la 51% din totalul actiunilor.
Radu Craciun, analist principal al ABN AMRO, este de parere ca, din perspectiva a ceea ce se contureaza pe piata petrolului, achizitionarea Petrom de catre grupul OMV reprezinta o solutie onorabila: pe de o parte, OMV isi va consolida pozitia regionala in concurenta cu ceilalti giganti, in special cu firmele rusesti, iar, pe de alta parte, viitorul Petrom va putea beneficia de un management profesionist si isi va putea intari relatiile de afaceri cu partea vestica a Europei. Radu Craciun ne-a mai declarat ca privatizarea Petrom ar fi putut arata mult mai bine daca ar fi existat o viziune clara dupa 1990. 'Din pacate, privatizarea Petrom de acum arata si cum o firma cu vocatie regionala nu va fi in masura sa isi asume acest rol din cauza modului in care a fost tratata de guvernele postdecembriste. Era o chestiune de viziune de leadership regional.
Din pacate, nu a existat o 'corporate governance' care sa aduca Petrom la un nivel in care propunerea de fuziune venita de la MOL sa fie foarte interesanta', a precizat Radu Craciun. Analistul ABN AMRO considera ca propunerea MOL de a-si uni fortele cu Petrom ar fi dezechilibrata si fara sens pentru compania romaneasca care sufera acum de o relativa slabiciune. 'Este un fapt pozitiv ca optiunea s-a indreptat catre OMV. Prin privatizarea Petrom se face un pas important spre privatizarea sectorului energetic si intarirea mecanismelor concurentiale', considera Dragos Neacsu, presedintele Raiffeisen Capital&Investment. El apreciaza ca vanzarea Petrom reprezinta un pas important in reforma sectorului energetic, foarte important pentru economia romaneasca. 'Efectele de reforma vor fi percepute pozitiv de catre mediul de afaceri si agentiile de rating.
Este insa foarte important ca privatizarea sa se incadreze in calendarul anuntat, deoarece acesta este un semn clar de seriozitate', a mai spus Neacsu. In ceea ce priveste selectarea grupului OMV pentru semnarea contractului de privatizare a SNP Petrom, Dragos Neacsu considera ca aceasta este cea mai buna dintre ofertele propuse in acest moment. 'Mai mult, avandu-se in vedere ca Petrom este cel mai mare contribuabil la PIB-ul Romaniei, realizarea unei astfel de tranzactii are o greutate aparte. Important este sa ne tinem angajamentele luate deoarece efectele pozitive previzibile pentru intreaga economie vor atarna greu si in redactarea raportului de tara', a spus Neacsu. Presedintele Raiffeisen Capital&Investment este de parere ca tranzactia cu OMV nu exclude ideea de parteneriat propusa de MOL. 'Exista discutii mai vechi, la care au participat si PKN Orlen (Polonia), OMV sau MOL, pentru crearea unui pol central-european in industria petroliera. Achizitia Petrom de catre OMV nu inchide acest proces de consolidare europeana', a precizat Neacsu.
Sursa: Adevarul, 26 mai 2004.'
25.05.2004
-
AVAS incearca sa privatizeze compania Petromin
Romania libera
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a scos la vanzare pachetul de actiuni detinut de stat la Petromin, reprezentand 70% din capitalul social. Calculata la valoarea nominala a actiunii, de 25.000 lei, participatia statului insumeaza aproximativ 400 miliarde lei.
In perioada 1991-2003, Petromin a inregistrat pierderi totale de 40 miliarde de dolari. Compania avea in 1991 un numar de 96 de vapoare, mineraliere si petroliere, iar acum mai are doua nave, aflate si acestea in litigiu, si un impingator, lansat recent la apa si aflat in probe pe Dunare.
Petromin mai detine in port un antrepozit de 4.000 metri patrati, pentru care se judeca la Galati, iar in Constanta are 16 spatii comerciale. In statiunea Saturn, compania detine complexul turistic Dunarea, cu 200 locuri de cazare, pentru care se afla in proces cu o firma din Mangalia, care ar putea refuza sa-l elibereze in urma incheierii contractului de inchiriere. Cele mai multe litigii sunt internationale si, potrivit directorului general al Petromin, Constantin Radulescu, majoritatea proceselor se desfasoara la Londra, iar in urma acestora se spera recuperarea unor creante de zece milioane de dolari. Eventualul cumparator al pachetului scos la vanzare de AVAS va fi nevoit sa preia toate datoriile companiei, precum si toate litigiile nationale si internationale.
Sursa: Romania libera, 25 mai 2004. -
LukOil va reporni rafinaria Petrotel Ploiesti
Mediafax
___
Alekperov a mentionat ca reteaua de distributie a rafinariei va fi extinsa cu circa 150 de benzinarii, fara a preciza modalitatea de extindere.
'Nu stim inca de unde vom lua aceste unitati. Avem in vedere mai multe variante, iar factorul de decizie va fi cel economic', a spus Alekperov.
Oficialul LukOil a precizat ca firma rusa ramine interesata de unele active detinute de Petrom, in special benzinarii, si este dispusa sa discute cu viitorul proprietar al firmei romanesti, aflata in proces de privatizare.
De asemenea, grupul rus ar putea depune o oferta de preluare pentru combinatul chimic Oltchim Rimnicu Vilcea, daca acesta va fi scos la privatizare.
LukOil Europe Holdings BV Olanda, membra a grupului rus LukOil, a achizitionat in 1998, pachetul majoritar de actiuni detinut de fostul Fond al Proprietatii de Stat la rafinaria Petrotel. Activitatea rafinariei a fost oprita in 2001 pentru lucrari de modernizare.
Capacitate anuala de rafinare va fi de 2,5 milioane tone de titei, fata de 3,5 milioane tone in momentul opririi.
In prezent, grupul rus opereaza in Romania 230 de benzinarii, unmarul unitatilor urmind sa creasca la 300 de unitati pina la sfirsitul anului.
O parte din produsele Petrotel urmeaza sa fie exportate, printre pietele externe vizate aflindu-se Republica Moldova, unde LukOil detine 80 de benzinarii, si Ungaria.
Sursa: Mediafax, 25 mai 2004.' -
Investitiile straine pe piata de capital au crescut cu 20 milioane de euro
Adevarul
___
Investitorii straini au adus in piata de capital, in primele patru luni, circa 820 miliarde lei (20,3 milioane euro), sumele intrate in conturile bursiere ridicandu-se la circa 2.460 miliarde lei, fata de iesirile de peste 1.630 miliarde lei, dupa cum reiese din datele remise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
In aceeasi perioada, volumul cumpararilor de actiuni a fost cu aproximativ 800 miliarde lei peste valoarea pachetelor vandute de straini. Valoarea depaseste cu putin intrarile nete din piata, ceea ce demostreaza ca putini dintre investitori au preferat sa-si replaseze in piata romaneasca incasarile din vanzarea de actiuni. De exemplu, investitorii din Cipru au preferat sa scoata din tara circa 340 miliarde de lei. In schimb, investitorii inregistrati in Statele Unite ale Americii au optat pentru cumparari de actiuni in valoare de 172 miliarde lei, in special la societati din domeniul fabricarii substantelor si a produselor chimice.
Investitorii din Cehia si Slovacia continua sa fie atrasi de titlurile societatilor din domeniul intermedierilor financiare, acestia cumparand in luna aprilie actiuni in suma de aproximativ 19,4 miliarde lei si respectiv 10,4 miliarde de lei. Domeniul intermedierilor financiare, reprezentat in special de cele doua banci listate pe bursa - BRD-SocGen si Banca Transilvania - alaturi de cele cinci societati de investitii financiare (SIF-uri), a continuat si in luna aprilie sa detina capul de afis in ceea ce priveste cumpararile de actiuni executate de investitorii straini.
Totalul cumpararilor pe acest domeniu a fost de circa 316 miliarde lei. Pe locul secund se afla industria de prelucrare a titeiului si cocsificarea carbunelui, care a atras, in luna aprilie, achizitii de 263 miliarde lei, dar si vanzari de circa 434 miliarde lei.
Sursa: Adevarul, 25 mai 2004.
24.05.2004
-
Firmele publice nelistate ar putea fi obligate sa raporteze informatii
Ziua
___
Societatile care au atras fonduri prin oferte publice si au peste 1000 de actionari ar putea fi obligate sa mentina un anumit nivel de transparenta si sa raporteze semestrial la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) datele financiare, precum si anumite evenimente importante, informeaza Mediafax. Propunerea a fost inaintata de reprezentantii societatilor de brokeraj si cei ai micilor actionari la o dezbatere publica privind proiectul legii consolidate a pietei de capital.
Potrivit actului normativ aprobat recent de Guvern, societatile care lanseaza o oferta publica primara nu mai sunt obligate sa-si listeze automat titlurile pe o piata reglementata. In acelasi timp, o mare parte dintre firmele care au devenit societati deschise in urma procesului de privatizare in masa nu vor mai indeplini conditiile de listare pe o piata organizata si vor iesi de sub supravegherea CNVM. Singura reglementare din noua legislatie se refera la posibilitatea actionarilor de a-si vinde titlurile detinute la societatile delistate pe o piata alternativa.
Presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM), Andrei Siminel, a aratat ca este necesara mentinerea unei obligativitati de transparenta, intrucat in Romania exista o problema de mentalitate, iar legea societatilor comerciale nu acopera toate aspectele. 'Transparenta va aduce o anumita prudenta a conducerilor societatilor de a mai efectua operatiuni de genul tranzactiilor cu off-shore-uri, firme ale rudelor sau alte forme de devalizare', a explicat Andrei Siminel. Reprezentantul brokerilor a adaugat ca regulile de raportare din ultima perioada au crescut gradul de transparenta dintr-o serie de societati.
In opinia lui, renuntarea la aceasta obligativitate va permite din nou unor firme sa lucreze in defavoarea actionarilor minoritari. Principala problema a CNVM a reprezentat-o capacitatea de prelucrare a datelor, motiv pentru care partile au propus fixarea unui prag de cel putin 1000 de mici actionari. Datele transmise de firme nu vor fi verificate de CNVM, rolul autoritatii fiind doar de a face publice aceste informatii.
Conform datelor Asociatiei Actionarilor Minoritari, in Romania exista mai mult de noua milioane de actionari rezultati din derularea procesului de privatizare in masa.
Sursa: Ziua, 24 mai 2004.' -
PETROM - de-acum pe mana consultantului si a echipelor de negociere
Adevarul SNP
___
In martie 2004, Graeme Justice, reprezentantul FMI la Bucuresti, declara foarte raspicat: 'Este important ca Romania sa demonstreze ca este capabila sa realizeze agenda ambitioasa a privatizarilor in sectorul energetic, agenda pe care singura a stabilit-o'. Totodata, din spusele lui Graeme Justice reiesea foarte clar ca, daca Romania nu privatizeaza Petrom in acest an, nici gand sa primeasca statutul de economie functionala de piata. In final, s-ar parea ca privatizarea Petrom nu mai poate fi data la-ntors, iar din cei trei ofertanti - Occidental, Mol si OMV - consultantul Credit Suisse First Boston a decis continuarea negocierilor cu OMV, Austria. Nici oficialitatile romane si nici consultantul nu au dezvaluit pretul oferit de OMV, pe motivul real ca negocierile nu au fost finalizate. Despre acestea, unul din avocatii participanti la discutii declara la finele saptamanii trecute: 'Vom incerca sa negociem un contract la standarde legale internationale, care sa ofere vanzatorului suficienta protectie in legatura cu raspunderea pe care ulterior ar putea sa o aiba fata de cumparator. Contractul trebuie sa raspunda si ingrijorarilor legitime ale cumparatorului. Au fost o suma de chestiuni in legatura cu terenurile si mediul, agreate in acest moment, dar limbajul specific legal trebuie finalizat. Obiectivul casei de avocati, participanta la negocieri, este sa finalizam negocierile si sa avem intelegerea absolut clara a fiecarei clauze, astfel ca toata lumea sa inteleaga acest lucru prin cuvintele folosite in contract'. Potrivit strategiei de privatizare a Petrom, statul va vinde 33,34% din actiunile companiei, concomitent cu subscrierea de catre investitorul strategic a noi actiuni in cadrul unei majorari de capital, pana la nivelul de 51%.
Dan Ioan Popescu, ministru de stat, ministrul Economiei si Comertului
Noua companie OMV - Petrom ar avea un cuvant greu de spus in sud-estul Europei
Petrom se va privatiza intr-o perioada extrem de sensibila a pietei europene si mondiale a petrolului, fapt evidentiat si de ministrul de stat Dan Ioan Popescu: 'Evit sa fac prognoze in ceea ce priveste piata petrolului, deoarece aceasta este extrem de delicata in prezent. Pe de-o parte, este vorba de conflictul din zona Irak, iar pe de alta parte, de cresterea necesarului de titei, concomitent cu mentinerea unei anumite productii la nivelul OPEC. Totusi, daca nu vor exista evolutii dramatice in zona Orientului, nu cred ca se va produce o majorare masiva a pretului titeiului, ajungandu-se la o stabilizare. In acest context, Petrom este dependent de titeiul din import in proportie de 25-30%. Acest procent este acceptabil, iar efectul evolutiei pretului petrolului pe piata mondiala asupra Petrom va fi mai mic decat asupra altor companii, care nu au productie proprie si proceseaza exclusiv titei din import. Asa stand lucrurile, OMV, prin intarirea pozitiei impreuna cu Petrom, prin noua companie care ar rezulta, va avea un cuvant greu de spus in sud-estul Europei. Aceasta, evident, daca procesul de privatizare se va realiza. Noua societate ar avea o cifra de afaceri superioara tuturor companiilor petroliere din zona - din Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria. Va avea o masa critica ce ii va permite sa faca fata mult mai bine concurentei cu gigantii lumii petroliere. Tot foarte important va fi si cum si de unde se va face aprovizionarea cu titei in anii care urmeaza. Pe unde se va dezvolta reteaua de conducte care se afla in prezent in studii de fezabilitate sau proiectare. Personal, raman la ideea ca, in perspectiva anilor urmatori, pentru a face fata concurentei la nivel macro pe plan mondial, probabil, si Petrom, si OMV vor fi nevoite sa faca anumite politici de piata si politici de strategie cu o serie de societati din Europa pentru a face fata concurentei din zona'.
Matty Vengerik, reprezentantul Credit Suisse First Boston
Suntem confortabili cu nivelul de pret si de angajamente ale OMV
Procesul privatizarii Petrom nu este incheiat inca, dar am ajuns la o piatra de hotar care ne permite de acum inainte sa privim foarte clar intregul proces. Din punctul de vedere al Credit Suisse First Boston si al consortiului pe care il avem impreuna cu Linklaters al ING Bank, procesul a inceput in decembrie 2002. In mai 2003, am reusit sa prezentam Guvernului ce am lucrat si ce dorim sa facem, dupa care am avut o serie de propuneri si am contactat companii pentru a fi potentiali participanti in procesul de privatizare a Petrom, la care am avut 11 raspunsuri initiale. Dintre acestea, in urma scrisorilor de intentie, au fost selectate noua, care au indeplinit criteriile tehnice si financiare dintre ele, sase au intrat in partea a doua a procesului de privatizare. Dupa cum se stie, in aprilie, anul acesta, au fost trei companii care au facut oferte finale - OMV, Occidental si MOL. In acest context, pot spune ca, de 16 ani, de cand sunt implicat in investment banking, acesta este unul din cele mai transparente procese, cele mai bine administrate si cele mai concentrate la care am luat parte. In ceea ce priveste garantia ca OMV va cumpara actiunile Petrom, pot spune ca aceasta nu este suta la suta. Nu am fi sfatuit, insa, niciodata vanzatorul sa intre intr-o negociere exclusiva cu OMV, daca nu am fi satisfacuti de nivelul de hotarare a OMV, de puterea lui financiara si, nu in ultimul rand, al pretului. Definitia fundamentala a discutiilor exclusive este ca negociezi cu o singura companie. Aceasta este diferenta majora si noi vrem sa avem cea mai buna oferta. Dupa cum se stie, termenul este legat strans de perioada de subscriere a actionarilor minoritari, lucru care ne limiteaza si nu putem sa dam un termen foarte exact. Putem spune ca aceasta perioada de subscriere nu ne scurteaza termenul, el este undeva intre 4 si 10 luni pentru terminarea privatizarii. Contractul de privatizare dintre OMV si Guvernul Romaniei va fi mult mai devreme, speram noi, in iunie, iulie. Trebuie sa intelegem, in primul rand, regulile jocului. Trebuie sa intelegem ca aceste companii care au depus oferte sunt companii care au regulile lor interne, modul lor de conducere si ofertele pe care le-au facut sunt confidentiale. As vrea sa repet ca, daca nu am fi fost de acord cu nivelul de angajament, cu nivelul de pret, nu am fi sfatuit Guvernul sa intre in negocieri exclusive, nu am fi recomandat sa intre in discutii exclusive. Ceea ce vreau sa spun eu si spun pe ocolite este ca suntem confortabili cu nivelul de pret, cu nivelul de angajamente ale OMV si nu avem motive sa credem ca se va schimba acest lucru. Totusi, procesul nu este incheiat. Trebuie sa facem distinctie intre datele tehnice si substanta, dar, daca nu am fi avut confortul unui proces competitional, am fi avut o problema. Din fericire, nu a fost asa. A fost un proces competitional. Au lipsit cateva documente din ofertele celor de la OCCIDENTAL si MOL, dar nu asta a fost problema. Am fi putut gasi o modalitate de a colecta acel document. -''''Problema a fost de substanta, si nu de documente si de alte date tehnice. Si inca un lucru: trebuie sa se inteleaga ca totul este in conformitate cu strategia de privatizare aprobata de Guvern. Strategia este, in primul rand, de intarire a pietei de energie din Romania, ceea ce implica un Petrom integrat, dar si asigurarea materializarii investitiilor in companie si un nivel optim de incasari pentru stat. Actualmente, am selectat participantul care ne-a oferit rezolvarea optima a acestor prioritati.
Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom
Petrom, pregatit pentru privatizare
Directorul general al Petrom, Gheorghe Constantinescu, considera ca societatea este deja pregatita pentru privatizare. Cel mai important pas spre pregatirea psihologica si a unui nou mod de gandire manageriala s-a facut si prin prezenta unui reprezentant al BERD in Consiliul de Administratie al Petrom. Este vorba de Dick van der Bruk, impus de BERD in urma creditului in valoare de 150 de milioane de dolari, acordat Petrom pentru a face investitii in rafinare. 'Conducerea companiei, respectiv Consiliul de Administratie si AGA, au cautat cele mai bune masuri pentru restructurarea firmei, pentru cresterea productiei de titei si gaze si pentru realizarea de investitii, cu prioritate in domeniul productiv. In acest an, s-a pus un accent deosebit pe saparea de noi sonde si realizarea de reparatii capitale a fondului de sonde existent. Totodata, s-a pus accent pe realizarea investitiilor pentru modernizarea rapida a restului de instalatie din rafinarii. Aceasta, pentru a produce si a raspunde cerintelor Uniunii Europene din punctul de vedere al normelor de calitate. In ultimele cinci luni de zile, la toate aceste hotarari ale CA al Petrom a luat parte si domnul Dick van der Bruk, reprezentantul BERD in companie. Evident, cel putin eu am fost foarte atent la modul in care s-a manifestat fata de managementul nostru. Pot spune ca multe din propunerile domniei sale se regasesc, deja, aplicate in societate. Oricum, strategia Petrom in 2003 si in 2004 s-a adaptat realitatilor, astfel incat sa se pastreze un echilibru cat mai bun intre gradul de indatorare si cresterea companiei. Si investitiile din Kazahstan se inscriu perfect in viziunea reprezentantului BERD, alternativele pentru sursele de titei fiind extrem de necesare pentru orice companie de talia Petrom. Intr-un fel, chiar si complexurile de distributie ale Petrom se afla intr-o dinamica de imbunatatire a propriilor servicii, schimbandu-si, inclusiv, comportamentul fata de client', ne-a declarat Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom.
Zestrea Petrom
Cifra de afaceri in 2003 de 1,9 miliarde de euro
Profit brut in 2003 de 81 milioane de euro
Capitalizare bursiera de 2,45 miliarde de dolari
Angajati - 57.000 de oameni
Produce 6-6,5 milioane tone de titei pe an si 6 miliarde mc gaze naturale
Rafineaza prin Arpechim si Petrobrazi
Distribuie prin circa 700 de benzinarii
Cifra de afaceri pentru 2004, estimata la 80.404 miliarde lei - 2,4 miliarde de dolari
Profitul brut pentru 2004, estimat la 3,200 miliarde lei - 100 milioane de dolari
Puterea OMV
- cea mai mare companie industriala listata in Austria
- cifra de vanzari in 2003 - 7,46 miliarde euro
- numar de angajati - 6.137
- opereaza in 12 state
- detine 25,1% din Rompetrol Group, proprietarul Rafinariei Petromidia
- opereaza pe piata carburantilor din Romania cu 60 de benzinarii
Sursa: Adevarul, 24 mai 2004.' -
Finantele au stabilit componenta comisiei pentru privatizarea CEC
Adevarul
___
Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a stabilit componenta comisiei de privatizare a CEC, formata din patru reprezentanti ai Ministerului Finantelor, trei ai Bancii Nationale, doi ai Ministerului Justitiei si doi ai Agentiei pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Potrivit unui ordin semnat de Tanasescu, din comisie fac parte: Mioara Ionescu, Adrian Suta, Gheorghe Matei, Rucsanda Repede (din partea Ministerului Finantelor); Eugen Radulescu, Emilian Ionica Antonescu, Andrei Cosmescu (BNR); Pavel Cojocaru, Eugen Iosivoiu (Ministerul Justitiei); Adriana Miron si Ioana Pantazescu (AVAS). Comisia va propune strategia de privatizare si va raspunde de organizarea si desfasurarea procesului de selectare si angajare a consultantului potrivit procedurilor Bancii Mondiale. Bancile de investitii si firmele de consultanta specializate in tranzactii de privatizare pot depune expresii de interes pentru participarea la selectia serviciilor de consultanta pana la 7 iunie, la Ministerul Finantelor Publice. Potrivit acordurilor semnate de Romania cu institutiile financiare internationale, CEC urmeaza sa fie privatizata in perioada 2005-2006.
Sursa: Adevarul, 24 mai 2004.
21.05.2004
-
Cehii de la SIF sunt paravan pentru fonduri americane
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF3
___
In ultimul an, sute de investitori cehi si slovaci persoane fizice au investit cateva zeci de milioane de dolari in actiuni ale Societatilor de Investitii Financiare (SIF), ajungand sa detina peste 10% din actiunile celor mai bogate SIF, Transilvania si Banat Crisana. Initial categorisita ca fiind o simpla migratie a capitalului catre o piata romaneasca cu potential de crestere mai ridicat decat cele central europene, invazia cehilor si slovacilor ar putea fi de fapt o tentativa de preluare treptata a controlului celor doua SIF.
In ultimile saptamani, dupa Adunarile Generale ale Actionarilor SIF, in piata si in cadrul SIF Banat Crisana si Transilvania au aparut din ce in ce mai multe semnale ca in spatele investitorilor cehi si slovaci se afla un grup restrans de investitori. Grup care ar putea fi coordonat de familia de fonduri americane Brookdale Funds si omul de afaceri Howard Golden. Brookdale Funds si Howard Golden sunt nume foarte cunoscute in Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia sau chiar Rusia.
La mijlocul anilor 90, fondurile Brookdale, coordonate de Golden, au achizitionat masiv actiuni ale fondurilor de investitii rezultate in urma procesului de privatizare de masa in Europa Centrala si de Est (echivalentele SIF). In urma achizitiilor, Brookdale si Golden au preluat controlul mai multor SIF -uri din Cehia, Polonia sau Slovacia, preluand managementul acestora si restructurandu-le portofoliul. Iar informatii din piata spun ca nu este exclus ca acest lucru sa se intample si in Romania, in ciuda faptului ca nici un investitor nu are drept de vot pentru mai mult de 0,1% din actiunile unui SIF. Aceasta restrictie a facut de altfel ca achizitiile de actiuni sa aiba loc prin intermediul a sute de persoane fizice din Cehia si Slovacia, aflate in legatura cu fondurile detinute de Brookdale sau Howard Golden, spun surse din piata.
Pana inainte de AGA (de la sfarsitul lui aprilie n.r.), investitorii cehi si slovaci pareau a fi de portofoliu, adica pasivi. Treptat, reprezentanti ai acestori investitori au inceput sa ceara din ce in ce mai multe informatii despre modul in care este condusa compania si sa ceara rapoarte de activitate. Unul din acesti reprezentanti este Howard Golden , spun surse din conducerea SIF Banat Crisana, care nu au dorit sa isi dezvaluie identitatea.
Brookdale International Partners si Central European Privatization Fund, doua fonduri din familia Brookdale, detin si direct cate 0,1% din actiunile SIF Banat Crisana. Fondurile Brookdale au fost administrate de o singura societate americana - Brookdale Group, detinuta de Andrew Weiss (un economist cunoscut in SUA) si Howard Golden. Cei doi parteneri si-au separat insa de curand afacerile, si implicit, fondurile administrate. Compania de administratie detinuta acum de Weiss se numeste Weiss Asset Management. Nici eu, nici firmele mele nu mai au legatura cu Howard Golden. Nu am idee daca actioneaza pe cont propriu sau impreuna cu altii , a declarat pentru Ziarul Financiar Andrew Weiss. Omul de afaceri nu a dorit sa comenteze insa pe marginea investitiilor fondurilor sale in actiuni SIF. Politica firmei noastre este de a nu dezvalui ce actiuni cumparam sau vindem decat daca suntem obligati legal sa facem acest lucru , a mentionat Weiss.
Howard Golden nu putut fi contactat pentru a comenta informatiile privind achizitia de actiuni SIF. Golden este si presedintele Consiliului de Administratie al Romanian Investment Fund (RIF), unul din cele mai importante fonduri de investitii de pe piata romaneasca. Pozitia sa se datoreaza faptului ca fondurile Brookdale sunt actionari majoritari in cadrul RIF. RIF este actionar important al unor companii precum Policolor Bucuresti, Rolast Pitesti sau Titan Mar. RIF a fost anul trecut unul din fondurile de investitii care au vandut producatorul de medicamente Terapia Cluj. Howard Golden a fost implicat activ in aceasta vanzare.
Teoria concentrarii actiunilor SIF intr-o singura mana este intarita si de faptul ca aproape toate achizitiile investitorilor cehi si sloveni au fost intermediate de o singura societate de brokeraj Delta Valori Mobiliare. Presedintele acestei societati este Alexandru Elian, fost broker la Bursa de Metale din Londra. Contactat de Ziarul Financiar, Alexandru Elian nu a dorit sa comenteze pe marginea informatiilor privind achizitia actiunilor SIF in numele unui grup de interese. Deontologia profesionala ma obliga sa pastrez secrete interesele clientilor mei , a spus Elian. La AGA SIF Transilvania de la sfarsitul lunii martie, reprezentantii Delta Valori Mobiliare au avut procuri de la investitorii cehi si slovaci pentru circa 10% din drepturile de vot (foarte mult in cazul SIF-urilor) reusind astfel sa isi numeasca un reprezentant in Consliul de Administratie.
Numele acestuia este Marin Ramneantu, fost director general al Oltchim Ramnicu Valcea si fost presedinte al Delta Valori Mobiliare. Si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, este de parere ca achizitiile investitorilor cehi sunt orchestrate de un grup restrans de persoane sau fonduri de investitii straine. Nu am aflat inca despre cine este vorba dar a devenit clar ca acesti actionari sunt coordonati de cineva, dovada fiind si faptul ca au reusit sa isi numeasca un membru in Consiliul de Administratie. Domnul Ramneantu nu si-a preluat inca functia deci nu stim ce pozitie va adopta in numele investitorilor pe care ii reprezinta , afirma Fercala.
Pragul maxim de 0,1% a facut ca pana in prezent actionariatul fiecarui SIF sa fie foarte dispersat, fiecare societate avand milioane de actionari. In prezent, actionarii SIF, care sunt printre cele mai bogate societati din Romania, nu au nici un control asupra activitatii si sefilor SIF.
Doar la SIF Oltenia a avut loc pana anul acesta o concentrare mai puternica a actiunilor, omul de afaceri Dinel Staicu achizitionand prin interpusi mai mult de 10% din actiunile societatii. La celelalte patru SIF, incercarile investitorilor romani de a forma grupuri compacte de interese care sa schimbe sau sa se implice in conducerea SIF au fost sporadice si au esuat. Din aceasta cauza, investitorii de pe piata de capital romaneasca au cerut de mai multe ori ca pragul de 0,1% sa fie ridicat pana la 1%. Desi la sfarsitul anului trecut ridicarea pragului era probabila, noua legislatie a pietei de capital nu permite aceasta modificare.
Miza din spatele ridicarii pragului este foarte mare, deschizand calea catre preluarea facila a unor societati cu active cumulate de peste 600 de milioane de dolari. Fiecare SIF are lichiditati de multe milioane de dolari si participatii la companii si bancile romanesti importante: Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banc Post, Eximbank, Banca Transilvania. In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, fondurile rezultate in urma programelor de privatizare au avut praguri maxime de detinere mai ridicate sau nu au avut deloc, fapt care a facilitat preluarea lor rapida de catre investitorii straini, printre care si Brookdale Funds.
In Romania, datorita pragului si imposibilitatii controlului actionarilor asupra managementului, actiunile SIF au fost mult timp drastic subevaluate la Bursa de Valori, unde sunt listate societatile.
Listate in 1999, actiunile SIF s-au tranzactionat pana in 2002 la preturi reprezentand 10 - 30% din activul net/actiune. Treptat, pe masura cresterii puternice a Bursei de Valori in ultimii doi ani, actiunile SIF au explodat, preturile crescand de circa 15 ori in trei ani. Cea mai importanta contributie la cresterea din ultimul an, cand cotatiile SIF s-au dublat, o au tocmai investitorii cehi si slovaci. Achizitia fondurilor ale caror actiuni se tranzactionau la preturi mult sub activul net unitar, ca in cazul SIF, a fost principala strategie de investitii a fondurilor Brookdale in Europa Centrala si de Est.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 mai 2004.
-
Grupul Loulis a vandut dublu pe primele trei luni ale anului
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul din industria de morarit-panificatie a raportat pentru primele trei luni ale acestui an dublarea cifrei de afaceri pana la 14,2 milioane de euro fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cresterea cifrei de afaceri a fost influentata in primul rand de marirea volumului vanzarilor, dar si de faptul ca incepand cu septembrie 2003, toate liniile de productie au inceput sa functioneze la capacitati normale , spune Nikolaos Voudouris, presedintele Loulis Romania.
Grupul Loulis a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de euro in crestere cu 35% fata de anul anterior si o valoarea a indicelui EBITDA (Profitul inainte de impozitare, dobanzi, amortizare si devalorizare) de 2,36 milioane euro, fata de 0,2 milioane euro in 2002. Cea mai mare parte a veniturilor inregistrate anul trecut, circa 62%, provine din exploatarea diviziei de vanzari industriale fainuri si subproduse, restul de 38% provenind din diferitele categorii de bunuri de larg consum pe care compania le comercializeaza: fainuri, cereale pentru micul dejun, paine proaspata, specialitati de paine ambalata, paste, cozonac, biscuiti.
Loulis Romania detine in portofoliul sau marcile St. George Mills, Belforno, Riva, Fortza si Family. Grupul Loulis a lansat in ianuarie o noua gama de cereale pentru micul dejun, in diferite sortimente: Classic, Choker, Melos, Foxies. Compania are propria retea de magazine sub marca 'Family', amplasata in 40 de locatii, din care 30 in Bucuresti si 10 in Targu Mures.
Compania estimeaza pentru acest an 2004 o cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro. Nivelul de profitabilitate din acest an va fi puternic influentat de recolta de grau obtinuta si de evolutia monedei nationale. Criza graului de anul trecut a avut influente negative asupra profitabilitatii companiilor din morarit si panificatie. Acestea au fost nevoite sa diminueze profiturile, intrucat piata nu putea absoarbe o crestere atat de mare a pretului fainii , spune Voudouris.
Conform propriilor date ale Loulis, compania a detinut anul trecut o cota de piata in Bucuresti de 22% la vanzarile de paine proaspata, de 50% la faina pentru consum industrial si la cele de faina la pachete si aproximativ 80% la fulgii de porumb si cereale expandate.
Loulis este, de asemenea, lider de piata in Targu Mures si pe o arie de 250 de kilometri in jurul acestui oras la celelalte categorii de produse. Loulis Romania a finalizat in septembrie 2003 construirea unui nou complex de morarit si panificatie, la Cernica, care a necesitat o investitie de 80 de milioane de euro, si mai detine fabricile de paine Titan Bucuresti si Mopan Targu Mures. Complexul de la Cernica include trei mori, o fabrica de paine, o linie de productie a fulgilor de porumb si a cerealelor expandate, o linie de productie a pesmetului si o fabrica de paste. Moara Loulis se afla in prezent in proces de fuziune cu societatea Mopan S.A., fuziune care va fi finalizata in decembrie 2004. Pentru acest an, Loulis preconizeaza investitii de 1,5 milioane euro.
Grupul Loulis este prezent in Romania, Bulgaria, Albania si Grecia. Compania este lider de piata in domeniul moraritului in Balcani si estimeaza pentru anul 2004 o cifra de afaceri de peste 140 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de anul trecut. Industria de morarit si panificatie a fost estimata pentru anul trecut la 1,3 miliarde de euro. Principalii concurenti ai Loulis Romania sunt Vel Pitar, Boromir, Pambac, Baneasa, Dobrogea, Pangran si Pan Group.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 mai 2004.' -
BERD, posibil actionar la Petrom prin conversia in actiuni a unui imprumut
Gardianul SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a stabilit, printr-un proiect de lege, strategia de privatizare a tuturor societatilor comerciale la care detine capital majoritar. Daca in privinta celor mai importante dintre acestea - SNP Petrom, Distrigaz Sud si Nord si Electrica - strategia MEC nu aduce noutati, actul normativ stabileste conditiile generale pentru trecerea in proprietate privata a opt societati nationale, sapte companii nationale, 38 de societati comerciale, doua regii autonome, sapte institute de cercetare si 64 de societati comerciale la care actionarii majoritari sunt intreprinderi din subordinea ministerului.
Pentru a putea privatiza societatile comerciale din domeniul utilitatilor, MEC va putea majora capitalul social cu acordarea unui drept de optiune la cumpararea unor pachete de actiuni. De asemenea, ministerul va putea constitui societati comerciale cu capital mixt prin societatile gestionate sau poate vinde activele din patrimoniul societatilor comerciale de interes strategic. Potrivit actului normativ, dat fiind esecul inregistrat in tentativele anterioare de privatizare, in functie de dimensiunea societatii comerciale, pachetul de actiuni oferit la privatizare sau obiectul de activitate, MEC poate stabili in grila de punctaj a ofertelor finale o pondere mai mare a componentei tehnice fata de cea financiara.
Evaluarea societatilor, prin piata de capital
In evaluarea societatilor, MEC va putea utiliza piata de capital, precum si auditori independenti ai raportului de evaluare sau de pe piata de capital, rezultatele obtinute urmand sa fie utilizate pentru stabilirea pretului de oferta. Pentru toate contractele se va asigura consolidarea pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii leului. Dobanda se va calcula la intreaga rata de la data semnarii contractului pana la data scadentei. Accesul direct la informatiile economice, financiare, tehnice, juridice sau patrimoniale ale unitatilor se va face pe baza achitarii in avans a unei taxe de acces. In ceea ce priveste garantiile acordate cumparatorului in privinta situatiei economice a societatilor, acestea vor fi acordate in baza declaratiei pe propria raspundere a membrilor Consiliilor de Administratie, a administratorului unic sau a cenzorilor. Actul normativ introduce si posibilitatea esalonarii pe cinci ani a dividendelor si accesoriilor datorate MEC de societatile din portofoliul sau.
BERD, investitor la Petrom
Actul normativ reaminteste obligativitatea autoritatilor de a privatiza anul acesta societatile cuprinse in Programul PSAL II, respectiv Petrom, Electrica Banat, Electrica Oltenia si Distrigaz Nord si Sud. Potrivit MEC, privatizarea Petrom se va realiza prin vanzarea a 33% din capitalul social existent, in paralel cu majorarea concomitenta a capitalului social si plata catre investitorul strategic pentru un numar de actiuni nou-emise care sa permita acestuia sa detina 51% din capitalul social majorat. Strategia de privatizare prevede ca la momentul incheierii tranzactiei, prin majorarea capitalului social pana la o cota de 5%, BERD va putea participa ca investitor financiar prin conversia imprumutului acordat SNP Petrom in anul 2002. Tot pana la sfarsitul acestui an, autoritatile vor finaliza si privatizarile Electrica Banat si Dobrogea, ambele procese realizandu-se prin vanzarea a 51% din actiunile societatii. La fel se va proceda si in cazul privatizarii celor doua societati de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Nord si Sud. In plus, MEC va oferi pe bursa pachete de actiuni minoritare ale societatilor Transelectrica, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord, Romgaz si Transgaz.
Romarm si Plafar, privatizate in 2004
Anul 2004 reprezinta si continuarea privatizarii SC Plafar Bucuresti. Potrivit strategiei, se va mentine obiectul de activitate al societatii si se vor pastra in functiune capacitatile de productie, in paralel cu atragerea investitiilor necesare dezvoltarii acestei societati. Tot anul acesta, Compania Nationala Romarm va trece printr-un proces de reorganizare, restructurare si privatizare. Astfel, reorganizarea Romarm se va realiza prin divizarea sectorului de productie de aparare de productia civila, infiintarea de noi societati comerciale, precum si prin transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social sau infiintarea de parcuri industriale.
Sursa: Gardianul, 21 mai 2004.
Pagina