17.05.2004
-
MOL considera Petrom o afacere neprofitabila
Cotidianul SNP
___
Negocierile privind privatizarea SNP Petrom se pare ca se vor face cu grupul austriac OMV, deoarece celelalte companii interesate, MOL si Occidental Petroleum (SUA), nu au depus oferte viabile pentru societatea romaneasca. Mai mult chiar, Zsolt Hernadi, directorul executiv al MOL, considera preluarea societatii Petrom ca fiind o afacere neprofitabila pentru actionarii grupului ungar.
Acesta a afirmat, recent, la Budapesta, ca „prezentarea unei oferte de preluare a Petrom in conditiile stabilite de caietul de sarcini nu ar fi condus la obtinerea unei valori garantate pentru actionarii MOL“, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare trimestriale ale grupului.
Prin aceasta declaratie, MOL isi motiveaza optiunea facuta pentru Petrom, prin care incerca schimbul de actiuni dintre cele doua companii. „Am participat la procesul de privatizare la Petrom si Unipetrol (Cehia) dar, in aprilie, ne-am decis sa nu depunem oferte angajante pentru nici una dintre cele doua companii, din cauza formulei nesatisfacatoare a tranzactiilor“, a adaugat Zsolt Hernadi. In ceea ce priveste oferta Occidental Petroleum, reprezentantii companiei americane au declarat ca sunt interesati doar de activele de rafinare si exploatare, ceea ce nu este conform strategiei de privatizare. Prin aceasta strategie, aprobata de autoritatile de la Bucuresti, s-a stabilit vanzarea directa a 33% dintre actiuni, operatiune insotita de majorare de capital, prin care cumparatorul ajunge la o participatie de 51%. Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a subliniat, la momentul prezentarii companiilor care au inaintat oferte finale, ca metoda de privatizare nu va fi schimbata. „Ofertele care nu se incadreaza in cerintele stipulate in caietul de sarcini nu pot fi selectate pentru continuarea negocierilor“, a afirmat Popescu.
Sursa: Cotidianul, 17 mai 2004. -
IFC acorda Bancii Transilvania 20 milioane euro pentru credite ipotecare
Adevarul TLV
___
Banca Transilvania (BT) va semna cu International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale, un acord pentru o linie de finantare in valoare de 20 milioane euro, destinata acordarii de credite ipotecare, a declarat directorul general al bancii, Robert Rekkers. 'Acordul va fi semnat pana la sfarsitul lunii mai sau cel mai tarziu inceputul lui iunie. In continuare exista cerere pentru acest tip de credite si, in cel mult doua luni de zile, am fi epuizat fondurile primite de la BERD pentru sustinerea imprumuturilor ipotecare', a afirmat Rekkers. Institutia de credit romaneasca a incheiat, in a doua parte a lunii decembrie 2003, un acord similar cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in valoare de 10 milioane euro. Principalul actionar semnificativ al BT este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care controleaza 15% din capitalul bancii. La sfarsitul lunii aprilie, BERD si-a anuntat intentia de a participa, in luna iunie, la majorarea de capital a BT, alocand circa 1,3 milioane de euro pentru a-si mentine participatia la un nivel de 15% din totalul actiunilor.
Sursa: Adevarul, 17 mai 2004.'
14.05.2004
-
Petromidia - tinicheaua financiara inca trage in jos profitul operational
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Rompetrol Rafinare (Petromidia), cea mai importanta divizie a grupului Rompetrol a incheiat primul trimestru cu o pierdere de 254 miliarde de lei (7,7 milioane de dolari) de aproape trei ori mai mare fata de pierderea inregistrata in perioada similara a anului trecut, cand compania inregistra un rezultat negativ de 81 miliarde de lei (2,5 milioane de dolari).Pierderea este cauzata in special de activitatea financiara a companiei. Din punct de vedere operational, Petromidia a inregistrat un reviriment usor comparativ cu anul trecut, obtinand un profit de 22,5 miliarde de lei (0,7 milioane de dolari), fata de o pierdere de 53,5 miliarde de lei (1,6 milioane de dolari) in primul trimestru al anului trecut.
Profitul operational inainte de amortizare (EBITDA) s-a ridicat la 380 miliarde de lei (11,5 milioane de dolari), cu un milion de dolari peste prevederile din bugetul companiei pe primele trei luni. Cifra de afaceri a Petromidia a fost insa sub nivelul celei din bugetul de venituri si cheltuieli, ridicandu-se la 9.422 miliarde de lei (285,5 milioane de dolari), fata de 345,8 milioane de dolari cat prevedea bugetul pentru aceasta perioada. Comparativ cu anul anterior, vanzarile companiei au tinut pasul cu inflatia inregistrand o crestere de 12,6% in lei. Bugetul companiei prevede ca rafinaria sa treca pe profit din aceasta luna, urmand sa incheie intregul an cu un profit de 3 milioane de dolari.Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, nu a putut fi contactat pentru a comenta rezultatele financiare ale primului trimestru.Petromidia inregistreaza o marja redusa a profitului din activitatea de rafinare din cauza preturilor reduse ale produselor petroliere de pe piata. Lucrurile s-ar putea schimba insa odata cu privatizarea companiei petroliere de stat, Petrom, care va duce la liberalizarea pietei produselor petroliere.
Potrivit oficialilor grupului, prioritare pentru acest an raman la Petromidia proiectele de modernizare, consolidarea afacerii si cele pentru protectia mediului. Aceste planuri urmaresc, in principal, ameliorarea calitatii produselor conform cerintelor europene la zi, cresterea capacitatii de utilizare a rafinariei de la 3,5 milioane la 4 milioane tone de titei anual si scaderea costurilor de productie de la 22 dolari la 18 dolari pe tona. Valoarea investitiilor din acest an va fi de aproximativ 100 milioane de dolari, care vor fi axate in special pentru dezvoltarea activitatilor industriale de pe platforma Midia Navodari. In primul trimestru la Petromidia mai lucrau 1.500 de salariati, fata de 2.100 cu un an in urma.
Petromidia a incheiat anul trecut cu o pierdere de 10.888 miliarde de lei conform standandardelor romanesti de contabilitate (RAS), dar un profit net de 2.655 miliarde de lei pe standardele internationale de contabiliate (IAS). Diferenta dintre RAS si IAS s-a datorat modului diferit de inregistrare a obligatiunuilor convertibile in actiuni in care au fost transformate datoriile istorice ale rafinariei. Pe primul trimestru al anulului diferentele dintre RAS si IAS sunt mai reduse, contabilitatea IAS indicand o pierdere mai mica cu un milion de dolari fata de cea de pe RAS.
Actiunile Petromidia au intrat la tranzactionare la Bursa de Valori la mijlocul lunii trecute, unde au inregistrat tranzactii in care s-au transferat peste 20% din actiuni. Rompetrol Bucuresti, o alta companie a grupului Rompetrol a vandut pachete de actiuni Petromidia reprezentand aproximativ 8% din capitalul companiei, ajungand sa mai detina circa 11% din Petromidia, iar SIF Transilvania a vandut pachete reprezentand aproximativ 2% din capital, detinerea scazand pana la 7,5%. Cel mai important actionar al companiei este Rompetrol Group NV, care controleaza 64% din actiuni. Rompetrol Group este controlata in proportie de 74,9% de omul de afaceri roman Dinu Patriciu, impreuna cu Philip Stephenson, restul actiunilor fiind detinut de grupul austriac OMV. Austriecii de la OMV sunt cotati in prezent ca favoriti in cursa pentru castigarea contractului de privatizare a Petrom.
Actiunile Rompetrol Rafinare au urcat la Bursa de la un minim de 116 lei/actiune inregistrat in prima zi de tranzactionare pana la 740 lei/actiune. Ultimele tranzactii cu actiunile companiei s-au realizat pe o tendinta usor descerndenta. Ultima operatiune de ieri s-a realizat la 668 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 352 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 mai 2004.
-
Grupul Landini va prelua societatea Tractorul UTB S.A., dar nu si datoriile
Romania libera
___
Ieri, reprezentantul grupului 'Landini' a anuntat ca semnarea contractului de cumparare a societatii 'Tractorul UTBv' SA se afla pe 'ultimul metru daca nu pe o jumatate de metru' si afacerea poate fi considerata ca incheiata. Insa dl Mauro Frola ne-a declarat ca nu se vor prelua si datoriile catre bugetul de stat, doar datoriile catre furnizori, banci si salariile compensatorii pentru cei disponibilizati. La aceasta conferinta de presa a fost prezent si Matei Bratianu care, in calitate de lider sindical, a declarat ca 'daca negocierile nu vor urma un curs firesc pana la semnarea contractului vom trece la proteste'. La randul sau, liderul de sindicat al Uniunii Sindicale 'Tractorul', dl Gh. Apostu, a declarat ca 's-a saturat sa fie acuzat de catre salariati ca este mincinos'. 'Landini' este la negocieri si contractul va fi semnat. Despre acest lucru in ziarul de maine vom prezenta un interviu in exclusivitate cu Mauro Frola, cel care a negociat contractul in numele grupului 'Landini'.
Sursa: Romania libera, 14 mai 2004.' -
Datoriile societatilor de stat monitorizate vor fi inghetate
Adevarul EPT IARV OLT RORX SNP TEL TGN
___
De vreo luna, oficiali guvernamentali au lansat pe piata informatia cum ca Ministerul Finantelor 'cloceste' o ordonanta -minune care va determina o diminuare cu 0,5% din PIB a arieratelor din economie. In pofida tuturor incercarilor de a afla care vor fi principalele masuri care vor fi cuprinse in ordonanta, demnitarii din Finante au dat dovada de o totala secretomanie. In fine, ministrul Finantelor s-a hotarat sa dezvaluie ieri, la Bruxelles, cum se va lupta cu arieratele. Numai ca, surpriza, Mihai Tanasescu a prezentat o reteta expirata, cunoscuta inca de vara trecuta, cand Finantele au elaborat un proiect de ordonanta privind inghetarea datoriilor bugetare a unor societati pana la sfarsitul anului 2006 si stergerea lor dupa aceasta data, cu conditia ca acestea sa-si plateasca la zi obligatiile bugetare curente.
Cu toate ca ziarul Adevarul publicase la vremea respectiva proiectul de ordonanta, insusi ministrul Finantelor a negat cu vehementa ca s-ar fi avut in vedere o astfel de 'amnistie' fiscala. Numai ca astazi Guvernul va discuta exact proiectul de ordonanta conceput vara trecuta, putin actualizat si care a fost anuntat ieri ca o mare noutate de catre Mihai Tanasescu, citat de Mediafax.
Potrivit proiectului de act normativ, datoriile bugetare acumulate de societatile de stat monitorizate vor fi inghetate pana la 31 decembrie 2006, iar dobanzile si penalitatile aferente vor fi anulate. In cazul in care societatile respective isi vor plati datoriile curente, la 1 ianuarie 2007, arieratele inghetate vor fi anulate definitiv. Insa, in cazul in care companiile in cauza nu vor face acest lucru, atunci datoriile inghetate vor fi reactivate si incluse in bilantul contabil, cu tot cu penalitatile aferente. Bineinteles ca, din textul ordonantei, nu lipseste nici celebra prevedere privind 'sanctiunile drastice' pentru managerii companiilor care nu respecta termenele de plata ale datoriilor curente. O noutate apare totusi in textul ordonantei: pentru mai multe unitati din sistemul de distributie a energiei electrice care urmeaza a fi privatizate, bugetul de stat va face o infuzie de capital de aproximativ 2.000 miliarde lei, iar pentru distributiile de gaze infuzia va fi de vreo 6.000 miliarde lei.
Aceste 'infuzii' sunt fonduri destinate achitarii de catre datornicii de pe lista a sumelor restante catre furnizori. Ministrul Finantelor a apreciat ca actul normativ si planurile de restructurare pentru fiecare companie monitorizata vor intari disciplina financiara si vor conduce, pana la sfarsitul lunii iunie, la reducerea cu 13.000 miliarde lei (aproximativ 0,5% din PIB) a arieratelor din economie. Probabil ca nici nu este greu, daca de la buget se aloca 8.000 de miliarde lei si sume importante reprezentand penalitati si majorari vor fi sterse, ca Finantele sa isi atinga obiectivul.
Cat despre sanctiunile pentru managerii intreprinderilor monitorizate (asa cum se convenise de vreo doi ani cu FMI) s-a vazut cat au fost de 'eficiente'... Reamintim ca pe lista reactualizata a celor 72 de companii monitorizate se afla Electroputere Craiova, Aversa Bucuresti, Rulmentul Brasov, Griro Bucuresti, Oltchim Rm. Valcea, Rodipet, Turnu SA, CSR Resita, AI Otopeni, Posta Romana, Transelectrica, Termoelectrica, Petrom, Transgaz Medias, Distrigaz Sud si Nord, Romgaz Medias, Romarm, IAR Brasov, CFR Marfa, CFR Calatori, Metrorex, CN Drumuri si Autostrazi, RN a Padurilor, Hidroelectrica, Electrica, CNLO, CNH Petrosani, SNC Ploiesti, Romaero, CFR SA, Tarom, Romania-Film, Apele Romane.
Sursa: Adevarul, 14 mai 2004.'
13.05.2004
-
Rafinaria Petrotel-LukOil va fi repornita la sfarsitul lunii
Romania libera
___
Pana la sfarsitul acestei saptamani, compania Litasco va livra primele cantitati de titei necesare repornirii rafinariei Petrotel-LukOil, operatiune prevazuta pentru sfarsitul acestei luni. Capacitatea totala de rafinare va fi de 2,5 milioane tone, fata de cele 3,5 milioane de tone in momentul opririi. Potrivit conducerii Petrotel, carburantii produsi aici nu vor fi destinati doar pietei interne, o cantitate insemnata urmand sa ajunga pe pietele din Republica Moldova si Ungaria. Grupul petrolier rus LukOil mai detine in Romania, pe langa rafinaria din Ploiesti, pe care a achizitionat-o in 1998, si o retea de distributie formata in prezent din 230 de benzinarii.
Sursa: Romania libera, 13 mai 2004. -
Rompetrol a platit 3,62 miliarde lei pentru a inchiria 52 kilometri de cale ferata
Adevarul RRC
___
Licitatia pentru inchirierea unor portiuni de cale ferata dezafectata derulata prin Bursa Romana de Marfuri (BRM) nu a trezit interesul decat la 13 companii, doar 10 dintre acestea intrand in cursa finala. Cele mai multe portiuni, considerate a fi de mare interes, au fost adjudecate de firma Rompetrol a lui Dinu Patriciu care a platit cateva miliarde bune pentru doar 52 kilometri de cale ferata. Astfel, portiunea de cale ferata Dorobantiu-Navodari care masoara 26 kilometri a fost disputata de patru firme, castigatorul fiind Rompetrol Logistic, care a platit 500 de milioane lei, de peste doua ori mai mult decat suma la care a fost evaluata aceasta portiune. Tot firma lui Dinu Patriciu si-a adjudecat calea ferata cuprinsa intre localitatile Navodari si Cap Midia, pentru 6 km aceasta platind 1,14 miliarde lei, cu doar 30 de milioane peste pretul de pornire, desi in cursa au mai fost si alti doi competitori. Si portiunea P1 Cap Midia-Cap Midia de 4 kilometri a revenit tot Rompetrol, care a platit 1,710 miliarde lei, pretul de deschidere a licitatiei fiind de 1,653 miliarde lei. Totodata, Rompetrol a mai licitat pentru cei 12 km de la P1 Cap Midia la Sitorman, cu un pret de incepere a licitatiei de 117,9 milioane lei, suma platita fiind mai mare cu aproximativ 70 milioane lei si 5 km de la Dorobantiu la Romcim, cu un pret de pornire de 142 milioane lei, fiind adjudecata cu 180 milioane lei. De precizat ca toate portiunile solicitate de Dinu Patriciu sunt in judetul Constanta, respectiv traseul Romcim Lafarge-Medgidia-Dorobantiu-Navodari-Rafinaria Petromidia. Alte portiuni adjudecate sunt de la Simeria la Hunedoara care deserveste Combinatul Hunedoara, pretul final fiind de 771 milioane lei cu 200 de milioane mai mult decat pretul de pornire, compania castigatoare fiind ICIM Arad SA si CF 33 ICIM Arad. Sectia Harman-Intorsura Buzaului a fost disputata de doi ofertanti, fiind castigata de RC-CFTRANS SRL cu un pret de 377,5 milioane lei, care a fost si pretul de pornire a licitatiei. Pentru portiunea Chileni-Voslobeni au licitat trei firme, castigatorul fiind Servtransinvest, care a platit 65,9 milioane lei, adica atat cat ceruse CFR pentru aceasta portiune de cale ferata. De precizat ca cei peste 3.000 km care vor fi inchiriati se intind pe teritoriul a opt regionale CFR. Odata inchiriate aceste portiuni, firmele pot desfasura atat servicii de transport de marfa, cat si de calatori, taxele percepute celor care vor trece prin aceste zone cu trenul neputand depasi 3,6 euro/trenXkilometru, acesta fiind valoarea taxei de infrastructura perceputa de CFR Infrastructura. Chiria anuala pe care acestia o vor achita proprietarului pentru urmatorii cinci ani, cat este valabil contractul incheiat in urma acestei licitatii, este diferita de la o zona la alta, fiind cuprinse intre 65 milioane lei pentru 7 kilometri de cale ferata si 1,6 miliarde lei pentru patru kilometri de cale ferata pe tronsolul P1 Cap Midia-Cap Midia.
Sursa: Adevarul, 13 mai 2004. -
Cererea de petrol ar putea atinge valori-record in acest an
Adevarul
___
Ritmul de expansiune a economiei mondiale alimenteaza cea mai semnificativa crestere a cererii de petrol din ultimii 16 ani, a indicat, ieri, Agentia Internationala a Energiei (IEA), citata de Reuters. In raportul sau lunar privind piata petroliera, agentia din Paris a revizuit prognoza referitoare la cresterea cererii de petrol din 2004 cu 270.000 de barili pe zi, la 1,95 milioane de barili pe zi. Piata mondiala totalizeaza 80,6 milioane de barili pe zi. Totodata, IEA a afirmat ca livrarile din statele nemembre ale OPEC nu se ridica la inaltimea previziunilor de crestere, in ciuda majorarii volumului livrarilor din Rusia, ceea ce creeaza necesitatea ca OPEC sa-si suplimenteze oferta. Agentia, care ofera consultanta pe probleme energetice unui numar de 26 de tari industrializate, a indicat ca noua crestere estimata este cea mai importanta de dupa 1988. IEA preconizeaza o crestere de 3,8 milioane de barili pe zi a consumului mondial, de la nivelul de 78,7 milioane de barili pe zi din trimestrul al doilea la 82,5 milioane de barili pe zi in trimestrul patru. Preturile petrolului din SUA au stabilit, ieri, un nou record pentru ultimii 13 ani, ajungand la 40,38 dolari/baril, in ciuda apelurilor facute de unele state OPEC pentru majorarea limitelor de productie. Faptul ca ascensiunea preturilor se produce in trimestrul al doilea, cand cererea mondiala de petrol se afla intr-un punct minim, genereaza temeri despre evolutia din restul anului, cand cererea se va mari din nou.
Sursa: Adevarul, 13 mai 2004.
12.05.2004
-
Bancile nu se grabesc sa lucreze direct pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC TLV
___
Bancile romanesti vor putea intermedia tranzactii direct pe piata de capital pana la finalul anului, o data ce proiectul legii consolidate a pietei de capital, aprobat recent de guvern, va intra in vigoare. Multi dintre jucatorii de pe piata bancara si-au infiintat de mai multi ani societati specializate de intermediere bursiera care sa le permita sa acopere si acest domeniu de servicii financiare pentru clientela proprie. In conditiile in care legislatia nu le permitea accesul direct pe piata, dupa modelul acoperirii globale a pietelor financiare intalnit in Vest.
Avantajele integrarii societatilor de brokeraj in banca incep cu posibilitatea de a folosi o retea teritoriala extinsa, la care brokerii independenti nici nu au curajul sa spere. Tranzactiile de pe piata romaneasca de capital sunt inca reduse, iar activitatea de brokeraj risca sa devina, intr-o prima faza, o activitate secundara a bancilor, intr-un domeniu in care relatia dintre broker si client este foarte importanta. Potentialul este insa important, iar concretizarea acestuia va aduce, treptat, inglobarea serviciilor de brokeraj in structurile bancare.
Deocamdata, opiniile sunt destul de impartite. Unii bancheri spun ca lucrurile merg bine asa cum sunt organizate in prezent si tin la ideea unei separari cat mai clare, chiar si formale, a brokerajului de activitatile bancare standard. Altii, vad serviciile de brokeraj drept integrate cu celelalte servicii oferite clientilor, insa estimeaza ca o eventuala fuziune cu banca sau o preluare a acestei activitati nu se va realiza in nici un caz peste noapte, fiind necesare evaluari in timp ale momentului optim pentru aceasta trecere, in functie si de evolutia pietei de capital.
Integrarea serviciilor de intermediere pe piata de capital poate insemna si salarii mai mici pentru brokeri, postul de directorul de societate de brokeraj urmand sa transforme in cel mai bun caz in cel de sef de departament. Dan Bunea, seful Directiei piete de capital din BCR, spune ca nu sunt motive de ingrijorare din acest punct de vedere la BCR Securities, principiile de salarizare, valabile la nivel de grup, urmand a fi pastrate. Patrick Gelin, directorul general adjunct al BRD, afirma insa ca mentinerea BRD Securities in forma actuala are in vedere inclusiv protejarea sistemului de retribuire a brokerilor.
De la inceputul anului, la Bursa de Valori, cea mai mare valoare a tranzactiilor intermediate a apartinut BRD Securities, si Alpha Finance, cele doua avand cote de piata de 12% respectiv 10%. Bancile care stau in spatele celor doua societati nu au de gand sa faca schimbari in modul de organizare.
'Nu renuntam la BRD Securities. Consideram ca este bine sa mentinem o astfel de structura specializata, chiar daca este detinuta de banca in proportie de 100%. Aceasta separare este importanta inclusiv din punct de vedere psihologic, deontologic al separarii acestei activitati de restul operatiunilor bancare. Nu amestecam brokerajul cu oferta bancara de produse si servicii', a declarat pentru ZF Patrick Gelin, director general adjunct al BRD-SocGen.
'Decizia este ca Alpha Finance sa functioneze in continuare separat pentru ca societatea are un istoric bun pe piata, chiar de la inceputurile pietei de capital,' afirma, la randul sau, Sergiu Oprescu, vicepresedintele Alpha Bank.
Societatile de brokeraj ale Raiffeisen si ING se afla in primele in primele cinci societati de brokeraj dupa valoarea tranzactiilor. Multi dintre investotorii straini care intra pe piata romaneasca de capital opereaza prin aceste societati fiind atrasi inclusiv de faptul ca acestea apartin unor grupuri financiare recunoscute pe plan international. Abordarea celor doua banci este similara.
'Pe piata romaneasca a existat aceasta separare pentru ca o impunea legea, insa in tarile in care nu exista asemenea restrictii serviciile de brokeraj sunt inglobate in oferta bancii. Oricum, ING Securities nu este o entitate dedicata pietei de capital in sine, ci serveste nevoilor clientelei ING Bank, careia ii mijloceste operatiunile la bursa. Asa incat am putea include foarte bine segmentul de brokeraj intr-o oferta de servicii complete in cadrul bancii', spune Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
'Desi este persoana juridica distincta, Raiffeisen Capital & Investment este membra a grupului bancar si functioneaza ca atare. E adevarat ca ar putea beneficia mai bine de toate resursele bancii in cazul integrarii, insa, deocamdata, nu consideram necesara preluarea acestor activitati de catre banca', a declarat Rasvan Radu, vicepresedinte Raiffeisen Bank.
Societatile de brokeraj ale BCR si ale Bancii Transilvania intermediaza in special tranzactiile micilor investitori romani. 'Exista argumente pro si contra integrarii diviziei de borkeraj in structura bancii, insa, in principiu, BCR va merge in directia inglobarii acestor activitati,' spune Dan Bunea, director directia Piete de Capital, din BCR. 'Prin integrare, operatiunile s-ar simplifica foarte mult in beneficiul clientului, caruia i-ar fi suficient un cont deschis la banca. Nu se pune problema aparitiei unui conflict de interese, intrucat suntem deja pregatiti sa aplicam principii clare de separare a activitatilor in interiorul bancii', a adaugat el.
Societatea de brokeraj a BCR nu este foarte activa pe piata de capital in ceea ce priveste tranzactiile cu actiuni, avand o cota de piata de 1,4%, dar este societatea care a intermadiat cele mai multe dintre emisiunile de obligatiuni municipale. Utilizarea retelei teritoriale a bancii i-ar putea permite bancii sa castige o cota de piata mai mare in intermedierea tranzactiilor de pe piata secundara.
BT Securities, apartinand Bancii Transilvania s-a situat in ultimii ani intr-unul din primele zece locuri de pe piata, avand o cota de 4% de la inceputul anului. 'Desi strategia bancii este de a oferi clientilor produse integrate, activitatea derulata de societatea de valori mobiliare are un alt specific decat cea derulata in cadrul bancii,' spune si Radu Hanga, seful directiei piete de capital din cadrul Bancii Transilvania.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2004.
' -
Privatizarea Electrica Banat si Electrica Dobrogea se apropie de final
Cronica Romana
___
Comisia de privatizare a societatilor Electrica Banat si Electrica Dobrogea si compania Enel au semnat luni, 10 mai, un memorandum de Intelegere care consemneaza finalizarea procesului de negociere si stabileste etapele urmatoare care sa permita semnarea contractului de privatizare si transferul dreptului de proprietate, informeaza Ministerul Economiei si Comertului.
Enel este singurul investitor care a depus oferta pentru privatizarea celor doua societati, pe baza acestei oferte avand loc, in ultimele zece luni, 20 de runde de negocieri, privind continutul contractului de privatizare, regimul de reglementare a operarii activitatii de distributie si furnizare a energiei electrice, care sa permita realizarea unui pachet de intelegeri echilibrat atat din punct de vedere al interesului investitorului, cit si pentru protejarea consumatorilor. Au avut loc intalniri pe grupe de lucru, pentru clarificarea unor probleme de stricta specialitate, privind definirea cadrului contractual, obligatiile si raspunderea partilor, sistemul de plati si garantii, obligatiile de investitii si relationarea lor cu sistemul de tarifare, clarificarea creantelor si datoriilor societatii, clarificarea aspectelor legate de proprietatea asupra terenurilor si altor active, asigurarea serviciilor de iluminat public in contextul legislativ precum si realizarea programelor guvernului privind electrificarea unor zone, in mod special din domeniul rural; proiectia sistemului de tarifare pe termen mediu si lung pe baza prevederilor din Foaia de Parcurs din Sectorul Energetic, aprobata prin hotarare a guvernului si in conformitate cu directivele europene specifice, modul de operare in piata energiei din Romania acum si dupa liberalizarea ei completa, separarea contabila si apoi legala a activitatii de furnizare a energiei de cea de distributie, situatia activelor si definirea bazei de active reglementata care sta la baza formarii tarifelor. De asemenea, negocierile au mai vizat redefinirea raporturilor contractuale interne si cu tertii; contractul de concesiune a serviciilor de distributie si definirea rezolvarii valorii reziduale; definirea licentelor de operare si relationarea lor cu contractele de concesiune; definirea raporturilor si modului de conlucrare in contextul relational complex in care functioneaza o societate de distributie a energiei electrice.
La aceste negocieri au fost definite o serie de raporturi cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, care a avut un rol activ in definirea cadrului de reglementare a tarifarii si operarii, cu Transelectrica in calitate de transportator de energie, Electrica, compania mentinandu-si un pachet semnificativ de actiuni, dar asigurand o serie de servicii prin societatile de specialitate, precum si servicii de telecomunicatii, raporturile operatorului cu autoritatile publice locale pe teritoriul carora opereaza. Un alt punct alt discutiilor s-a referit la definirea raporturilor de munca, relatia cu salariatii si sindicatele care asigura un cadru corect de conlucrare necesar unei bune desfasurari a activitatii si protejarea interesului salariatilor. In procesul de negociere un rol activ l-a avut consultantul pentru privatizare BNP Paribas cu care a fost stabilit un dialog activ si permanent privind strategia cea mai adecvata de negociere.
Sursa: Cronica romana, 12 mai 2004.
Pagina