20.05.2004
-
FMI va discuta acordul cu Romania la 7 iulie
Mediafax
___
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a apreciat ca Romania are nevoie de un acord de tip precautionary stand-by cu FMI, intrucit acesta confera tarii credibilitate in procesul de integrare in Uniunea Europeana.
Prin acest tip de acord, Romania are acces la fonduri in valoare de circa 362 milioane de dolari, insa suma respectiva va fi utilizata doar in cazuri de urgenta.
Principalele prevederi ale acordului se refera la reducerea deficitului de cont curent de la 5,8% din PIB la 5,5% din PIB in acest an, precum si la diminuarea ratei inflatiei la sfirsit de an de la 14,1% la 9%.
In urmatorii doi ani, rata inflatiei este prevazuta sa scada la 6% si, respectiv, 5%.
MInistrul Finantelor a precizat ca acordul cu FMI are o durata de doi ani, iar indeplinirea angajamentelor asumate va fi realizata prin corelarea politicilor economice ale Guvernului cu cele ale bancii centrale.
Acordul cu FMI, ale carui principale prevederi au fost convenite la sfirsitul lunii aprilie, mai include angajamente referitoare la continuarea procesului de privatizare si restructurare a sectorului de stat, mentinerea unei politici salariale prudente si reducerea deficitului bugetar de la 2,4% la 2,1% din PIB.
Sursa: Mediafax, 20 mai 2004. -
Rompetrol va produce echipamente pentru Aeroportul din Bagdad
Gardianul RRC
___
Rominserv, companie de servicii industriale si mentenanta apartinand grupului Rompetrol, a primit din partea firmei americane Bechtel o comanda pentru furnizarea unui sistem de monitorizare si control al distributiei de energie electrica pentru Aeroportul International din Bagdad. Potrivit Rompetrol, firma romaneasca a fost aleasa in urma unei selectii de oferte organizata de Bechtel la sfarsitul anului trecut. In luna ianuarie, Rominserv a primit comanda de achizitie si in cursul saptamanii trecute a expediat de la Constanta echipamentul prevazut in contract. De asemenea, compania va furniza asistenta tehnica pentru instalarea acestui sistem. Oficialii companiei nu au precizat valoarea contractului, sustinand ca aceste date sunt confidentiale. Grupul american Bechtel este implicat intr-o serie de proiecte de reconstructie a Irakului, iar in Romania va construi noua autostrada Brasov-Bors, ale carei lucrari de executie vor fi demarate la inceputul lunii iulie a.c.
Sursa: Gardianul, 20 mai 2004. -
Petrolistii preiau Realitatea TV
Evenimentul Zilei SNP
___
In timp ce SNP Petrom se afla pe ultima suta de metri la privatizare, angajatii sai isi sporesc afacerile in mass-media, devenind noii proprietari ai postului de televiziune Realitatea TV.
Spre sfirsitul anului trecut, Silviu Prigoana, patronul societatii de salubrizare Rosal, a cesionat 55% din actiunile societatii Realitatea Media unei firme elvetiene, Bluelink Comunicazioni. In presa s-a scris ca Bluelink este un offshore infiintat in octombrie 2003, cu un capital social de 65.000 de euro.
Liviu Luca, presedintele Sindicatelor Petrom, a confirmat ieri ca Petromservice, societate la care angajatii SNP sint actionari cu 50%, va prelua pachetul de control de la Realitatea TV. Luca a refuzat sa vorbeasca despre tranzactie si pretul pachetului de actiuni, precizind ca afacerea este in curs de desfasurare si ca a facut publica intentia de cumparare pentru a evita orice alte speculatii. Legat de pret, Liviu Luca s-a limitat sa spuna ca este “un pret proportional cu calitatea postului, care este foarte bun”. Liderul sindicalistilor Petrom a adaugat ca schimbarea patronatului nu-i va afecta pe angajatii postului de televiziune. Potrivit comunicatului dat publicitatii ieri de Federatia Sindicatelor Petrom, “grupul de salariati din sistemul Petrom, alcatuit din peste 70.000 de persoane, dispune in prezent de o puternica si complexa platforma de informare si exprimare in beneficiul muncitorilor din Romania”. Postul de televiziune Realitatea va fi inclus in Grupul Global, din care fac parte 16 televiziuni si noua posturi de radio locale, Radio Total, Telegraful de Prahova si Grupul de Presa Ziua, unde salariatii Petrom detin, de asemenea, pachetul de control.
Petromservice, societatea care asigura intretinerea instalatiilor Petrom, s-a constituit in urma cu doi ani, dupa externalizarea activitatilor conexe de mententanta din SNP. Petromservice este detinuta in proportie de 50% de angajatii Petrom prin PAS, restul de 50% apartinind unui numar de 8.500 de persoane fizice, in majoritatea angajati ai Petrom. Societatea are 15.000 de salariati, fosti angajati ai filialelor Petroserv din tara, si detine contract de exclusivitate pentru intretinerea utilajelor Petrom pina in martie 2005. Potrivit ultimului raport financiar, anul trecut, Petromservice a avut o cifra de afaceri de 79 de milioane de euro si un profit brut de 12,7 milioane de euro, reprezentind aproximativ o treime din profitul obtinut de societatea Petrom. Angajatii SNP sint, de asemenea, actionari la Romexterra Bank.
Sursa: Evenimentul zilei, 20 mai 2004.
19.05.2004
-
Actiunile detinute de stat la BRD vor fi vandute fara alegerea unui consultant
Romania libera BRD
___
Vanzarea pachetului de actiuni detinut de stat la BRD-Groupe Societe Generale se va putea realiza fara obligatia de a selecta prin licitatie publica deschisa un consultant care sa elaboreze studiul de fezabilitate si raportul de evaluare a bancii.
Potrivit unui proiect de hotarare de guvern elaborat in comun de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, conditia privind selectarea unui consultant prin licitatie nu va mai fi valabila daca statul mai detine o participatie de sub 10% din capitalul unei banci, daca actiunile respective sunt cotate si tranzactionate pe piata de capital si daca nu exista un contract in vigoare cu un consultant pentru privatizare.
De asemenea, strategia de privatizare va stabili ca pachetul minoritar de actiuni va fi vandut prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile.
Guvernul a hotarat, la sfarsitul lunii martie, ca vanzarea actiunilor detinute de stat la BRD-Groupe Societe Generale, reprezentand 7,3% din capital, se va realiza catre unul sau mai multi investitori, persoane juridice, romane sau straine, prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile.
BRD este singura banca la care statul are o participatie sub 10% din capital.
Sursa: Romania libera, 19 mai 2004. -
Un sfert din Tractorul pentru o jumatate din Rulmentul
Evenimentul Zilei SIF3
___
Tranzactie intre AVAS si SIF Transilvania
SIF Transilvania a devenit actionarul majoritar al fabricii brasovene Rulmentul dupa ce a acceptat sa cedeze in favoarea grupului italian Landini pachetul de 22,54% din actiuni, detinut la societatea Tractorul UTB. Astfel, compania italiana devine stapin absolut la Tractorul, avind in proprietate aproape 100% din actiuni. Cele doua privatizari finalizate dintr-un foc, cea a uzinei Tractorul si cea a fabricii Rulmentul, vor fi perfectate in urmatoarele zile de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), sustin unele surse apropiate tranzactiei.
Desi nici SIF Transilvania si nici AVAS nu au confirmat oficial tranzactia, oficiali din cele doua institutii spun ca s-au purtat intr-adevar negocieri pe aceasta tema.
Gheorghe Apostu, liderul Uniunii Sindicatelor Libere de pe platforma Tractorul SA, spune ca de astazi vor incepe discutiile finale intre AVAS si compania Landini Spa pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni al societatii Tractorul SA, si ca transferul de actiuni dorit de SIF a fost deja perfectat. Grupul italian va deveni actionar cu 96,43% din actiunile constructorului brasovean de tractoare. In acest procent intra pachetul majoritar cumparat de la stat si cel preluat de la SIF.
La schimb, SIF Transilvania a pretins de la stat 45% din actiunile de la Rulmentul. Pentru a nu periclita contractul cu Landini, AVAS a acceptat compensarea. 'Eu am primit informatiile legate de schimbul de actiuni de la reprezentanti din guvern cu care ne-am intilnit la Brasov. Acum, reprezentantii SIF nici nu confirma, dar nici nu infirma informatia. Stiu ca AVAS va discuta miine (n.r. - astazi) cu o delegatie a grupului Landini ultimele formalitati inainte de realizarea transferului de proprietate asupra uzinei. Or, asta nu se poate face fara perfectarea schimbului', a spus Gheorghe Apostu.
Surse din AVAS au confirmat existenta discutiilor intre stat si SIF Transilvania pentru acest schimb de actiuni, insa au precizat ca pina ieri dupa-amiaza nu fusese semnat nici un act oficial.
Sursa: Evenimentul zilei, 19 mai 2004.' -
O cota unica de 17% la impozitul pe venit ar fi rezonabila pentru Romania
Adevarul
___
'Este foarte important ca Romania sa priveasca la vecinii sai pentru a-si stabili modul de impozitare si pentru a atrage investitorii straini. Din pacate, Romania se afla acum in coada listei printre tarile din zona. Toata lumea trebuie sa inteleaga ca firmele nu sunt organizatii de caritate (...), ele raspund in fata actionarilor. De aceea, managerii cauta cele mai bune oportunitati daca acestea exista in Romania - in regula, daca nu se duc in Polonia, Ucraina sau alte state vecine', a declarat ieri Michael Guest, ambasadorul SUA la Bucuresti, in cadrul unei dezbateri publice privind reforma fiscala in Romania, organizata de Romania Think Tank (RTT). Prin astfel de dezbateri, casele de consultanta fiscala incearca sa popularizeze propunerile de reforma fiscala care ar trebui incluse in viitorul Cod Fiscal. Cea mai dezbatuta problema este cea a cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor. Slovacia, tarile baltice sau Rusia sunt doar cateva exemple unde aplicarea unei cote unice de impozitare a persoanelor a condus la o crestere a incasarilor la buget. 'Daca ne uitam in Uniunea Europeana, o cota maxima de impozitare de 40% nu pare exagerata. Insa cand aceasta cota se aplica la o suma de 300 de dolari, este mult prea mult. Pe de alta parte, cotele de CAS sunt foarte mari in conditiile in care sistemele de protectie sociala si medicala sunt ineficiente si ofera aceleasi servicii tuturor, indiferent de cat de mult cotizeaza la aceste bugete', a declarat Gabriel Biris, reprezentant al companiei de consultanta Haarmann Hemmelrath. Potrivit acestuia, un beneficiu incontestabil al introducerii cotei unice de impozitare l-ar constitui scoaterea la lumina a unei parti din 'economia neagra si gri', a carei pondere este estimata la 40% din PIB. 'Cred ca un nivel al cotei unice de 17% ar fi rezonabil pentru Romania', a mai spus Biris, adaugand ca, deocamdata, nu pot fi facute calcule exacte privind efectele asupra bugetului. Patrick Leonard, reprezentantul KPMG, este insa mai sceptic in ceea ce priveste efectele pozitive ale introducerii cotei unice. 'Un lucru este clar: impozitul pe venit este prea mare. De exemplu, cei care au un salariu brut de 1.000 de dolari primesc in mana un salariu net de doar 580 dolari. Iar pentru angajator, cheltuielile se ridica la 380 dolari. Eu am insa un oarecare grad de scepticism privind cota unica, deoarece consider ca impozitul trebuie sa fie mic pentru toata lumea', a precizat Patrick Leonard. Si in ceea ce priveste impozitul pe profit lucrurile ar putea fi imbunatatite. 'Facilitatile fiscale nu sunt esentiale pentru atragerea investitorilor daca sistemul fiscal este prost si instabil. Slovacia, care are o cota scazuta a impozitului pe profit (n.r. - la fel ca si cel pentru venit si TVA) este considerata intr-un studiu al Bancii Mondiale urmatorul Hong Kong, sau, mai aproape, o noua Irlanda a Europei din punct de vedere al atragerii investitiilor straine si al ratei de crestere economica', a declarat Barry Kolodkin, consilier american pe probleme de investitii straine. 'Impozitul pe profit ar trebui redus in Romania de la 25%, in prezent, la 15%. Aceasta reducere, combinata cu stabilitatea fiscala, ar aduce mult mai multi investitori in Romania decat facilitatile fiscale. Acestea pot da nastere unor abuzuri si Guvernul a acordat de multe ori facilitati care au fost retrase la scurt timp, spre marea iritare a investitorilor', este de parere Patrick Leonard, reprezentantul KPMG. 'Nu va concentrati pe facilitati, concentrati-va asupra unui nivel redus al taxarii pentru toti investitorii', este sfatul oficialului KPMG. 'Oricare ar fi structura impozitului, unic sau nu, orice succes in atragerea investitorilor straini este legat in mod critic de transparenta bugetului. Orice firma vrea sa stie unde se duc impozitele pe care le plateste statului', a conchis Michael Guest, ambasadorul SUA la Bucuresti.
Sursa: Adevarul, 19 mai 2004.'
18.05.2004
-
Profit in crestere la BRD
Prime Transaction BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale a incheiat primul trimestru al acestui an cu un profit net de 839 de miliarde de lei, cu 136,6% mai mult fata de perioada similara a anului 2003, se arata intr-un comunicat al bancii. Profitul brut din exploatare aferent primelor trei luni a avansat cu 32%, atingand nivelul de 1298 de miliarde de lei. La sfarsitul perioadei analizate, volumul total al creditelor a ajuns la 51.438 de miliarde de lei, in crestere reala cu 30% in raport cu martie 2003.
Imprumuturile acordate companiilor au avansat cu 15%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. La sfarsitul primului trimestru, creditele pentru populatie reprezentau 27% din totalul creditelor acordate de banca. Depozitele atrase de banca de la populatie si persoanele juridice au atins 63.106 miliarde de lei, in urcare cu 18%. In privinta populatiei, cresterea plasamentelor a depasit 100%. Calculate dupa standardele internationale de contabilitate (IAS), cheltuielile generale ale BRD au urcat cu 13%.
Sursa : Ziua, 18 mai 2004 -
Inflatia pierde puncte, dar ramane in picioare
Gardianul
___
De la Statistica, vesti bune de pe frontul inflatiei. Dupa ce au fost incheiate socotelile pe aprilie, a iesit, pentru a treia luna consecutiv, o rata sub 1%: 0,6%. Rata anualizata: 7,4%. Daca luna de luna, timp de un an, rata inflatiei ar fi constanta (0,6% de 12 ori) am incheia 2004 cu mult sub tinta: 7,4%.
Timp de patru luni, lucrurile au mers bine. Fiindca doar in ianuarie am avut o inflatie ceva mai mare: 1,1%. In februarie insa, rata aproape ca s-a injumatatit: 0,6%. In martie, a fost si mai mica: 0,5%. Am incheiat primele patru luni din acest an cu o inflatie de 2,8%. Daca si in celelalte doua patrare s-ar mentine aceeasi rata, inflatia pe 2004 ar fi de 8,6%. Tot sub tinta. Iata, avem sanse ca tinta de inflatie de 9%, stabilita pentru 2004, sa fie atinsa. Dar sa nu ne grabim sa destupam sticla de sampanie, caci n-a venit inca ora victoriei. Inflatia pierde puncte, intr-adevar, insa n-a fost trantita la podea. In orice clipa isi poate reveni. De aici prudenta fata de relaxari, atat in politica monetara, cat si in politica salariala. Fiindca in conditiile mentinerii climatului inflationist, banii in plus ar putea fi repede inghititi de preturi in loc sa ajunga in afaceri ori in investitii.
Relaxari monetare vor fi totusi posibile, dar cu o conditie: sa fie dublate de mai multa munca performanta, de mai multa competenta in organizarea muncii si de o mai stransa legatura intre bani si produse noi pe piata, atat bunuri, cat si servicii. Si o relaxare salariala va fi posibila daca aceste conditii vor fi indeplinite. Acum, Banca Nationala se razboieste cu supralichiditatea din sistemul bancar, pe care economia reala n-o poate absorbi. Daca intreprinderile nu atrag banii, BNR n-are de ales si pune in functiune pompele de absorbtie. Si va continua sa le puna in functiune cat timp va dainui vocatia speculativa in economie, bazata pe credinta ca se pot face bani din vant.
Necazul e ca intarzie regenerarea muncii. Mai mult, creste numarul celor ce nu mai cred in rolul muncii ca generator de avutie. Prin urmare, continuam sa fim codasi in Europa la venitul national pe locuitor, la castigul mediu, la consumul real, la productiile agricole la hectar, la competitivitatea produselor industriale, la exportul pe locuitor si la multi alti indicatori. Desi am fi putut sa avem una dintre cele mai atractive piete si un nivel de viata cel putin decent. Daca nu ne-am fi incurcat in productivitatea scazuta a muncii, in consumurile extraordinar de mari, in risipa de resurse, in furturi, in delasare. Toate cuibarite sub mantaua uzata a statului-patron. Un imens cor deplange insa inconsistenta protectiei sociale. De parca o societate ar putea sa asigure securitatea sociala a cetatenilor ei inainte de a-si fi asigurat securitatea economica.
Ani buni, inflatia a fost nu doar mare, ci si nestatornica. Si cum aceasta inflatie mare si nestatornica s-a dovedit a fi sursa de profit murdar, din preturi si nu din munca, marile intreprinderi de stat au 'cultivat-o'. Drogul inflatiei a intretinut iluzia ca mai poate intarzia consolidarea financiara a intreprinderilor de stat. Ca poate fi sfidata piata. Si ca poate fi amanata gasirea de solutii pentru depasirea starii financiare fragile din acele intreprinderi unde se irosesc resurse si cresc arieratele.
Pana nu vom scapa de toate aceste necazuri, nu putem avea certitudinea consolidarii dezinflatiei. Asa ca razboiul cu preturile cataratoare continua. Marile intreprinderi de stat au exces de forta de munca. Trecerea la adevarul schemelor de personal e acum o urgenta.
Cele mai multe intreprinderi produc scump. Asa ca rationalizarea costurilor de fabricatie nu mai poate intarzia. Va fi insa nevoie de mai multa munca, de mai multa competenta si de concurenta la sange. Sau, in caz contrar, de restrangeri de activitate, de inchideri de fabrici.
Marea durere o produce insa lipsa de eficienta. Un handicap ce va putea fi depasit numai prin eliminarea delasarii, a incompetentei, a risipei, a furturilor. Si prin triumful competitivitatii. Toate aceste probleme vor putea fi solutionate prin noi investitii, dar mai cu seama printr-o mai buna organizare a muncii. Si printr-un raport adevarat intre bani si munca, intre salarii si recunoasterea muncii de catre piata.
Sursa: Gardianul, 18 mai 2004' -
Scaderea inflatiei si a dobanzilor a lucrat in favoarea Bursei
Adevarul
___
Scaderea inflatiei si lipsa de atractivitate a dobanzilor bancare au contribuit in ultimele luni la cresterea numarului de investitori, in special persoane fizice, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), apreciaza Stere Farmache, directorul general al Bursei. 'Pana acum unu-doi ani, inamicul numarul unu al Bursei era reprezentat de rata inflatiei si a dobanzilor bancare. Scaderea acestora a lucrat in favoarea pietei de capital, mai multe persoane fizice orientandu-se catre investitiile la Bursa. In prezent, circa 53% dintre investitorii la Bursa sunt persoane fizice romane. In plus, Bursa a facut pasi importanti in cresterea transparentei emitentilor, investitorii avand la dispozitie, incepand din acest an, un nou instrument de informare-calendarul financiar al societatilor listate', a declarat Farmache, cu ocazia seminarului pe tema oportunitatilor de investire. Oficialul BVB spune ca valoarea tranzactiilor la BVB este inca sub potentialul existent, reprezentand doar circa 10% din valoarea economiilor populatiei, estimate la 99.585 miliarde lei la finele anului trecut. 'O buna parte dintre fondurile care circula prin sistemul bancar pot oricand sa fie plasate pe piata de capital', crede oficialul BVB. Referindu-se la evolutia Bursei si din perspectiva structurii acesteia pe grupe de investitori, Farmache a aratat ca, in ultimii ani, investitorii romani, indeosebi persoanele fizice, au castigat tot mai mult teren. El a subliniat ca, spre deosebire de situatia din 1997, cand tranzactiile la BVB erau dominate intr-o proportie covarsitoare de investitorii straini, in prezent raportul s-a inversat, 73% din fluxul financiar bursier fiind generat de investitorii locali. In opinia oficialului BVB, un raport ideal de participare la Bursa ar fi de 40% investitori straini si 60% investitori locali.
Sursa: Adevarul, 18 mai 2004.'
17.05.2004
-
Scad dobanzile la depozitele in lei
Jurnalul National
___
Diferenta dintre dobanzile pentru plasamentele in lei si ratele dobanzilor din pietele internationale va fi redusa, intr-o prima etapa, cu 3-4 puncte procentuale, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la intalnirea anuala a Asociatiei Pietelor Financiare - ACI Romania. 'Intr-un interval relativ apropiat, poate chiar apropiat, va fi o ingustare semnificativa a marjelor intre dobanzile interne si cele din pietele internationale. Marjele vor scadea cu procente bune, cel putin 3-4 puncte, intr-o prima faza', a afirmat Isarescu.
Speculatii
O diferenta foarte mare intre dobanzile din piata interna si ratele platite pentru plasamentele in valuta incurajeaza intrarea fondurilor speculative. Diferenta mare dintre dobanzi permite investitorilor straini sa realizeze castiguri mai mare decat in exterior. Aceste investitii vor fi posibile numai dupa liberalizarea totala a contului de capital care va permite nerezidentilor sa deschida conturi si sa faca tranzactii pe piata de capital din Romania. 'Nu trebuie neglijata experienta Ungariei, unde in cateva ore dupa liberalizarea contului de capital au intrat 5 miliarde de euro in tranzactii speculative. Trebuie maxima prudenta in eliminarea ultimelor restrictii in liberalizarea contului de capital. Experiente de aceasta natura au determinat BNR sa amane liberalizarea contului de capital programata pentru inceputul anului 2004', a subliniat guvernatorul BNR.
Termene
Oficialul bancii centrale nu a oferit detalii in privinta momentului in care dobanzile vor intra pe un trend descendent sau a perioadei in care marjele vor fi coborate cu 3-4 puncte procentuale. Avand in vedere ca BNR a amanat, cu cel putin un an, liberalizarea ultimei categorii de operatiuni din contul de capital, depozitele in lei ale nerezidentilor, tinta pentru atingerea obiectivul de apropiere a dobanzilor in lei de cele pentru valuta ar putea fi stabilita pentru primavara anului viitor.
Romania nu mai are nevoie de banii FMI
Actualele rezerve valutare ale Romaniei fac inutile in acest moment noi trageri de fonduri de la Fondul Monetar International (FMI), a spus Mugur Isarescu. El crede ca semnarea unui nou acord cu FMI va avea doar un rol preventiv, deoarece Romania are suficiente resurse valutare pentru a raspunde nevoilor interne si externe. Guvernatorul a apreciat ca in 1996, cand tara noastra s-a confruntat cu o diminuare drastica a rezervei internationale, atitudinea FMI a fost una eronata fata de Romania. 'Fondul a inclus atunci Romania intr-un grup de tari cu probleme de solvabilitate, dar la acel moment Romania nu avea decat probleme de lichiditate temporara', a spus Isarescu, reamintind ca ulterior FMI a recunoscut ca a gresit. Rezervele BNR erau in februarie 1994 de numai 40 milioane dolari iar in prezent de apropie de 8 miliarde de dolari. In 1994, cursul mediu cu care dolarul a deschis piata valutara era de 1.600 de lei, rata inflatiei de 60 la suta, fata de 300 la suta in 1992, iar rata de refinantare a BNR de 70 la suta. 'Cel mai stabil si durabil castig al reformei macroeconomice din Romania este piata valutara', a spus guvernatorul, subliniind ca valoarea tranzactiilor pe piata valutara a ajuns la 197,7 milioane dolari, in trimestrul patru din 2004, fata de 142,5 milioane dolari in 2003.
Dobanzi de pana la 20%
In prezent dobanda de interventie platita de BNR pentru fondurile atrase de la banci este de 21,25%. Dobanzile la care bancile plaseaza fonduri pe piata interbancara oscileaza intre 16% si 19,97% pe an. In acelasi timp dobanzile la depozitele bancare ale populat iei oscileaza in jurul a 15%- 16% pe an. Reducerea cu patru puncte procentuale va face ca ratele dobanzilor sa se situeze intre 11% si 15%, peste rata inflatiei pentru anul acesta, care va fi de 9%.
Sursa: Jurnalul national, 17 mai 2004.'
Pagina