25.08.2005
-
Petrom va inchide 50 de benzinarii, iar restul vor fi externalizate
Gardianul SNP
___
Conducerea Petrom a anuntat ca intentioneaza sa inchida pana la sfarsitul anului aproximativ 50 de benzinarii, pe motiv ca sunt neprofitabile. Pentru inchiderea benzinariilor vor fi alocate 60 milioane euro, bani care vor fi folositi si pentru plati compensatorii. Vot fi inchise benzinariile care merg in pierdere, care au echipamente vechi si care sunt situate in locuri inadecvate.
De asemenea, toate benzinariile care vor ramane vor fi trecute, in urmatorii doi ani, in administarea unor parteneri externi, ori prin sistemul de franciza, ori prin printr-un program 'Full Agency', au anuntat reprezentantii companiei.
Potrivit directorului general executiv adjunct al Petrom, Werner Schinhan, prin programul Full Agency, vor fi selectati parteneri care vor administra benzinariile in numele Petrom, in schimbul unui comision. Administratorul va trebui sa respecte regulile hotarate de Petrom. Sistemul Full Agency se diferentiaza de cel al francizei prin impunerea unor standarde si reguli partenerilor Petrom. Schinhan a mai spus ca nu au fost stabilite conditiile privind numarul de angajati care vor fi transferati catre administratori si a celor care vor fi disponibilizati. Conducerea Petrom sustine ca acest program a fost discutat cu sindicatele. 'Am convenit cu sindicatele un plan general. Intr-adevar am inceput restructurarile care vor fi facute pas cu pas. Din pacate, nu putem spune dinainte care va fi urmatorul pas', a declarat Werner Schinhan.
Schinhan a mai spus ca unele dintre activele neprofitabile ale Petrom vor fi fi vandute la pretul pietei.
Profitul a crescut pe seama scumpirii carburantilor
Petrom a inregistrat in primele sase luni ale anului o cifra de afaceri in crestere cu 16%, la 1,25 miliarde euro si un profit net de aproape sase ori mai ridicat ca in primul semestru din 2004, ajungand la 164 milioane euro. Profitul companiei a crescut pe seama scumpirii titeiului si a produselor petroliere, au recunoscut reprezentantii Petrom care au adaugat ca un alt factor este si cresterea eficientei. Cu toate acestea, indicatorii de performanta ai companiei sunt cu mult sub media europeana, a declarat directorul general executiv al Petrom, Gheorghe Constantinescu. 'Desi conjunctura de piata ne confera o pozitie buna in aceasta perioada, mai avem multe de facut pentru a atinge nivelul de competitivitate si standardele internationale pe care dorim sa le implementam. Nu ne putem baza pe faptul ca pretul titeiului va fi tot timpul la acest nivel ridicat', a spus Constantinescu.
Sursa: Gardinaul, 25 august 2005.' -
Din nou, sindicalistii Azomures isi acuza patronatul
Curierul National
___
Vicepresedintele Sindicatului 'Alternativa 2002', Nicolae Dobrau, are rezerve in privinta informatiilor date publicitatii de actionarul majoritar al Azomures referitoare la investitia de 66,7 milioane USD pe care acesta din urma ar fi facut-o dupa privatizarea combinatului. 'Trebuie aratat ca investitia facuta de Azomures prin cumpararea Chimpex Constanta este in valoare de 11 milioane de dolari. Daca nu s-ar fi realizat, profitul pe anul 2004 ar fi fost de peste 21 milioane de dolari. Dar pentru salariati nu sunt fonduri pentru cresterea minima obligatorie a salariilor, ceea ce arata ca patronul si-a dorit sa-si rasplateasca salariatii cu o crestere de 0%'. Vicepresedintele sindicatului mai mentioneaza ca Azomures ar fi fost cumparat cu stocuri foarte mari de produs finit, stocuri de materii prime, echipamente, piese de schimb si utilaje, de care, sustine acelasi Dobrau, combinatul s-ar fi folosit in anii urmatori. Pe de alta parte, liderul sindical mai considera falsa afirmatia patronului in ceea ce priveste faima combinatului. 'Nu patronatul a facut cunoscut pe toate meridianele numele Azomures. Produsele erau o marca recunoscuta pe piata mondiala cu mult inainte de venirea acestor investitori'. In incheiere, vicepresedintele Sindicatului 'Alternativa 2002' mai mentioneaza ca 'atacurile concentrate ale patronului asupra Sindicatului Azomures demonstreaza ca nu este un partener caruia sa ii convina un dialog bazat pe principiul egalitatii, preferand argumentul fortei economice si a presiunilor facute asupra angajatilor'.
Sursa: Curierul National, 25 august 2005.'
24.08.2005
-
Severnav: afaceri la jumatate si pierderi la fel
ZF RO - FONDURI MUTUALE SEVE
___
Santierul naval Severnav Drobeta Turnu Severin a incheiat primul semestru al anului cu o pierdere de 0,63 milioane de euro (2,3 milioane de lei), cu 55% mai redusa fata de pierderea inregistrata in perioada similara a anului trecut. In primele sase luni ale anului, compania a realizat o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro (27,6 milioane de lei), in scadere cu 50,1% comparativ cu vanzarile aferente perioadei ianuarie - iunie din 2004.
'Faptul ca am inregistrat pierdere la finalul semestrului se datoreaza problemei valutare legate de aprecierea leului fata de euro si cresterii pretului la tabla navala. Pe de alta parte, reducerea pierderii s-a datorat unei mai bune organizari a productiei si a muncii, renegocierii unor clauze contractuale referitoare la pret si faptului ca am dat in folosinta o serie de echipamente performante de sudura care au condus la cresterea productivitatii muncii. Totodata, reducerea pierderii s-a datorat utilizarii rationale a suprafetelor de productie si utilizarii intensive si extensive a timpului de lucru', a declarat Florin Dragan, directorul de dezvoltare al Severnav.
Potrivit conducerii Severnav, santierul naval a inregistrat pierdere, in conditiile in care navele livrate in prima jumatate a acestui an au fost contractate in primul semestru din 2004, iar la negocierile de pret de la acea data nu s-au prevazut cresteri semnificative ale preturilor la materii prime si materiale, evolutia pretului la metal pe parcursul anului trecut contrazicand acele previziuni. In acelasi timp, reprezentantii companiei au precizat ca pentru navele contractate anul trecut si care urmeaza sa fie realizate in a doua parte a anului curent, preturile au fost renegociate, in vederea diminuarii pierderilor.
Scaderea cifrei de afaceri s-a datorat intaririi leului fata de moneda unica europeana, evolutie care a taiat din veniturile incasate de companie, si cresterii volumului de productie neterminata, navele urmand a fi livrate conform programelor de productie. Totodata, nivelul mai redus al vanzarilor a fost cauzat de faptul ca santierul naval a livrat doar corpuri de nave spre deosebire de situatia din primul semestru din 2004, cand au fost livrate atat corpuri de nave, cat si nave complete.
Conducerea Severnav este optimista in privinta obtinerii unor rezultate mai bune la finalul anului comparativ cu cele de la sfarsitul lui 2004. 'Suntem mobilizati si avem capacitatea ca la finalul anului sa obtinem rezultate superioare celor din 2004, asta insemnand fie o pierdere foarte redusa, fie sa terminam pe zero sau chiar sa obtinem un profit usor', a precizat Dragan. Anul trecut, Severnav a inregistrat o pierdere de 2,7 milioane de euro la o cifra de afaceri de 23,6 milioane de euro.
Severnav a trecut anul trecut in proprietate majoritar privata, companiile International Railway Services, intre ai carei actionari se afla si omul de afaceri Cristian Burci, si Investment Group detinand fiecare cate 32,1%, respectiv 21,3% din actiuni. AVAS controleaza 39,1% din actiunile santierului naval. Actiunile Severnav sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 3,3 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 4,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 august 2005.
' -
Bancile mari nu vor reduce dobanzile la depozite, afirma Isarescu
Romania libera
___
Politica de sterilizare partiala a excedentului de lichiditate va aduce la depozitele in lei unele scaderi de dobanzi, dar nu si la bancile cu expunere in economia reala, spre care se vor muta majoritatea economisirilor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Unele banci vor avea in vedere scaderea dobanzilor pentru depuneri. Exista acest risc, dar mizez pe bancile serioase, cu gandire strategica si implicate in economie, care au grija de clientii lor si pe partea de creditare, si la depozite, cum ar fi BCR. Economisirile se vor transfera usor de la bancile fara retea la cele care au urmarit sa-si construiasca un canal de plasare a disponibilitatilor in lei', a explicat guvernatorul BNR.
In opinia lui Isarescu, bancile nu trebuie sa se uite numai la Trezorerie, intrucat adevarata activitate bancara are mai multe ramuri. El crede ca a venit momentul in care bancile sunt nevoite sa ia in serios ce inseamna activitatea de banking si sa actioneze in directia dezvoltarii bazei de clienti si a afacerilor. 'Probabil vom asista la o migrare a economisirilor la bancile cu retea. Este un fenomen corect pentru ca bancile mai mici, cu deschidere in afara, au acces la fonduri externe, in timp ce bancile autohtone trebuie sa-si protejeze resursele', a adaugat oficialul bancii centrale.
Declaratia survine in contextul in care banca centrala a modificat strategia de sterilizare, prin limitarea sumelor atrase la numai o parte din excedentul de lichiditate. Noua abordare se suprapune cumpararilor de valuta efectuate de BNR in piata interbancara, care au injectat in sistem echivalentul a aproape un miliard de euro.
Sursa: Romania Libera, 24 august 2005.' -
Noua subventie de 100 de miliarde pentru Tractorul - aproape epuizata
Gandul
___
Noua subventie de 100 miliarde lei vechi acordata recent de Guvern uzinei Tractorul Brasov, sub pretextul sprijinirii producatorilor agricoli, este in pragul epuizarii. Pana ieri, societatea inregistrase peste 250 de cumparatori si se pregatea sa inchida lista, dat fiind ca – dupa cum ne-a declarat directorul general Titu Serban – amintita subventie va „acoperi” fabricarea a doar circa 300 de tractoare.
Dintre cei inscrisi pana acum, aproape 100 achitasera deja si partea lor de 55% din pretul tractoarelor - restul de 45% fiind suportat de stat, sub forma subventionarii - comenzile fiind pentru tractoare de 45 si 68 de cai putere, cu dubla tractiune si cabina, care costa 15.700 euro, respectiv 19.550 euro, cu tot cu TVA. Ceea ce inseamna ca uzina va incasa de la Ministerul Agriculturii o subventie de 6.965 euro pentru un tractor de 45 CP si de 7.897 euro pentru unul de 68 CP. Pana cand banii vor incepe sa-i intre in conturi, Tractorul mai are insa de primit de la ministerul lui Gheorghe Flutur aproape 50 de miliarde de lei vechi din prima „tura” de subventii din acest an, de circa 170 de miliarde, acordata de Executiv in primavara.
Din aceasta suma, 19 miliarde lei sunt restante pentru tractoarele aflate deja in posesia beneficiarilor, iar restul – subventia pentru ultimele 80 de tractoare ce mai trebuie livrate, lucru ce se va intampla pana la mijlocul lunii viitoare, dupa cum ne-a asigurat directorul Serban. Acesta a motivat intarzierea de aproape o jumatate de an la onorarea comenzilor in cauza prin lipsa anvelopelor - fabricate de Danubiana Bucuresti, care si-a reluat productia abia acum cateva saptamani – si a cabinelor, in locul carora societatea Tabcon din Intorsura Buzaului „furnizeaza”, de luni de zile, doar… promisiuni. Livrarea celor 80 de tractoare „intarziate” si fabricarea celor 300 de noi tractoare subventionate vor incepe de lunea viitoare, cand cei 3.300 de salariati de la Tractorul se vor intoarce din concediu.
Sursa: Gandul, 24 august 2005. -
Portul Constanta, blocat de greva sindicalistilor Chimpex
Curierul National
___
Activitatea de incarcare-descarcare a navelor in Portul Constanta este aproape blocata, din cauza grevei generale declansate in urma cu aproape o saptamana de salariatii SC Chimpex, carora li s-au alaturat, ieri, si alte sindicate de pe platforma portuara, ce au intrerupt lucrul pentru cateva ore.
Liderul sindicatului societatii, Florin Coman, a declarat ca, in semn de solidaritate cu angajatii Chimpex, alte sase sindicate de pe platforma portuara au oprit, marti dimineata, lucrul timp de doua ore. In urma cu o zi, administratia societatii a depus la Tribunalul Constanta o contestatie cu privire la legalitatea grevei, primul termen de judecata fiind la sfarsitul acestei saptamani. Salariatii solicita o majorare a salariului cu 5% si acordarea unor plati compensatorii in cazul unor disponibilizari majore colective. De partea cealalta, reprezentantii administratiei sustin ca nu pot acorda cresterile salariale solicitate pentru ca, in ultimul an, firma a inregistrat pierderi de sute de miliarde de lei.
Liderul sindicalistilor din cadrul societatii, Florin Coman, afirma ca, in cazul in care nu vor fi solutionate revendicarile celor peste 700 de angajati intrati in greva la jumatatea saptamanii trecute, activitatea in Portul Constanta ar putea fi paralizata total.
Potrivit lui Florin Coman, de la venirea patronilor turci la Chimpex, activitatea firmei merge tot mai rau. Cei mai multi angajati sunt platiti cu 75 la suta din salariu sau trimisi in somaj tehnic. 'Contractul colectiv de munca ar fi trebuit incheiat in urma cu aproape trei luni, insa administratia ne tot amana', a precizat liderul sindical.
Sursa: Curierul National, 24 august 2005.'
23.08.2005
-
Zimtub, afaceri cu 84% mai mari la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Zimtub Zimnicea, singurul producator roman de tevi care nu a fost achizitionat inca de un investitor strategic, a incheiat primele sase luni cu o cifra de afaceri de 6,25 milioane de euro (22,9 milioane de lei), cu 84% mai mare fata de perioada similara a anului trecut, situandu-se insa cu 15% sub estimarile eferente bugetului de venituri si cheltuieli. Profitul s-a ridicat la 105.000 de euro, fata de un nivel nesemnificativ, in prima parte a anului trecut. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili pentru comentarii.
Zimtub Zimnicea, unul dintre cei mai importanti producatori romani de tevi din otel sudate, are avantajul unui port la Dunare, care ar putea oferi companiei legaturi directe cu UE, cat si livrare catre celelalte continente prin portul maritim Constanta. Cu toate acestea, surse din cadrul companiei au declarat ca societatea pune acum accent pe piata interna, in conditiile unor costuri semnificative cu transportul la export. Desi preturile la teava au inregistrat cresteri fata de anul trecut, majorarea pretului la otel a fost insemnata, pe fondul unei cereri in crestere din partea Chinei. Zimtub are de asemenea in vedere largirea gamei de produse cu tevi rectangulare, aceleasi surse din cadrul companiei estimand investitiile pe acest segment la un milion de euro.
Pentru acest an, Zimtub si-a bugetat un profit brut de circa 164.000 de euro, de patru ori mai redus decat cel inregistrat la finele lui 2004. Compania urmareste realizarea unor venituri totale de 16,4 milioane de euro (60,1 milioane de lei), iar investitiile programate pentru acest an depasesc un milion de euro (3,76 milioane de lei).
In prezent, Zimtub nu are un actionar majoritar, cel mai mare pachet de actiuni fiind detinut de directorul companiei, Stelian Dragomir, care controleaza circa 25,4% din societate. Un alt actionar important este SIF Oltenia, care detine 24,8% din actiuni. Titlurile Zimtub sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste actiuni derulandu-se la pretul de 2,97 lei/actiune. La acest curs, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 3,24 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 august 2005.
-
Rulmentul SA, la un pas de lichidare
Curierul National
___
Nici un investitor nu se arata interesat de cumpararea uzinei Rulmentul SA, chiar daca pana la expirarea termenului de depunere a ofertelor au mai ramas doar cateva zile. In cazul in care fabrica nu va avea un nou proprietar, poate ajunge chiar la lichidare. Liderul de sindicat al uzinei, Gabriel Dachim, a declarat ca desi erau zeci de oferte pentru preluarea uzinei, nimeni nu s-a inscris la Camera de date. 'Au fost cumparate doua caiete de sarcini, dar firmele nu au facut si rezervare la Camera de date, ceea ce arata ca nu sunt foarte interesate de uzina', a spus liderul de sindicat.
Sursa: Curierul National, 23 august 2005.' -
Strainii au cumparat mai multe actiuni si au vandut mai multe obligatiuni
Adevarul
___
Potrivit datelor centralizate la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), investitiile straine realizate prin intermediul pietei de capital au insumat in 6 luni 747,6 milioane lei noi, echivalentul aproximativ a 2,6 miliarde euro. In aceeasi perioada, au fost cumparate 1,264 miliarde de actiuni si 1,038 miliarde de actiuni au fost vandute. In schimb, volumul de obligatiuni cumparate din piata (in total, 39,4 milioane) a fost mai mic decat al celor vandute - 57,6 milioane. Aceste statistici, din care reiese ca s-au cumparat mai multe actiuni decat cele vandute si ca, in acelasi timp, investitorii au vandut mai multe obligatiuni decat au cumparat, indica, in opinia analistilor pietei de capital, 'prezenta si activitatea din ce in ce mai intensa a speculatorilor'. Acestia au mizat pe castigurile 'de conjunctura, dar substantiale' oferite de plasamentele in actiuni, 'folosind banii obtinuti din vanzarea obligatiunilor - titluri cu risc scazut, dar si mai putin profitabile', conchid analistii.
Sursa: Adevarul, 23 august 2005.'
22.08.2005
-
Petrolexportimport, castig mai mare la afaceri mai mici
ZF RO - FONDURI MUTUALE PEI
___
Casa de comert de produse petroliere Petrolexportimport Bucuresti a inregistrat in primul semestru al anului o crestere de peste 10 ori a profitului net, care a atins 3,6 milioane de euro (13,3 milioane de lei), in pofida faptului ca vanzarile companiei au suferit o scadere considerabila fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Petrolexportimport a realizat in prima jumatate o cifra de afaceri de 9,5 milioane de euro (34,9 milioane de lei), cu 58,8% mai redusa comparativ cu vanzarile din primele sase luni ale anului precedent. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii suplimentare pe marginea acestor rezultate. Cresterea de profit raportata de Petrolexportimport a fost obtinuta in conditiile in care compania a reusit sa-si reduca substantial cheltuielile din exploatare, care s-au cifrat la 9,1 milioane de euro (33,7 milioane de lei), fata de cheltuielile similare de 22,6 milioane de euro (91,9 milioane de lei) din perioada ianuarie - iunie a lui 2004.
Casa de comert a reusit sa recupereze astfel pierderea de aproape 140.000 de euro din primul trimestru. Petrolexportimport intrase pe pierdere in primele trei luni ale anului, dupa ce anul trecut compania obtinuse un profit net de 0,62 milioane de euro, in scadere cu 61% fata de rezultatul din 2004, dar peste asteptarile initiale ale companiei.
In 2004, compania reusise in schimb sa realizeze o cifra de afaceri in crestere cu 9% fata de vanzarile din 2003. Anul trecut, vanzarile societatii s-au cifrat la 42,3 milioane de euro. In primele trei luni din acest an, Petrolexportimport a realizat o cifra de afaceri de 3 milioane de euro, cu peste 65% mai redusa fata de aceeasi perioada a anului trecut.
La inceputul anului, Petrolexportimport si-a bugetat obtinerea unui profit de 0,5 milioane de euro (1,8 milioane de lei), in scadere cu circa 4% fata de anul trecut, la un nivel al veniturilor totale de circa 41 de milioane de euro (151,1 milioane de lei), in scadere cu 14% fata de veniturile din 2004.
Compania avea cu ani in urma un monopol asupra importului si exportului de produse petroliere de pe piata romaneasca, insa in ultimii ani s-a reorientat catre comertul de pe piata interna, fara sa mai faca operatiuni de export - import. In prezent, cea mai mare pondere in cifra de afaceri a companiei este detinuta de afacerile cu motorina, principalii clienti fiind companii de distributie a produselor petroliere. Societatea este totodata si cel mai important furnizor de aditivi pentru produse petroliere din Romania.
Petrolexportimport s-a infiintat in 1948, avand ca obiect principal de activitate exportul petrolului si al tuturor derivatelor petroliere. Din 1991, firma s-a transformat in societate pe actiuni, fiind principalul operator de trading (comert) pentru sistemul de rafinare romanesc. Din 2000, societatea s-a privatizat, in prezent actionarul majoritar al Petrolexportimport fiind Laird Resources Ltd., cu o participatie de 76,7%. Actiunile Petrolexportimport sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 132 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de circa 15 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2005.
Pagina