04.06.2007
- 
					
						Petrom a preluat divizia de GPL a Shell
						
					
Gandul SNP
___
Shell a semnat, la finele saptamanii trecute, cu Petrom contractul de vanzare a diviziei de gaz petrolier lichefiat (GPL) din Romania, care include firmele Shell Gas Romania si Trans Gas Services, tranzactia urmand sa fie aprobata de Consiliul Concurentei. 'Shell Gas Holdings B.V. a anuntat ca a semnat acordul cu Petrom pentru vanzarea diviziei de GPL din Romania. Petrom, partenerul Shell in cadrul Shell Gas Romania si Trans Gas Services, si-a exercitat dreptul de preemptiune stipulat in cadrul acestor acorduri de tip joint-venture', se arata intr-un comunicat al Shell. Compania a anuntat in luna martie ca a convenit sa vanda firmei franceze Rubis afacerea cu GPL din Romania, Germania, Bulgaria, Spania, Cehia si Elvetia, pentru Romania, tranzactia fiind conditionata de neexercitarea unui drept de preemptiune detinut de Petrom.
Shell Gas Romania a fost infiintata in 1996, ca un joint-venture in care Shell detine 55% din actiuni, iar Petrom restul de 45%. Petrom a decis, la inceputul lunii mai, sa-si exercite dreptul de preemptiune la achizitia pachetului majoritar de actiuni la firmele Shell Gas Romania si Trans Gas Services, de la grupul Shell, operatiune in urma careia va deveni cel mai mare operator de pe piata locala de GPL. Tranzactia va fi finalizata dupa primirea aprobarilor necesare din partea organismelor de reglementare. 'Aceasta tranzactie este in linie cu strategia Shell de orientare catre upstream si un downstream profitabil, printr-o optimizare a portofoliului sau si de a crea maximum de valoare atat pentru clientii sai, cat si pentru actionari', se mai arata in comunicat.
Petrom este prezent pe piata de GPL din Romania, in principal prin propria retea de distributie butelii precum si prin participatiile de 44,47% in Shell Gas Romania, cel mai mare operator pe piata de distributie a buteliilor, si 20% in Trans Gas Services, furnizor de propan din import.
Din cele circa 600 de statii detinute de Petrom, aproximativ 300 comercializeaza butelii. Shell Gas Romania si Trans Gas Services au ramas singurele afaceri ale Shell in Romania, dupa ce grupul petrolier a vandut companiei un¬¬gare MOL, in noiembrie 2004, ultimele benzinarii detinute - 59 de statii - precum si activitatile din domeniul lubrifiantilor si combustibililor pentru aviatie.
Shell Gas Romania detine doua capacitati de inmagazinare, opereaza 17 depozite la nivel regional si 5.600 de puncte de vanzare de GPL, aprovizionand peste un milion de clienti casnici. Shell a intrat pe piata romaneasca in 1992 si a investit peste 200 de milioane de dolari, in principal pentru dezvoltarea retelei de benzinarii. Firma a intentionat sa realizeze explorari si exploatari petroliere, insa fara rezultat.
Sursa: Gandul, 4 iunie 2007.' - 
					
						Antreprenorul Rompetrol ia proportii
						
					
Evenimentul Zilei
___
Rominserv, anteprenorul general al companiei petroliere Rompetrol, si-a deschis o sucursala in Bulgaria si a vandut terenuri si constructii in valoare de 2,3 milioane de euro catre Multicom Zalau.
Tranzactia este una cel putin spectaculoasa pentru o firma cumparatoare care se ocupa cu produse si servicii de constructii, precum gleturi, usi si tamplarie din aluminiu, si are 70 de angajati.
Aceste decizii au fost luate de catre Rominserv in urma unei hotarari a Adunarii Generale a Actionarilor, din ultimele luni ale anului trecut, iar fondurile obtinute din vanzarea terenurilor au fost folosite drept capital de lucru pentru Rominserv Valves IAFO Zalau, potrivit Rompetrol.
Anteprenorul Rompetrol a preluat in 2004, de la AVAS, IAFO Zalau pentru 4,2 milioane euro, infiintand Rominserv Valves Iafo. In anii trecuti s-a vorbit mult de faptul ca antreprenorul Rompetrol a devenit tot mai independent fata de grupul petrolier. Numai in 2005, 30% dintre contractele incheiate au fost cu companii din afara grupului. O alta subsidiara a Rominserv este Palplast Sibiu.
Sucursala Rominserv din Ruse, Bulgaria, se alatura celor doua benzinarii Rompetrol din acelasi oras, din totalul de 25 ale companiei in tara vecina. Cristian Hubati, director Rominserv, spunea anul trecut ca intentioneaza infiintarea Rominserv Bulgaria si construirea a 20 de noi statii Rompetrol pentru vecinii de peste Dunare.
Rominserv creste singura
Rominserv estimeaza pentru 2007 atingerea unei cifre de afaceri de aproximativ 130 milioane dolari, in crestere cu 22% fata de 2006 (106,3 milioane dolari). Obiectul de activitate al sucursalei de la Ruse, stabilit de AGA, il reprezinta executarea de lucrari de reparatii in constructii, realizarea de constructii noi, diferite tipuri de instalatii si alte lucrari aditionale.
Ultimul proiect castigat de Rominserv, in valoare de 800.000 euro, a fost unul de modernizare si dezvoltare a retelei de apa dintr-un oras prahovean, licitatia fiind castigata in dauna contracandidatului de la Petromservice, antreprenorul companiei Petrom. Insa cel mai important proiect castigat a fost cel de modernizare a rafinariei Petromidia, derulat intre 2002 si 2004.
Sursa: Evenimentul Zilei, 4 iunie 2007. 
01.06.2007
- 
					
						AVAS poate vinde actiunile minoritare la pretul determinat de Bursa, nu de AVAS
						
					
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va avea posibilitatea sa vanda actiuni minoritare la pretul pietei, determinat de evolutia Bursei si nu de valoarea nominala, iar documentatia de privatizare a societatilor la care statul detine astfel de participatii va fi simplificata. Noile reguli au fost aprobate in sedinta de miercuri a Guvernului, printr-o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza OU 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 iunie 2007. - 
					
						Arpechim, la capacitate maxima
						
					
Evenimentul Zilei SNP
___
Petrom, proprietarul rafinariei pitestene, pregateste un plan de inchidere aproape inutil, de vreme ce nimeni nu mai doreste oprirea Arpechim.
Mult zgomot pentru nimic. Asa ar putea fi caracterizata dezbaterea pe tema inchiderii rafinariei Arpechim. Decizia atat de radicala ar fi determinat efecte dezastruoase pentru Oltchim, pentru exporturile de carburanti, echilibrele macroeconomice, societatile de furnizare de energie, salariati sau drumurile nationale (60% din bitumul folosit in tara se fabrica la Arpechim).
„Arpechim lucreaza acum la capacitate maxima”, ne-a declarat ieri Dan Pazara, purtatorul de cuvant al Petrom. El spune ca, daca Petrom va face investitiile necesare intr-un timp cat mai scurt, iar autoritatea de mediu le accepta, „este ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic”.
Reprezentantii Petrom au fost avertizati ca, daca nu vor fi indeplinite conditiile de mediu in termen de sase luni, rafinaria ar putea fi inchisa definitiv, la sfarsitul acestui an.
Petrom realizeaza acum procedurile necesare inchiderii rafinariei, iar planul trebuie agreat de inspectoratul pentru situatii de urgenta. Cu toate acestea, planurile de inchidere se pare ca nu vor mai folosi de vreme ce nimeni nu mai doreste inchiderea rafinariei.
Erste Bank incurajeaza Petrom
Banca austriaca Erste, care a preluat anul trecut BCR, preconizeaza pentru acest an ca profitul net al Petrom va scadea cu doar 5%.
Raportul prezentat de Erste este mult mai optimist decat asteptarile companiei petroliere care anunta ca profitul net va scadea la 1,69 miliarde lei (adica va avea o depreciere de 26%), fata de un profit preconizat de Erste la 2,17 miliarde lei.
Motivele scaderii decurg din cotatia petrolului si cursul de schimb. Banca austriaca mai spune ca profitul Petrom (companie preluata tot de un grup austriac - OMV) va reveni pe plus de anul viitor pana in 2012, iar in urmatorii sase ani veniturile Petrom vor creste cu aproximativ 1,25 miliarde lei anual, urmand sa ajunga la 15 miliarde lei in 2012. Erste mai spune ca Petrom va inregistra un declin pe activitatea de rafinare, incepand cu 2009.
Titlurile Petrom, in convalescenta
Ieri, Petrom a fost cel mai tranzactionat emitent de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), acoperind aproape jumatate din lichiditatea totala a pietei, de 45,5 milioane de lei. Cotatia actiunilor companiei a revenit pe crestere, urcand cu 2%, dupa trei zile consecutive de scaderi care au redus pretul actiunilor cu 7%.
Titlul a inchis sedinta de joi la 51 de bani pe actiune. Brokerii nu sunt ingrijorati in privinta stabilitatii companiei, spunand ca scaderea s-a datorat vanzarilor masive facute de investitorii individuali, care au reactionat emotional la anuntul privind inchiderea combinatului Arpechim. Marti, dupa aceasta stire, Petrom era cel mai tranzactionat emitent de la BVB, insa inregistra o diminuare a capitalizarii de 434 milioane de euro.
Ultima tranzactie cu actiuni Petrom a fost realizata atunci la pretul de 50,5 bani pe unitate, nivelul minim al zilei, cu 4,72% sub pretul de 53 bani pe titlu de la inchiderea sedintei de luni. Tot marti, in piata Deal, unde partile negociaza direct, a fost perfectata o tranzactie cu doua milioane de titluri Petrom, in valoare de circa un milion de lei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 1 iunie 2007. - 
					
						Din 8 iunie obligatiunile BEI se listeaza la BVB
						
					
Curierul National
___
Obligatiunile emise de Banca Europeana de Investitii (BEI) in Romania in luna aprilie, in lei, vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti pe 8 iunie, a declarat, joi, Goetz von Thadden, seful biroului din Romania al institutiei financiare internationale.
'Titlurile vor fi listate pe 8 iunie, dupa inaugurarea oficiala a biroului din Romania al BEI', a spus Von Thadden, citat de Mediafax.
BEI a lansat la sfarsitul lunii aprilie o emisiune de obligatiuni in valoare de 300 de milioane de lei.
Titlurile au scadenta la sapte ani, respectiv 10 mai 2014, iar dobanda, platibila anual este de 7%, iar randamentul de 6,95%. Obligatiunile au fost puse in vanzare la un pret putin mai mare decat valoarea nominala, respectiv 100,25 lei fata de 100 de lei.
Emisiunea va facilita eventuala acordare de credite in lei de catre BEI. In ultimii ani, banca europeana a fost unul dintre cei mai mari imprumutatori externi pentru Romania. Oferta BEI a fost intermediata de firma de brokeraj ABN Amro Securities, care a gestionat in toamna anului trecut si prima emisiune de obligatiuni lansata de Banca Mondiala in Romania.
Finantarile BEI in Romania au fost de 679 milioane euro anul trecut, estimarile pentru acest an indicand o valoare de un miliard de euro.
BEI va deschide oficial, la 7 iunie, biroul din Bucuresti si o reprezentanta in parteneriat cu Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru sprijinirea proiectelor europene.
Membrii BEI sunt statele membre ale UE, fiecare participand diferit la capitalul social al bancii. Acesta are o valoare de 164.808.169.000 euro, iar cele mai mari participatii sunt detinute de Germania, Franta, Italia si Marea Britanie cu o cota de 16,17% fiecare, Romania detinand o participatie de numai 0,52%.
Sursa: Curierul National, 1 iunie 2007.' - 
					
						Erste: BVB, una dintre cele mai atractive piete
						
					
Adevarul
___
Bursa de Valori Bucuresti ar putea deveni in 2008 una dintre cele mai atractive piete de capital din Europa Centrala si de Est, odata cu listarea Fondului Proprietatea si aparitia fondurilor de pensii, evenimente dependente de evolutiile politice, potrivit unui raport elaborat de Erste Bank si BCR. Analistii Erste - BCR arata ca vanzarea prin oferta publica a unei participatii de 20% din Fondul Proprietatea va creste lichiditatea BVB cu 800 milioane de lei.
Sursa: Adevarul, 1 iunie 2007. 
31.05.2007
- 
					
						Investitiile private, singura sansa pentru sistemul energetic
						
					
Romania libera
___
Companiile energetice vor fi obligate sa aloce trei miliarde de euro modernizarii retelelor de distributie.
Din listarea la bursa a societatilor energetice statul spera sa obtina 1,2-1,5 miliarde de euro.
Singura sansa ca sistemul energetic romanesc sa obtina fondurile necesare modernizarii si alinierii la standardele de mediu ramane continuarea procesului de privatizare. Tocmai de aceea, atragerea unor investitori privati puternici din punct de vedere financiar si cu o mare experienta in domeniu este prioritatea numarul unu a Ministerului Economiei si Finantelor in acest moment, a declarat ministrul de resort, Varujan Vosganian.
'Fara implicarea sectorului privat, domeniul energetic nu poate fi dezvoltat si adaptat cerintelor europene', a spus ministrul. Acesta a anuntat ca exista investitii pe care ministerul doreste sa le faca si care nu se pot realiza fara implicarea sectorului privat, cum se intampla in cazul reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, prin constructia carora capacitatea actuala de productie a Nuclearelectrica se va mari de patru ori, iar participatia pentru cele doua noi reactoare va fi in majoritate privata. De asemenea, cele trei complexuri energetice se afla in pericol de a fi inchise pana in 2010, in cazul in care nu se asigura investitii de unu-doua miliarde de euro. Investitii din domeniul privat se vor realiza si pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, avand in vedere ca tara noastra este extrem de atractiva din acest punct de vedere, deoarece are un potential foarte bun.
Modernizarea distributiei
Pentru acest an, programul de mentenanta si investitii pe care firmele prezente pe piata de distributie a energiei il vor realiza se ridica la 600 de milioane de euro, iar pana la sfarsitul anului MEF va pune la punct un program de dezvoltare a retelelor de distributie intins pana in 2012, care prevede investitii cuprinse intre 2,5 si 3 miliarde de euro. 'Suntem in discutii avansate si pentru privatizarea unor termocentrale din portofoliul Termoelectrica, cum ar fi Braila, Doicesti sau Borzesti, precum si pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, proces care trebuie incheiat pana la sfarsitul lunii iunie', a mai precizat ministrul. In ceea ce priveste privatizarea ultimelor trei filiale Electrica, procesul va continua dupa separarea distributiei de furnizare, operatiune impusa societatilor energetice de Comisia Europeana. In acest fel, privatizarea lor se va face diferit fata de privatizarile anterioare, avand in vedere ca se vor vinde cate doua societati la fiecare filiala.
In vizor, pietele externe
Unele companii din sectorul energetic romanesc, cum este cazul Transgaz, Transelectrica si chiar al Romgaz, ar trebui sa se orienteze si spre alte piete decat cea interna, a fost de parere Varujan Vosganian. 'In cadrul intalnirilor pe care le-am avut cu ministrii omologi din alte state europene, am discutat posibilitatea de participare a Romaniei ca investitor pe alte piete', a spus ministrul, adaugand ca aceasta ar fi o modalitate eficienta care i-ar permite Romaniei sa devina un jucator regional de viitor atat din punctul de vedere al investitiilor, cat si al operarii unei burse regionale de energie cu sediul la Bucuresti.
LISTARE
Proiect
Ministrul doreste ca pana in 2015 productia Romaniei sa se situeze in jurul valorii de 80 TWh, precum si sa atinga triplarea exportului.
Pe de alta parte, statul spera sa obtina intre 1,2 si 1,5 miliarde de euro prin listarea unor pachete de actiuni ale societatilor energetice la care este actionar majoritar, respectiv Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz si Hidroelectrica.
Sursa: Romania Libera, 31 mai 2007.' - 
					
						Oltchim vrea tot Arpechim nu doar petrochimia
						
					
Curierul National OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea vrea sa cumpere integral Arpechim Pitesti nu doar partea de petrochimie, compania fiind dispusa sa plateasca valoarea de piata a rafinariei, a declarat intr-o conferinta Constantin Roibu, director general al combinatului valcean. Acesta nu a oferit informatii despre care este valoarea de piata a rafinariei si care ar fi provenienta fondurilor pentru achizitie. Recent, managerul Oltchim a declarat pentru ziarul nostru ca este dispus sa mearga pana la capat cu achizitia Arpechim, care 'este cu atat mai necesara in situatia actuala'.
Din spusele lui Roibu, reprezentantii Oltchim au avut mai multe runde de discutii cu conducerea Petrom pe tema preluarii Arpechim, iar negocierile vor continua la 7 iunie.
'Decizia de inchidere Arpechim se bazeaza pe probleme economice, nu de mediu'
Seful Oltchim apreciaza ca decizia autoritatilor de mediu privind unitatea de rafinare din judetul Arges se bazeaza pe 'probleme economice, nu de mediu'. In Romania sunt probleme de mediu mai mari decat la Arpechim, unde investitia asumata si nerealizata se ridica la 400.000 - 500.000 de euro, a spus Roibu, citat de Mediafax.
El a explicat ca unele materii prime utilizate de Oltchim pot fi furnizate in prezent doar de catre Arpechim, intrucat transportul lor din alte locatii este dificil sau chiar imposibil. 'Problema cu inchiderea Arpechim nu este a costurilor, pentru ca noi cumparam de la rafinarie la pretul pietei europene. Sunt materii prime care nu pot fi aduse decat printr-un anumit sistem de transport', a spus Roibu.
Conform acestuia, inchiderea Arpechim ar aduce Oltchim pierderi in valoare de 30 de milioane de euro pe luna. Presedintele Consiliului de Administratie al combinatului a mai spus ca peste jumatate dintre angajatii firmei ar fi afectati de sistarea activitatii Arpechim.
Ieri, Oltchim a devenit membru deplin in Consiliul European al Producatorilor de Vinili fiind prima societate producatoare de PVC din Europa de Est care primeste aceasta distinctie.
Sursa: Curierul National, 31 mai 2007.' - 
					
						Titlurile Transelectrica, atractive pentru despagubiti
						
					
Curentul TEL
___
Aproximativ 80% dintre fostii proprietari de imobile nationalizate care au solicitat despagubiri in actiuni la companii de stat au acceptat sa primeasca titluri Transelectrica, a declarat, miercuri, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. 'Optzeci de procente au notificat ca sunt de acord. Este o solutie foarte atractiva, in masura sa le asigure despagubirea', a spus ministrul. Valoarea nominala a titlurilor este de 29,9 milioane de lei, iar valoarea de piata este de peste 130 milioane de lei, conform celor mai recente cotatii ale titlurilor Transelectrica la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Curentul, 31 mai 2007.' - 
					
						Armax ia bani de la Bursa pentru a cuceri Siberia
						
					
Capital ARAX
___
De la o companie aflata in faliment nedeclarat in anul 2000, Armax Gaz a ajuns, dupa doar sapte ani, sa aiba ambitii internationale.
Cand l-am intalnit pe Mircea Vescan, patronul Armax Gaz, compania pe care o conduce tocmai era pe cale sa finalizeze montarea unei instalatii de uscare a gazelor pentru Romgaz, in apropiere de Medias. Valoarea acesteia - de aproximativ doua milioane de euro - este printre cele mai mici la care Armax a asigurat montajul in ultima perioada.
In urma cu sapte ani, era greu de prevazut ca afacerile companiei vor ajunge la o asemenea anvergura. „Cand am preluat societatea, in anul 2000, era in faliment nedeclarat“, povesteste Mircea Vescan. „Am plecat de la un milion de dolari cifra de afaceri si un milion si ceva datorii, dar repede am dublat, am triplat veniturile, in 2003 ne-am platit toate datoriile, de vreo patru ani ma invart in jurul a zece milioane de euro, anul trecut am facut 13,5 milioane de euro si ma duc in sus de acum incolo“, previzioneaza el.
In ultimele luni, compania a captat tot mai mult atentia investitorilor de la Rasdaq, iar valoarea sa de piata a crescut de la 20 de milioane de euro, in noiembrie 2006, pana la mai mult de 70 de milioane pe 23 mai 2007.
Nu numai investitorii de pe bursa si-au indreptat privirea catre producatorul de echipamente pentru industria de petrol si gaze. Au existat deja cateva oferte de preluare din partea unor investitori strategici, respinse insa de patronul Mircea Vescan. „Dupa parerea mea, au vrut sa-mi ofere o suma si apoi sa inchida fabrica“, isi motiveaza Vescan optiunea. „Aceasta societate e un pericol iminent pentru alte companii din domeniul gazelor. Probabil ca va veni vremea cand se vor uita spre noi si firme-colos, insa mai e pana atunci“, afirma el.
Strategia de dezvoltare aleasa de omul de afaceri din Medias este legata strans de Bursa de Valori. Dupa o majorare de capital de peste 1,5 milioane de euro, care a avut loc la inceputul acestui an, compania intentioneaza sa atraga de pe piata de capital inca 16,5 milioane de euro. O buna parte din bani va veni chiar de la actionarul principal, Mircea Vescan, care a vandut in acest scop o parte din actiunile detinute, pentru aproximativ 5,5 milioane de euro. Cumparatorii au fost diversi investitori din piata, in cadrul mai multor tranzactii speciale. „Nu cunosc personal pe niciunul dintre investitorii care au cumparat actiunile, pentru ca vanzarea am lasat-o in seama firmei de brokeraj“, spune Vescan.
Chiar daca a ramas momentan cu doar 36% din actiuni, participarea la majorarea de capital social ii va aduce, potrivit propriilor sale declaratii, din nou un pachet de peste 50% din capitalul social.
Mecanismul folosit pentru a atrage capital e ingenios: stiind ca o parte din actionari (in principal, „cuponarii“) nu vor participa la majorare, Vescan si-a planificat cati bani sa atraga de pe piata astfel incat sa redevina, in final, actionar majoritar. Pentru a putea acoperi suma necesara participarii sale la majorare, aceasta va fi facuta la valoarea nominala a actiunilor, cu toate ca pretul de piata este de 29 de ori mai mare.
Banii atrasi vor fi dirijati, in principal, catre investitii in echipamente noi (estimate de Mircea Vescan la circa doua milioane de euro in acest an), o vopsitorie de 500.000 de euro, programe de training in strainatate pentru angajati si, mai ales, atacarea unor noi piete.
Un pas firesc, daca avem in vedere strategia de a atrage bani de pe piata de capital, este trecerea de la Rasdaq la Bursa de Valori. Aceasta mutare va fi realizata, potrivit lui Vescan, pana la sfarsitul anului.
In planurile de extindere ale Armax Gaz, un loc privilegiat il ocupa cea mai mare piata de gaze naturale din lume, cea ruseasca. „In Rusia, unde se produc miliarde de metri cubi anual, se consuma 80% din productie, iar 20% se exporta. Deci e o piata in continua expansiune. Or, calitatea si preturile noastre ar bate orice competitor. La rusi, vorbim de o concurenta care se afla la nivelul anilor in care am cumparat eu societatea, pentru ca ei nici nu sunt obligati sa respecte standardele pe care noi, ca membri UE, le respectam“, afirma omul de afaceri. Dar greutatea va consta, asa cum recunoaste si Vescan, in a patrunde, mai intai, pe piata. A inceput deja sa tatoneze terenul si sa stabileasca legaturi cu posibili parteneri de afaceri, iar de anul viitor spera sa poata incheia deja contracte.
Daca Romania va relua relatiile directe de afaceri cu Gazprom, Vescan ia in considerare si dezvoltarea unei afaceri in domeniul furnizarii de gaze. Totusi, indiferent daca se va extinde, sau nu, si catre alte domenii, productia de echipamente pentru industria gazifera va ramane de baza.
„Tinta mea este ca, intr-un an sau doi, sa se produca expansiunea Armax pe pietele externe. Ma uit cu preponderenta la tarile foste CAER, Rusia, Orientul Mijlociu. Daca reusesc, veti avea la Medias o super-societate“, isi sintetizeaza Mircea Vescan strategia pe urmatoarea perioada.
Mircea Vescan: Carte de vizita
Este absolvent al Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara, Facultatea de Constructii, promotia 1982.
Din februarie 2005 este presedinte al Patronatului Roman al Gazelor, organizatie care reuneste 32 de companii, toate private.
Din ianuarie, este consilierul ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, pe probleme legate de gaze naturale.
Singurul partener de nadejde al lui Mircea Vescan este, dupa cum afirma, sotia sa, care se ocupa de partea financiara a afacerilor.
Armax Gaz Medias
Societatea a fost infiintata in 1925, cu denumirea initiala „Sonametan-Medias“.
In prezent, este unul din liderii nationali in producerea de aparatura si echipamente in domeniul gazifer si petrolier, si intentioneaza sa atace si pietele externe.
Cifra de afaceri in anul 2006 a fost de 44,7 milioane de lei, in crestere cu 17% fata de 2005. Profitul obtinut anul trecut a fost de 5,4 milioane de lei, iar rezultatul din exploatare al companiei s-a ridicat la 7,95 milioane de lei.
Numarul de angajati este de circa 400, dupa ce la privatizarea companiei, in anul 2000, acesta era de 860. Reducerea personalului a avut loc ca urmare a retehnologizarii companiei si a automatizarii unei parti a activitatii.
Sursa: Capital, 31 mai 2007. 
Pagina