22.01.2007
-
Sistemul bancar romanesc va ajunge la maturitate peste zece ani
___
Sistemul bancar romanesc, care este deja restructurat, va ajunge la maturitate peste aproximativ zece ani, dupa ce extinderea clientelei si a portofoliului de produse va ajunge la un nivel suficient de ridicat, a declarat adjunctul sefului Misiunii Economice franceze la Bucuresti, Antoine Avila. 'Sistemul bancar romanesc a fost printre primele restructurate. El are, insa, nevoie de inca vreo zece ani ca sa ajunga la maturitate, pe masura ce se va extinde clientela, iar portofoliul de produse si servicii bancare va fi suficient de dezvoltat', a spus Avila.
In plus, legislatia bancara romaneasca este una serioasa, ceea ce a contribuit la cresterea increderii clientilor si la atragerea unor jucatori internationali puternici, considera economistul francez. 'Societe Generale, care este una din cele mai mari banci din Europa, a avut incredere in piata romaneasca. Cred ca au aratat o buna viziune, au avut dinamism, dezvoltandu-se pe toate sectoarele pietei financiare, si au avut succes', a afirmat Avila.
Adjunctul sefului Misiunii Economice franceze la Bucuresti nu crede totusi ca vor mai fi mari grupuri care sa intre pe piata romaneasca. 'Sunt deja multi actori in piata bancara, aproape 40. S-ar putea sa vedem mai degraba o consolidare a pietei, in sensul unei mai mari concentrari, prin fuziuni, care au loc si pe pietele mai mari din Europa', a aratat Avila.
Daca vor mai fi intrari de mari grupuri pe piata bancara, ele vor fi mai degraba rezultatul unor concentrari la nivel international, asa cum s-a intamplat in cazul achizitiei bancii grecesti Emporiki, prezenta si in Romania, de catre grupul francez Credit Agricole, considera Avila. 'Daca, de exemplu, si vorbesc de o situatie ipotetica, BNP Paribas sau alt grup cumpara Societe Generale, acel grup va intra, astfel, si pe piata romaneasca', a explicat el.
Economistul francez crede ca, desi bancile din tari ale Uniunii Europene pot intra pe piata romaneasca dupa o simpla notificare la Banca Nationala a Romaniei, putine banci vor intra cu adevarat pe piata, insa nu exclude deschiderea unor birouri de reprezentare cu rol de 'observare a pietei'.
Principalele segmente de clientela pe care bancile vor miza vor fi persoanele fizice si firmele mici si mijlocii, pentru ca vor avea rate inalte de crestere. 'Rata de crestere pe segmentul marilor companii (corporate) este mai mica. Exista putine companii romanesti mari, astfel ca si segmentul bancar de corporate este limitat', a mentionat Avila.
Adjunctul sefului Misiunii Economice franceze la Bucuresti considera ca vor mai intra jucatori internationali in sectorul financiar, odata cu dezvoltarea burselor, a fondurilor de investitii si a celor de pensii, dar si a asigurarilor, mai ales prin extinderea asigurarilor obligatorii. 'Toate acestea au un rol esential in finantarea economiei', a precizat Avila.
Activele bancilor romanesti au ajuns, la finele lunii noiembrie 2006, la aproximativ 158 de miliarde lei (46 miliarde euro), care reprezinta mai putin de jumatate din produsul intern brut al anului trecut, estimat de Comisia Nationala de Prognoza la 337,9 miliarde lei. In tarile din zona euro, activele bancare depasesc 100% din produsul intern brut.
Sursa: BankNews.ro, 22 ianuarie 2007.'
19.01.2007
-
25% din banii strainilor au ramas in 2006 in actiuni medii si mici de la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Achizitiile nete ale investitorilor straini in actiuni apartinand altor titluri decat cele ale societatilor principale de pe piata de capital (companii petroliere, SIF-uri, banci) au reprezentat circa un sfert din top 10 al celor mai ridicate investitii nete realizate de straini anul trecut pe Bursa, insumand aproximativ 28 mil. euro, conform datelor CNVM.
Din valoarea achizitiilor nete de titluri, altele decat cele ale blue-chipsurilor, a fost scazuta valoarea ofertei publice de 37 mil. euro derulate de cehii de la Zentiva pentru preluarea Sicomed, care ar fi urcat si mai mult ponderea acestor investitii in clasament.
Cele mai ridicate achizitii nete s-au inregistrat si anul trecut in actiuni apartinand SIF-urilor sau companiilor petroliere, valoarea acestor investitii ridicandu-se la 47,82 milioane de euro.
Cu toate acestea, strainii au inceput de anul trecut sa se orienteze tot mai mult si catre titluri ale unor companii de talie medie de la Bursa, 2006 fiind practic anul mai curand al actiunilor mai mici de la Bursa decat cel al titlurilor principale din punctul de vedere al cresterilor de pret inregistrate.
In primele 10 investitii nete realizate de straini pe Bursa, primul loc, cu o valoare de 40,4 mil. euro, apartine achizitiilor nete realizate in titluri ale producatorilor de medicamente, adica Zentiva (fosta Sicomed), Antibiotice si Biofarm. Din aceasta suma, totusi cea mai mare parte reprezinta valoarea ofertei publice de la Sicomed.
Fara aceasta oferta, pe primul loc s-ar fi situat actiunile trecute in categoria 'alte tipuri de intermedieri financiare', adica SIF-uri, in acest caz, valoarea achizitiilor nete fiind de 28,6 milioane de euro. Achizitiile nete in titluri ale companiilor care se ocupa cu extractia hidrocarburilor, adica mai ales Petrom, au insumat 11,6 milioane de euro si se afla pe locul al treilea.
In rest, cele mai ridicate valori se inregistreaza in cazul actiunilor din categoria 'alte lucrari speciale de constructii', unde achizitiile nete ale strainilor au totalizat 8,6 milioane de euro.
Bancile lipsesc din acest clasament, investitorii straini vanzand anul trecut cu 1,4 milioane de euro mai mult decat au cumparat actiuni apartinand titlurilor celor trei banci listate in prezent pe piata de capital.
'Putem vorbi de o tendinta de orientare a investitorilor straini spre alte companii decat cele din sectorul petrolier si financiar-bancar, in conditiile in care in acestea, evaluarile sunt destul de sus. Sunt din ce in ce mai multi investitori care se intereseaza de sectoarele care au fost pana nu de mult neglijate, sectoare care sunt asteptate sa beneficieze cel mai mult de pe urma aderarii. Este vorba in primul rand de tot ce are legatura cu constructiile, cu infrastructura', a precizat Adriana Marin, directorul departamentului de analiza de la CA IB Securities Romania.
Pentru investitorii straini si nu numai, problema principala a actiunilor mai mici de pe piata de capital ramane lichiditatea redusa a acestora, dar analistii spun ca acest lucru nu constituie insa automat un criteriu de excludere.
'Lichiditatea va ramane in continuare o problema, dar sunt si investitori regionali, de talie medie si mica, care nu se uita atat de mult la acest aspect, pentru ca investesc pe termene medii si lungi si isi pot permite sa nu tina cont de evolutiile pe termen scurt ale actiunilor', spune Adriana Marin.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 ianuarie 2007.' -
Silcotub se apuca sa faca airbag-uri la Zalau
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de tevi Tenaris Silcotub din Zalau, cotat la Bursa de Valori, dar aflat in proces de delistare, aflat in portofoliul grupului italian Tenaris, va deschide in luna martie un centru de productie de airbag-uri la Zalau.
Investitia de 3,1 milioane de euro in linia de productie a airbag-urilor se inscrie in procesul de extindere a grupului Tenaris, cel mai important producator de tevi fara sudura din Romania.
Astfel, Tenaris Silcotub va deveni al doilea mare producator de airbag-uri din Romania, alaturi de Parat Ro Sighisoara, companie preluata la sfarsitul lunii decembrie de Automative Safety Components International, detinuta de grupul International Textile Group.
Productia de airbag-uri a Tenaris va fi destinata in principal exportului. Airbag-urile vor fi exportate in intreaga lume, potrivit reprezentantilor companiei. Acestia nu au dorit sa faca public numele clientilor airbag-urilor produse la Zalau.
Investitiile grupului Tenaris Silcotub au in vedere retehnologizarea fabricii de otel de la Calarasi, achizitionata de investitorul italian in iunie 2005 prin intermediul Silcotub si care produce 95% din otelul necesar fabricii de tevi din Zalau.
Sprijinul financiar acordat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sub forma unui imprumut in valoare de 10 mil. euro va contribui la modernizarea tehnologica a otelariei din Calarasi si la cresterea dimensiunii productiei principale de tagla, de la nivelul actual de 300.000 de tone pana la potentialul maxim, de 450.000 de tone.
Imprumutul european de modernizare a otelariei din Calarasi se adauga celor 47 mil. euro investite de grupul Tenaris Silcotub la Calarasi in perioada iunie 2005-ianuarie 2007.
Directorul BERD Romania, Hildegard Gacek, sprijina investitiile realizate de grupul Tenaris in Romania, numind colaborarea dintre BERD si grupul Tenaris 'inceputul unei prietenii frumoase'.
Paolo Bassetti, vicepresedinte executiv al grupului Tenaris Siloctub, intentioneaza sa investeasca in otelaria din Calarasi in urmatorii doi ani intre 12 si 16 milioane de euro, declarand ca 'pana la sfarsitul anului 2007 vom incerca integrarea celor doua companii, Tenaris Silcotub Zalau si otelaria din Calarasi, intr-o singura companie, cu un centru de operatiuni unic.
Printre dificultatile intampinate de investitorul italian in Romania, Paolo Bassetti a precizat lipsa de colaborare din partea autoritatilor locale, care poate incetini procesul de dezvoltare economica a regiunii din sud-estul Romaniei. Fluctuatiile inregistrate de pretul energiei electrice, precum si instabilitatea pietei energetice din Romania, influenteaza negativ evolutia investitiilor straine, a adaugat Paolo Bassetti.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 ianuarie 2007.' -
Romania, lider pe piata constructiilor in Europa Centrala si de Est in urmatorii ani
Curentul
___
Tarile din Europa Centrala si de Est au inregistrat rezultate foarte bune in ceea ce priveste activitatea de comert international din ultimul deceniu. In 10 ani, acestea au reusit sa-si dubleze cota de piata, la 4% din totalul importurilor la nivel global.
Cresterea de 12-14% pentru piata constructiilor in perioada 2005-2008 situeaza Romania pe prima pozitie in topul tarilor din regiunea Europei Centrale si de Est, peste Polonia (12%), Bulgaria (10-12%), Slovacia sau Turcia (10%). Analistii UniCredit anticipeaza pentru Romania o incetinire a ritmului de crestere pe acest segment in 2007, dar prevad o revenire in 2008.
Romania va inregistra performante bune in perioada urmatoare pe segmentul institutiilor financiare si al asigurarilor, alaturi de Polonia, Ungaria si Croatia, in timp ce pietele din Cehia si Slovacia vor stagna.
Aportul tarilor ECE la totalul importurilor din EU-15 este de 8%, remarcandu-se ca o ramura importanta de productie pe intregul continent european, potrivit analizei sectoriale a pietelor din ECE, realizata de New Europe Research Network a UniCredit Group.
In ultimii ani, tarile din ECE au trecut prin transformari in ceea ce priveste structura specializarilor si a productiei internationale, pornind de la sectoare traditionale catre sectoare ale tehnologiei medii si de varf. Intre 1995-2005, aceste tari au castigat avantaje comparative noi in sectoarele de productie care presupun expertiza tehnologica precum echipamentele de transport (ex. piese de schimb, nave, locomotive), dar si echipament electric si optic (motoare electrice, echipament radio/TV, instrumente medicale si optice, calculatoare etc.
Aceste sectoare au crescut de asemenea, la nivel intern, aportul lor in totalul productiei sporind de la 13% in 1995 la 23% in 2005. Astfel de niveluri de crestere au fost inregistrate mai ales in Europa Centrala. Pe de alta parte, sectoare traditionale precum cel alimentar, de textile si pielarie pierd teren ca urmare a competitiei sporite dinspre pietele in dezvoltare, unde nivelul preturilor de productie este mai scazut. Din anul 2000, tarile din ECE au inregistrat cresteri semnificative in cadrul comertului international in sectoare precum cel de masini, fabrici si echipament (4%), cauciuc si materiale sintetice (5.4%), alte produse minerale non-metalice (3.2%), echipament de transport (2.7%), echipament electric (3.5%), dar si cherestea si produse din lemn (4.4%).
Companiile straine isi stabilesc operatiunile in regiunea ECE, iar motivele pentru care o fac sunt diferite in functie de fiecare tara in parte. In Republica Ceha si in Slovacia de pilda, avantajul este reprezentat de insusi mediul de afaceri. In Turcia si in Polonia investitorii apreciaza piata domestica extinsa, in vreme ce in Bulgaria si in Romania costul mainii de lucru este inca mic, intr-un mediu dinamic cu o traditie industriala puternica si forta de lucru bine pregatita.
'De pilda, productia de echipamente de transport in Europa Centrala si de Est, ca si noile tari membre UE, Romaia si Bularia, dar si in Turcia, va ajunge la cresteri de doua cifre', a declarat Debora Revoltella, economist sef UniCredit Group pentru Europa Centrala si de Est.
In agricultura, industria alimentara si a tutunului tendinta actuala este de asteptat sa ramana stabila. Sectoarele industriei textile si de pielarie, pe de alta parte, este posibil sa aiba o evolutie mai putin favorabia: economistii UniCredit Group previzioneaza o tendinta de scadere pana in anul 2008 pentru toate tarile cu exceptia Bulgariei, a Republicii Cehe si a Slovaciei.
Sursa: Curentul, 19 ianuarie 2007.' -
BERD, interesata de intrarea in actionariatul CEC
Cronica Romana
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare este deschisa unei propuneri cu privire la cumpararea unui pachet minoritar la Casa de Economii si Consemnatiuni, insa nu a primit nicio oferta in acest sens, a spus, ieri, directorul reprezentantei BERD din Romania, Hildegard Gacek. BERD ar fi interesata de un pachet similar cu detinerea din Banca Comerciala Romana (BCR), vanduta ulterior Erste Bank. International Finance Corporation si BERD detineau 25% din capitalul BCR. “Nu are niciun rost sa luam 6-7%”, a aratat oficialul BERD. Institutia financiara internationala ar fi interesata de un pachet minoritar de 25% plus o actiune. “Nu noi suntem cei care propun”, a conchis Gacek. Premierul Calin Popescu Tariceanu, a declarat, la finele anului trecut, ca una dintre variantele luate in calcul pentru privatizarea CEC ar putea fi si atragerea BERD in actionariatul CEC.
Sursa: Cronica Romana, 19 ianuarie 2007.
18.01.2007
-
Dafora isi majoreaza capitalul cu 27,1 mil. euro ca sa preia Condmag
ZF RO - FONDURI MUTUALE COMI DAFR
___
Societatea Dafora Medias, cu afaceri in principal din servicii de foraj petrol si gaze, intentioneaza sa isi majoreze capitalul social cu 92,2 milioane lei (27,1 milioane de euro), prin aport in numerar al actionarilor. Majorarea ar urma sa creasca capitalul Dafora de 11 ori, pana la 101,49 milioane de lei (29,85 milioane de euro).
Potrivit unor surse din piata, compania vrea sa deruleze aceasta majorare pentru a strange banii necesari pentru finantarea unor noi achizitii de actiuni ale Condmag Brasov si ulterior pentru oferta publica pe care va trebui sa o deruleze pentru preluarea companiei.
Dafora controleaza in prezent 26-27% din actiunile Condmag.
Pe piata se vorbeste de mai mult timp de intentia celor doua societati de a fuziona pentru a crea o companie integrata pe partea de servicii pe piata de gaze.
Reprezentantii Dafora nu au oferit comentarii ieri pana la inchiderea editiei pe marginea majorarii de capital pe care vrea sa o realizeze.
Majorarea de capital va fi supusa spre aprobare actionarilor in cadrul Adunarii Generale Extraordinare, convocata pe data de 15 februarie. Conducerea Dafora nu a precizat care va fi pretul de subscriere la care actionarii vor putea subscrie titlurile noi. Societatea va emite 922,65 milioane de actiuni noi, la valoarea nominala de 0,1 lei/actiune.
Dafora este controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean, care detine, direct si indirect, 53,36% din actiunile societatii. El a vandut in ultima parte a anului trecut din actiunile controlate la Dafora, principalii cumparatori fiind fonduri de investitii straine.
Calburean a declarat ca intentioneaza sa pastreze in permanenta pachetul majoritar in cadrul Dafora, scopul vanzarilor derulate fiind acela de a asigura resursele financiare de care compania are nevoie in vederea dezvoltarii.
Vanzarile derulate i-au permis practic sa stranga cea mai mare parte a banilor pe care trebuie sa-i aduca in cadrul majorarii de capital, pentru a-si pastra participatia pe care o controleaza in prezent.
Calburean a vandut circa 17,15 milioane de actiuni, care la un pret mediu de circa 2,4 lei/actiune, nivel in jurul caruia erau cotate pe piata RASDAQ actiunile Dafora in acea perioada, valoreaza circa 11,8 milioane de euro.
Pentru a-si pastra detinerea in cadrul Dafora, el ar trebui sa aduca circa 14,4 milioane de euro ca aport in majorarea de capital propusa.
Desi actiunile vandute reprezentau mai mult de jumatate din capitalul social la acea data al Dafora, in urma inregistrarii majorarii de capital aprobate in toamna anului trecut, Gheorghe Calburean a ajuns sa controleze din nou un pachet majoritar in cadrul societatii, in conditiile in care el subscrisese in acea majorare.
Atunci, capitalul social al companie crescuse de la 5,9 milioane de lei la 9,2 milioane de lei, cat este capitalul social la aceasta data.
Principalii cumparatori ai actiunilor vandute de Dafora au fost fonduri de investitii administrate de Julius Baer, care detin, potrivit informatiilor disponibile pe piata, circa 12-13% din titlurile companiei.
Dafora avea dupa primele noua luni ale anului trecut un profit net de 0,94 milioane de euro (3,3 milioane de lei), in crestere cu 28,7% fata de profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Afacerile companiei au urcat in aceeasi perioada cu 16%, pana la 26,8 milioane de euro (95 milioane de lei).
Actiunile Dafora sunt listate pe piata RASDAQ, ieri titlurile fiind suspendate de la tranzactionare. Ultima tranzactie cu aceste actiuni s-a realizat la un pret de 2,65 lei/actiune, la acest nivel, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 71,9 milioane de euro.
Atat Dafora, cat si Condmag intentioneaza sa se transfere de pe piata RASDAQ la prima categorie a BVB, conducerea Bursei urmand sa discute saptamana viitoare listarea titlurilor celor doua companii, conform lui Petru Prunea, presedintele Broker Cluj, societatea de brokeraj care se ocupa de transferul societatilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2007. -
7.000 de societati privatizate, inchise de noii proprietari
Romania libera
___
Vanzarea pe bursa, ocolita strategic de toate guvernele
Procesul de privatizare continua sa ridice o serie de semne de intrebare in ceea ce priveste modul in care se deruleaza. Desi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este implicata in peste 9.000 de procese, actualul executiv, la mai bine de doi ani de la preluarea mandatului, intarzie sa modifice legea privatizarii pentru a face ordine in activitatea de postprivatizare.
Statul s-a ales cu 9.000 de procese
Cat a castigat sau a pierdut statul din privatizare nimeni nu poate sa spuna, dar cert este ca statul s-a ales cu 9.000 de procese. 'Legea spune ca procesul are doua componente: pretul de vanzare si activitatea postprivatizare. Daca pretul este supus in toate contractele pactului comisoriu de grad IV (rezilierea de drept a contractului unilateral de catre vanzator daca cumparatorul nu a achitat pretul la termen), celelalte obiective din postprivatizare (pactul social cu sindicatele, capitalul de lucru, investitiile tehnologice si de mediu) nu sunt supuse acestui pact', spune Mircea Ursache, unul dintre fostii presedinti ai AVAS. Inexistenta unei astfel de reglementari si in domeniul postprivatizarii a generat de-a lungul anilor foarte multe probleme care au condus, in final, la esuarea privatizarilor. Cumparatorii platesc pretul negociat cu AVAS, dar ulterior 'uita' sa-si onoreze obligatiile postprivatizare, statul fiind, insa, pus in situatia de a nu putea rezilia unilateral contractul. Mai mult, cumparatorul, dupa ce nu respecta o serie de clauze asumate, speculand diverse subterfugii, se intorcea impotriva statului, actionandu-l in instanta. Asa se face ca din cele 9.000 de procese aflate pe rolul instantelor de judecata, in 4.000, AVAS este invinuit ca nu si-a respectat obligatiile.
Subevaluarea terenurilor
In principal este vorba de obligatia statului de a majora capitalul social al societatii cu contravaloarea terenurilor, acolo unde s-au obtinut ulterior titlurile de proprietate, si apoi sa le vanda noului proprietar la preturi stabilite in functie de pretul unei actiuni la data privatizarii. De multe ori insa, valoarea terenurilor crestea foarte mult, iar echivalarea cu pretul actiunii ducea la aparitia unor suspiciuni de subevaluare, fapt ce a avut darul sa blocheze procesul de majorare a capitalului social. Nu trebuie uitate nici cele aproape 7.000 de societati comerciale privatizate si care, dupa ce au iesit din procesul de postprivatizare, au fost inchise de noii proprietari. O lichidare extrem de profitabila. Fabrica a fost valorificata pe bani buni la fier vechi, iar terenul de sub ea vandut pe multe milioane de euro. Un pret cu mult mai mare decat cel platit la AVAS. Asa au fost rase si trimise la fier vechi fabrici precum Aro Campulung, Foresta Nehoiu, Corapet Corabia, Oltplast Dragasani sau fabrici din Combinatul Siderurgic Siderca. Ca nasii acestor unitati s-au numit John Perez, Omar Haisam, LTB Textil sau Lemtrans, pentru a da numai cateva exemple, rezultatul a fost acelasi: muncitorii au ramas pe drumuri, statul cu buza umflata, iar artizanii privatizarilor cu buzunarele doldora de bani.
Respectarea clauzelor, greu de urmarit
Potrivit Legii societatilor comerciale, Legea 31/1990 republicata, Autoritatea pentru privatizare este obligata sa-si retraga reprezentantii din Consiliile de Administratie si Adunarile Generale ale Actionarilor dupa privatizare. Aplicarea unei astfel de prevederi a facut practic imposibila monitorizarea respectarii clauzelor postprivatizare stabilite prin contracte. Singurele informatii primite de AVAS vin de la comisiile de cenzori care trimit rapoarte la datele scadente pentru indeplinirea diverselor obligatii ale cumparatorului. Problema este ca respectivii cenzori nu sunt specialisti decat pe partea de finante si, de foarte multe ori, dau avize pe investitii care ascund, insa, interese de grup, care nu aveau nicio legatura cu nevoile reale ale societatii. Asa se face ca au fost achizitionate foarte multe instalatii second-hand la valori mult supraevaluate doar pentru a demonstra ca s-a respectat planul investitional, au fost cumparate diverse utilaje, care dupa aceea au ruginit in curtea fabricilor, doar pentru ca furnizorul era ruda sau prieten cu noul patron etc.
Piata de capital, sperietoare
Multe din aceste probleme puteau fi evitate cu usurinta daca s-ar fi apelat la privatizarea prin intermediul Bursei de Valori. Din pacate insa, toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au evitat sa apeleze la aceasta metoda transparenta de privatizare pentru ca ea avea 'darul' de a nu satisface clientela politica. Chiar si dupa 17 ani, nici astazi nu ar fi tarziu sa se apeleze la Bursa pentru vanzarea pachetelor reziduale de actiuni pe care AVAS le mai detine. Bursa de Valori Bucuresti a elaborat chiar si un regulament pentru tranzactionarea acestor pachete, dar totul a murit in faza de proiect. Varianta bursei ar putea fi o solutie si in cazul marilor societati ramase neprivatizate. Electroputere Craiova, Tractorul si Rulmentul Brasov sunt pietrele de moara legate de gatul AVAS care, din cauza privatizarilor esuate in repetate randuri, s-au transformat in adevarate bombe sociale. Nici in al 12-lea ceas AVAS nu prea stie ce sa faca cu ele si se balbaie in continuare. Azi le vinde pe un dolar, maine retracteaza si le scoate la mezat pe module. Datoriile continua sa creasca, dar despre bursa niciun cuvant.
Nobles Ventures, o exceptie costisitoare
In istoria privatizarilor, cazul Combinatului Siderurgic Resita este singurul in care vanzarea nu s-a mai realizat din cauza statului roman, care a anulat procesul. Chiar daca interventia in forta a lui Ovidiu Musetescu, presedintele AVAS de la acea vreme, care a interzis investitorilor americani sa mai intre pe proprietatea lor, invocand nerespectarea de catre acestia a clauzelor contractuale, este vorba despre neplata la termen a doua rate contractuale, a dat temporar castig de cauza muncitorilor, in final, statul roman a iesit destul de sifonat din afacere. Nobles Ventures a actionat in instanta autoritatile de la Bucuresti la Curtea de Arbitraj de la Washington, cerand despagubiri care se apropiau de 300 de milioane de dolari. Rezolutia instantei, salutata ca o victorie in Romania, a fost, in fapt, o infrangere. Chiar daca la Washington cererea firmei americane a fost respinsa, nici statului roman nu i-au fost indeplinite pretentiile formulate, adica plata unor daune interese stipulate in contractul de privatizare. Ba mai mult, acestuia nu i-au fost recunoscute nici macar cheltuielile de judecata care au costat AVAS circa 10 milioane de dolari.
Sursa: Romania Libera, 18 ianuarie 2007.' -
Proprietatea, la usa Bursei din februarie
Evenimentul Zilei
___
Procesul de listare pe Bursa de Valori a Fondului Proprietatea s-ar putea debloca luna viitoare daca guvernul va aproba pana atunci ordonanta care sa definitiveze situatia Fondului, a declarat, miercuri, presedintele institutiei, Alexandru Paunescu, pentru The Money Channel.
Potrivit declaratiilor recente ale ministrului economiei si comertului, Varujan Vosganian, ordonanta va permite listarea Fondului chiar fara a cota pe Bursa toate companiile la care are participatii.
Este vorba despre 114 companii romanesti, iar capitalul sau social este, in prezent, de 3,9 miliarde euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 18 ianuarie 2007. -
Principalul investitor strain la BVB si-a dublat plasamentele in 2006
DailyBusiness.ro
___
Fondurile de investitii administrate de Julius Baer Investment Management, filiala americana a bancii de investitii elvetiene Julius Baer, si-au dublat anul trecut plasamentele pe piata romaneasca de capital, potrivit datelor prezentate in raportul anual al companiei.
Julius Baer este cel mai important investitor strain de la Bursa de Valori.
Valoarea investitiilor celor trei fonduri (Julius Baer International Equity Fund, Julius Baer International Equity Fund II si Julis Baer Global Equity Fund) pe piata romaneasca se ridica la circa 294 mil. dolari (225 mil. euro) la finele anului fiscal incheiat la 31 octombrie 2006, comparativ cu un nivel de 149 mil. dolari (114 mil. euro) la sfarsitul lui octombrie 2005.
Cresterea se datoreaza evolutiei ascendente a actiunilor companiilor listate la Bursa, dar si achizitiilor noi realizate de fonduri in perioada studiata. O contributie la aceasta crestere a avut-o si intarirea leului fata de dolarul american, in care sunt exprimate activele fondurilor.
Plasamentele fondurilor reprezentau, practic, aproape 1% din capitalizarea Bursei de Valori si echivalentul valorii medii a tranzactiilor derulate intr-o luna la Bursa. Din acest motiv, deciziile de investire sau dezinvestire ale celor trei fonduri cantaresc greu pe piata de capital.
Valoarea detinerilor celor trei fonduri au mai crescut in ultimele doua luni ale lui 2006, in conditiile in care actiunile listate la Bursa si-au continuat evolutia ascendenta.
Cel mai mare dintre cele trei fonduri, Julius Baer International Equity Fund, avea la sfarsitul lunii octombrie plasamente de 236 mil. dolari (peste 201 mil. euro) la Bursa de Valori Bucuresti. Aceste plasamente reprezinta aproape 1,4% din activul total al fondului, care se ridica la 20,17 mil. dolari (15,4 mld. euro). Julius Baer International Equity Fund este cel mai mare fond de investitii strain prezent pe piata romaneasca de capital.
Fondul avea in portofoliu actiuni in valoare de 128,3 mil. euro (98 mil. euro) la Petrom, reprezentand aproape 1% din capitalul social al companiei, si un pachet de 1,23% din BRD, in valoare de 60,3 mil. dolari (46 mil. euro). Fondul mai controleaza si cate 1% din titlurile celor 5 SIF-uri, pachete evaluate la 28,2 mil. dolari (21,5 mil. euro).
Printre plasamentele importante ale fondului se mai numara un pachet de 5,94% din actiunile Impact Developer&Contractor, 4,71% din titlurile Biofarm, 5,23% din Compa Sibiu si aproape 2% din Zentiva Bucuresti.
Fondul a mai achizitionat in perioada octombrie 2005 - octombrie 2006 un pachet de 1,72% din actiunile companiei petroliere Rompetrol Rafinare, 9,62% din titlurile constructorului de conducte magistrale Condmag Brasov si aproape 1% din producatorul de lacuri si vopseluri Policolor Bucuresti, precum si titluri Asirom, Transelectrica si Antibiotice Iasi.
In ultimele doua luni ale lui 2006, Julius Baer International Equity Fund a mai cumparat actiuni ale operatorului portuar Socep Constanta, majorandu-si participatia in cadrul companiei la 6%, precum si un pachet de circa 8% din compania de foraj Dafora Medias.
Julius Baer International Equity Fund II detinea, la finele lunii octombrie, actiuni Petrom in valoare de 20,7 mil. dolari (15,8 mil. euro) si actiuni BRD in valoare de 8,43 mil. dolari (6,4 mil. euro), cea mai mare parte a acestor pachete fiind achizitionate in ultimul an.
Plasamentele pe piata romaneasca reprezinta 0,9% din activele totale ale fondului, care se ridicau la finele lui octombrie, la 3,16 mld. dolari (2,41 mld. euro).
Cel de-al treilea fond, Julius Baer Global Equity Fund, detinea plasamente pe piata romaneacsa in valoare de circa 466.000 de dolari (355.000 de euro), reprezentand 0,6% din activele fondului. Fondul avea actiuni la Petrom, BRD, Impact si la cele cinci SIF-uri.
Interes sporit de peste granita
Mai multe fonduri straine de investitii au intrat in ultimii ani pe piata romaneasca de capital, atrase de perspectivele bune de crestere ale actiunilor romanesti. Printre cele mai importante se numara fondul american QVT Fund, fondurile administrate de suedezii de la East Capital, fondul elvetian Hyposwiss Danube Tiger si fondurile estonienilor de la Trigon Capital.
Aderarea la Uniunea Europeana a fost urmata de introducerea pietei de capital romanesti in structura mai multor indici regionali, cum ar fi Dow Jones Wilshire Global. Prezenta actiunilor romanesti in indicii internationali va creste vizibilitatea Bursei de la Bucuresti si va atrage probabil noi fonduri de investitii pe piata romaneasca.
Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai mari 10 companii de la Bursa de Valori, a crescut in 2006 cu 22%, in timp ce indicele BET-FI, care reflecta evolutia SIF-urilor, s-a apreciat cu 32%.
Sursa: Dailybusiness.ro, 18 ianuarie 2007
17.01.2007
-
Ce a mai ramas de vanzare in industria farmaceutica? Majoritatea distribuitorilor si trei producatori
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
2006 a fost anul marilor exit-uri in productia de medicamente, iar 2007 ar putea reprezenta anul vanzarilor in distributie, spun jucatorii din industrie.
Toti marii jucatori din segmentul de distributie de medicamente sunt detinuti de antreprenori locali, care au inceput deja sa caute parteneri in strainatate. Exceptie fac Farmexpert, companie cumparata de catre germanii de la ANZAG in urma unei tranzactii complexe evaluate la circa 30 mil. euro, si Dita, un distribuitor de talie medie intrat la finele anului trecut in portofoliul companiei maghiare Gedeon Richter pentru 14,5 mil. euro.
'Cel putin doi - trei distribuitori vor urma anul acesta', este de parere Ioana Filipescu, managing director Raiffeisen Investment.
Ea a consiliat compania germana ANZAG in achizitia distribuitorului Farmexpert.
Principalii distribuitori de medicamente din Romania sunt Mediplus (care face parte alaturi de lantul de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma), Relad, Polisano (dezvoltat de Ilie Vonica), Farmexpert (ANZAG - 60%, Marcel Banciu - 40%), Farmexim (cu actionarul majoritar Ovidiu Buluc), Fildas (detinut de Anca Vlad), Europharm Distributie (aflat in portofoliul GlaxoSmithKline).
'In 2007 se va face simtita o concentrare de piata in distributie, bazata pe resursele implicate, dar mai ales pe calitatea serviciilor oferite. De asemenea, se va face remarcata disciplina la nivelul operatorilor si in relatiile dintre ei, tendinta deja vizibila in ultimii doi ani', a spus Dragos Dinu, CEO A&D Pharma.
Multi jucatori locali de pe piata de distributie au ajuns deja la volume de vanzari care depasesc 100 mil. euro, iar acesta pare a fi pragul la care devin interesanti pentru companiile mari din Europa. De exemplu, germanii de la ANZAG au preluat in vara anului trecut pachetul majoritar al Farmexpert, companie al carei business era estimat sa treaca de 110 mil. euro in 2006.
'Este de presupus ca societatile care s-au dezvoltat ca niste companii crescute de anteprenori locali sa fi ajuns la o maturitate a posibilitatilor de dezvoltare de catre un singur individ si sa caute aliante strategice', a explicat Filipescu.
Cele mai importante grupuri din acest domeniu la nivel european sunt Celesio, Alliance Unichem si Phoenix. Liderul european, Celesio, detine indirect la noi, PharmaFarm, companie aflata intre primii zece distribuitori din industrie. Indirect pentru ca a cumparat in 2004 compania slovena Kemofarmacija, actionarul majoritar al PharmaFarm.
'Jucatorii de talie mare din wholesale nu sunt prezenti in Romania, in contextul in care Romania este un pol de interes in acest moment pentru orice jucator', spune Ioana Filipescu.
Interesul acestora pentru piata romaneasca se justifica in masura in care vor putea achizitiona un grup local din prima liga.
'Jucatorii mari se uita, insa se uita numai la pozitiile unu, doi maxim trei. Daca am trecut de trei, parerea mea este ca am tras linie. Si nu se uita mai jos. Se vor uita mai jos dupa ce au cumparat locurile unu, doi sau trei din piata. Atunci, cu niste echipe instalate local, vor continua sa se consolideze mai departe', este de parere Ioana Filipescu. Cu toate acestea, vor ramane ceilalti jucatori care vor dori sa-si asigure continuitatea businessului sau sa-si consolideze pozitia pe plan local, astfel ca si afacerile derulate de ei vor fi la fel de atractive.
'In afara de cei trei de care vorbim sunt zeci de altii care sunt numarul 4, 5, 6 din pietele lor vest-europene si care linistiti vor putea cumpara trei companii deodata din Romania. Acestia toti sunt candidati', spune ea.
Marjele de profit in distributia de medicamente sunt de circa 4-5% la noi, insa acestea vor urma un trend descendent in urmatorii ani. In aceste conditii, de ce gasesc 'marii Europei' atractiva o investitie locala?
'Este ceva ce marii jucatori gasesc a fi normalul lor. La ei marjele sunt mult mai mici, si atunci ei vor continua sa mizeze pe niste marje in scadere, dar mai mari decat in tarile de origine', explica Filipescu.
Cu toate ca volume mari de vanzari in Romania nu se fac, posibilitatile de crestere ale pietei atrag si ele posibilii cumparatori. 'Pe de alta parte, o prezenta destul de timpurie in aceste piete le asigura niste marje care inca sunt mai interesante decat in pietele lor. O prezenta le confera si o posibilitate sa consolideze in continuare piata', spune Filipescu.
Numarul distribuitorilor care activeaza in Romania este de cateva zeci, in timp ce in restul tarilor din regiune piata s-a triat puternic, iar in acest moment sunt numai cativa. Si in Romania, tendinta de consolidare a pietei locale a inceput sa se manifeste, insa 'momentul zero', spun jucatorii, abia anul acesta s-ar putea consuma.
'E de presupus ca toata lumea, inclusiv anteprenorii locali compara piata romaneasca cu ce imagini au ei despre pietele mai dezvoltate. Dar pietele mai dezvoltate sunt mult mai consolidate si atunci nu ne putem considera noi o enclava. Cu siguranta acesta este trendul. Si dintr-o parte si din alta ei se vor cauta. Or sa se intalneasca undeva la mijloc. Si antreprenorii locali or sa vrea sa vanda', spune Ioana Filipescu.
Numarul jucatorilor se va cerne si in Romania, ceea ce va pune presiune pe marjele de profit si va forta aliante.
Complementar cu activitatea de distributie, oamenii de afaceri din domeniu si-au dezvoltat si propriile lanturi de farmacii, insa posibilele tranzactii au fost si mai sunt inca franate de lipsa aparitiei legii farmaciei. Proiectul a strarnit controverse in perioada in care a aparut (2005) deoarece se vehicula ideea ca ar putea limita posibilitatea de extindere a lanturilor si conditiona posibilitatea de operare a farmaciilor de prezenta cu o pondere de peste 50% in actionariat a unui farmacist.
'Nu a aparut nimic care sa inchida complet controversa si ingrijorarile care au existat pe partea de retail. Pana acum nu au existat tranzactii semnificative', spune reprezentanta Raiffeisen Investment.
In aceste conditii, este putin probabil ca un antrepenor local sa incerce sa iasa din afacerea cu farmacii, pana cand situatia cu proiectul de lege nu va fi clarificata.
'Lanturile construite in filosofia de a fi lanturi abia acum incep sa fie. Sunt foarte atractive si vor fi atractive pentru niste wholesaleri cu putere mare, daca nu li se va interzice sau daca exista posibilitati sa detina ambele business-uri. Toti asteapta sa vada ce se intampla si nici nu ar fi indicat pentru un antreprenor local sa forteze o vanzare sau sa avanseze in absenta clarificarilor pentru ca o face cu o ajustare a valorii', este de parere Ioana Filipescu.
Ce spun insa jucatorii despre tranzactii de anvergura cu retele de farmacii? 'Orice este posibil, dar asta depinde de punctul in care interesele se intalnesc si de momentul la care se concretizeaza tranzactiile', spune Dragos Dinu de la A&D Pharma.
Cu toate acestea, au existat cazuri in care companiile au cumparat operatori de talie regionala mica pentru a-si intari businessul local. Gedeon Richter, spre exemplu, a ajuns sa opereze o retea de retail de circa 60 de unitati in urma acestor operatiuni. Analistii spun insa ca este o diferenta.
'Au cumparat licente, pentru a-si consolida lanturile. Cei care au putut sa faca acest lucru au facut-o pentru ca s-a mai risipit temerea. Ei au cumparat gandindu-se ca in timp pretul acestor licente va creste. Acesta nu a facut decat sa creasca in ultima perioada', este de parere Filipescu.
Ea spune ca tranzactiile au fost puse in stand-by in ceea ce piveste jucatorii de talie mare si nu in ceea ce priveste licenta individuala de farmacie. 'Aici fiecare si-a vazut de drumul lui si a continuat sa acumuleze in ideea ca la un moment dat va avea ce sa faca cu ele'.
Pe de alta parte, dintre producatori, doar trei de talie importanta nu au facut obiectul unei tranzactii in ultimul an: Antibiotice Iasi, LaborMed si Biofarm. In primul caz insa este vorba de privatizare, al carei termen se tot amana.
'Ramane un focus de atentie pe Antibiotice, numai ca momentan nu stie nimeni cand o sa se intample acest lucru. Sigur ca Antibiotice are gradul lui de interes de o parte, dar pe de alta parte Antibiotice va fi cumparat de un singur investitor, iar toti ceilalti deja se uita si isi fac niste strategii de replay, daca tot studiaza o piata', explica Ioana Filipescu.
Evaluarea in industria farmaceutica
Evaluarea de M&A se face in diferite etape ale tranzactiei si are un grad de sofisticare si de detaliu conform cu etapa tranzactiei in care te afli
Evaluarea initiala a unei companii, asa-numitul 'quick and dirty', se realizeaza inainte ca un consultant sa aiba acces la informatii din interior
Aceasta evaluare preliminara se face in general pe baza unor multipli de EBITDA (profit operational) sau vanzari, in functie de segmentul pe care activeaza compania respectiva
Odata procesul de 'quick and dirty' consumat, consultantul lucreaza in cadrul unui mandat, iar evaluarea pe care o face se rafineaza in timp
Evaluarea pe baza multiplilor ramane o indicatie foarte puternica si in aceste etape
In industria farmaceutica exista multipli de piata est-europeana si multipli de piata vestica, multipli care se ajusteaza in functie de valoarea tranzactiei
Valoarea unei companii rezulta in conditii de echilibru al pietei, adica in ipoteza in care nu exista niciun vanzator foarte dornic sa vanda si niciun cumparator anxios
Pentru activitatea de productie in America de Nord, multiplii aplicati la EBITDA sunt de 15, in timp ce pentru companiile mari europene, scad la 12 in Europa Centrala si de Est se aplica un discount de 10%
Multiplii de valoare ai companiilor din domeniul distributiei se refera tipic la multiplii de EBITDA care variaza intre 7-10 in Europa Centrala si de Est si 10-14 pentru Europa de Vest si America de Nord
Sursa: Ziarul Financiar, 17 ianuarie 2007.'
Pagina