05.11.2004
-
BNR pregateste aparitia leului greu
Azi
___
Campania de promovarea a procesului de denominare a monedei nationale va ?ncepe ?n data de 17 noiembrie, Rom?nia fiind ultima tară din Europa si Asia Mică (Turcia) unde bancnotele exprimă sume de milioane de unităti, a declarat ieri, la Sinaia, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
Potrivit legii aprobate de Parlament, tăierea a patru zerouri din actualele bancnote va fi pusă ?n practică ?ncep?nd cu 1 iulie 2005.
Prezent la seminarul EU – Cofile, organizat de Alpha Bank si BNR, Lazea a arătat că circulatia ?n paralel a celor două tipuri de monedă, de la 1 iulie 2005 p?nă la 31 decembrie 2006, răspunde cerintei de a nu distruge bancnotele actuale, de polimer, care nu si-au ?ncheiat ciclul de viată si permite un confort psihic pentru populatie. ?n această perioadă, toti intermediarii din piată vor accepta ?n mod obligatoriu plata cu cele două tipuri de bani.
Unitatea monetară, 1 leu, va fi emisă sub forma unei bancnote si nu o monedă metalică. Toate bancnotele vor avea dimensiunile cupiurilor ?n euro, iar cea mai mare va inscriptiona o valoare de 500 de lei. Grafica actualelor bancnote se va regăsi si la noile cupiuri. Subdiviziunile leului vor fi metalice si ?mpătite ?n patru cupiuri.
Lazea sustine că cea mai mare parte a costurilor vor fi suportate de BNR, ?nsă nu exclude că operatiunea va presupune angajamente financiare suplimentare din partea băncilor si a comercinatilor.
Sistemul bancar va avea cheltuieli suplimentare cu suportul informatic, reteaua de bancomate si situatia contabilă. La nivelul comerciantilor va fi nevoie de modele de case de marcat care să prevadă compartimente pentru monede metalice. Totodată, marii retaileri vor fi nevoiti să achizitioneze aparate de numărat monedele.
Noua codificare ISO a monedei nationale se va schimba din ROL (Romanian Leu) ?n RON (Romanian New). Cursul de schimb va fi exprimat cu patru zecimale după virgulă. Noile bancnote vor fi tipărite, cel mai probabil, tot pe suport de polimer.
Sursa: Azi, 05.11.2004
04.11.2004
-
Bursa de Valori isi va dubla capitalizarea in doi ani, spune PwC
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si valoarea tranzactiilor de pe piata vor creste semnificativ incepand din anul 2006, reprezentantii pietei asteptandu-se la doar la o crestere modesta a capitalizarii bursiere si a valorii tranzactiilor anul viitor.
In 2006 valoarea totala a companiilor listate pe piata ar urma sa fie aproape dubla fata de cea actuala, conform unui studiu al companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers, prezentat de reprezentantii BVB. 'In 2005 nu vedem o crestere semnificativa a indicatorilor Bursei. Insa din 2006 ne asteptam sa avem cresteri semnificative ale capitalizarii si a volumului' a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Bursei in cadrul 'Forumului Pietei de Capital,' organizat de Piata Financiara.
Cresterea capitalizarii se va datora in principal listarii unor companii cu capital de stat din domeniul energetic, care vor intra pe Bursa treptat incepand de anul viitor. Transelectrica ar urma sa fie listata in trimestrul al doilea al anului 2005, urmata pana la finalul anului de doua din cele opt filiale ale Electrica: Transilvania Nord si Muntenia Nord. In 2006 urmeaza sa fie listate Transgaz, Romgaz, Portul Constanta si Aeroportul Henri Coanda, conform unui program guvernamental de sprijinire a pietei de capital. Alaturi de acestea, in urmatorii ani ar putea fi listate si celelalte sase filiale ale Electrica, potrivit lui Doru Voicu, directorul Directiei Privatizare din Electrica. 'Pentru urmatorii ani, am prevazut niste exit-uri din societatile privatizate cu investitori strategici si, probabil, vor fi folosite din plin oportunitatile oferite de piata de capital. Cred ca va ajunge chiar Electrica listata la Bursa ' declarat el.
Conform consilierului guvernamental Ion Popa, societatilor de brokeraj care vor intermedia ofertele de actiuni ale primelor companii listate in 2005 vor fi selectare pana la finalul acestui an. In 2007, la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, capitalizarea totala a Bursei ar urma sa fie de trei ori mai mare decat acum. 'Ne asteptam ca in 2007 capitalizarea sa atinga 16 miliarde de euro, iar valoarea anuala a tranzactiilor sa depaseasca un miliard de euro,' a mai spus Oprescu.
Valorile prezentate de presedintele Bursei nu includ capitalizarea companiilor de pe RASDAQ, cu care Bursa urmeaza sa fuzioneze anul viitor. In prezent valoarea companiilor listate pe RASDAQ se ridica la 2 miliarde de euro.
Valoarea tranzactiilor de pe Bursa ,estimata de reprezentantii pietei, pentru 2007 este egala cu valoarea tranzactiilor pe care o inregistreaza intr-o luna Bursa din Budapesta. Valoarea lunara tranzactiilor de pe Bursa din Ungaria se ridica la un miliard de euro, in Cehia este de 1,5 miliarde de euro, iar in Polonia este de 2 miliarde de euro.
Valoarea totala a companiilor listate pe piata romaneasca este asteptata sa atinga anul viitor 7 miliarde de euro fata de aproape 6 miliarde de euro in prezent, valoarea capitalizarii estimate pentru anul 2006 fiind de 11 miliarde de euro.
Valoarea tranzactiilor de pe Bursa, estimata pentru acest an, de 0,5 miliarde de euro reprezinta doar 8% din capitalizarea bursiera totala, nivel redus din cauza faptului ca o mare parte a actiunilor companiilor cotate se afla in proprietatea statului sau a actionarilor majoritari si practic nu sunt tranzactionabile de piata. Valoarea anuala a tranzactiilor ar urma sa ajunga conform estimarilor PwC la 35% in anul 2009, cand capitalizarea bursiera, care se va ridica atunci la 20 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 noiembrie 2004.
' -
Societati din MEC, lansate la Bursa
___
Potrivit afirmatiilor consilierului guvernamental Ion Popa, cinci societati din sectorul energetic vor fi listate pe Bursa de Valori Bucuresti, din 2005. Astfel, Transelectrica, Romgaz si Transgaz vor participa cu o cota de cate 5% din totalul actiunilor, in timp ce societatile Electrica Transilvania Nord si Muntenia Nord vor scoate pe piata bursiera cate 10% din actiuni, termenul estimat pentru aceste operatiuni fiind trimestrul II al anului viitor. Si compania Electrica va lista la bursa actiunile celor opt filiale ale sale, care vor fi privatizate, pentru a putea asigura o 'iesire' din actionariatul acestor firme prin intermediul pietei de capital, a declarat Doru Voicu, directorul Directiei Privatizare din Electrica, la Forumul Pietei de Capital organizat de Finmedia.
Sursa: Gardianul, 4 noiembrie 2004.' -
Senatul a aprobat privatizarea Petrom
Curierul National SNP
___
Plenul Senatului a aprobat, ieri, proiectul de lege privind privatizarea Petrom, fara sa modifice forma actului normativ trimisa de Guvern, transmite Mediafax. Proiectul de lege a fost adoptat cu 66 de voturi 'pentru', 16 'impotriva' si 13 abtineri. Inainte de vot, reprezentantii PRM au declarat ca se impotrivesc adoptarii acestui act normativ, pe motiv ca documentul este prezentat 'in graba' Parlamentului. Senatorii PNL si PD au afirmat ca sustin privatizarea Petrom, dar au acuzat Guvernul de lipsa de transparenta in redactarea proiectului de lege. Dupa ce va fi adoptat de plenul Senatului, proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Camerei Deputatilor, care are calitatea de camera decizionala.
Sursa: Curierul National, 4 noiembrie 2004.'
03.11.2004
-
Argus Constanta: scade cifra de afaceri, dar creste profitul
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
Argus Constanta, al doilea jucator de pe piata uleiurilor comestibile din Romania, a anuntat pentru primele noua luni o crestere a profitului net de 61,7%, in euro, ajungand la un nivel de aproape 1,4 milioane de euro, fata de cele 0,86 mil. euro din perioada similara a anului trecut.
Cresterea semnificativa a profitului nu se reflecta insa si in evolutia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a scazut pe primele noua luni cu 6,63%, de la 28,86 de milioane de euro in perioada anului trecut, la aproape 27 de milioane de euro anul acesta.
Investitiile in capacitatea proprie de depozitare (in jur de 60% din spatiile folosite pentru stocare sunt in proprietatea companiei), un randament inalt al rafinariei cat si majorarea capacitatii acesteia la 240 de tone de ulei rafinat pe zi sunt in opinia directorului general, Vasile Leu, principalele motive pentru cresterea profitului.
'In viitor, in 8-10 luni vom mari capacitatea si la imbuteliere pentru a obtine un maxim de valoare din capacitatea marita de rafinare. A existat, de asemenea o mare preocupare pentru reducerea cheltuielilor cu depozitarea', a declarat Vasile Leu.
Odata cu marirea capacitatii rafinariei, Argus a investit si intr-o statie de epurare biochimica, pentru alinierea la normele impuse de UE in domeniu. Rezultatele se situeaza insa sub cele de acum doi ani, de altfel 2002 fiind cel mai bun an pentru Argus, atunci compania inregistrand un profit de peste 5 milioane de euro, dublu fata de anul anterior.
Profitul companiei a fluctuat puternic in ultimii ani in functie de evolutia pretului de achizitie la floarea soarelui, preturile atat pe piata interna cat si pe cea internationala inregistrand anul trecut cresteri semnificative.
Rezultatele din activitatea financiara de anul acesta au inregistrat o pierdere de 0,2 milioane de euro, insa in scadere fata de cea de anul trecut cu aproape 50%, pe fondul diminuarii datoriilor pe termen lung ca urmare a rambursarii ratelor scadente (creditul pe termen mediu pentru investitii). Pe termen scurt insa, datoriile au crescut ca urmare a utilizarii creditului bancar pentru plata materiei prime din recolta 2004. Argus cumpara de obicei materia prima folosind intre 30% si 40% surse proprii de finantare. Producatorii de ulei din Romania achizitioneaza toata floarea soarelui necesara pentru o perioada de procesare de 12 luni in toamna fiecarui an, motiv pentru care imobilizeaza resurse financiare substantiale.
Piata romaneasca a uleiului, estimata la 300 de milioane de dolari pe an , are ca lider grupul american Bungee, care detine trei fabrici: Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si Interoil Oradea. Bungee avea la sfarsitul anului trecut circa 36% din piata, fiind urmata de Argus, cu 19%. Inainte de vanzarea Ultex, Topway detinea 17% din piata. Ceilalti jucatori de pe piata sunt Agricover Buzau detinut de doi investitori iranieni, la randul lor interesati de achizitia unei fabrici de ulei), Ardealul Satu Mare, Ulerom Vaslui a omului de afaceri Adrian Porumboiu si fabrica de ulei din Urziceni, in proprietatea unui grup de investitori elvetieni.
Uleiul alimentar este o afacere care a inceput sa atraga tot mai multi mari jucatori din strainatate. Gigantul american Cargill, unul din liderii mondiali ai comertului cu cereale a confirmat la sfarsitul lunii trecute ca a ajuns la un acord de principiu cu Topway Industries Craiova pentru cumpararea unui pachet majoritar de actiuni al producatorului de uleiuri Olpo Podari. Valoarea totala a tranzactiei se ridica, conform unor surse din industria uleiurilor, la 30 de milioane de dolari pentru cele doua fabrici de ulei ale Topway Industries Craiova de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta al marcii Bunica. Argus are un capital social de 469,98 miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 15.000 de lei. Principalul actionar este actualul director general, Vasile Leu, cu o participatie de 11,44% la capitalul social, restul actiunilor fiind detinute de mai multe persoane fizice si juridice. SIF Oltenia si-a majorat participatia la 9,39% fata de 6,78 la inceputul anului. Pretul de inchidere pentru actiunile companiei a fost de 37.500 lei/actiune, pe piata Rasdaq, la aceasta cotatie, capitalizarea bursiera fiind de 28,79 milioane de euro. In ultima luna actiunile au crescut cu 35%, intrind in atentia mai multor investitori straini.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2004.
' -
Piata medicamentelor va atinge 2,2 miliarde $ in 2007
___
Valoarea pietei de medicamente din Romania se va dubla pana in 2007, comparativ cu nivelul de aproximativ un miliard de dolari estimat pentru acest an, a declarat, marti, Mirel Nicola, directorul de marketing al Sicomed Bucuresti, citat de Mediafax.
'Pana in 2007 preconizam ca piata de medicamente din Romania va atinge valoarea de 2,2 miliarde de dolari, aceasta evolutie fiind si o consecinta a aderarii la Uniunea Europeana, consumul pe cap locuitor ajungand la 100 dolari', a precizat Nicola.
El a adaugat ca piata locala de profil va creste cu 10% comparativ cu anul 2003 atat la nivelul vanzarilor, pana la 945 milioane de dolari, cat si la nivelul volumului unitatilor comercializate - 467 milioane, fata de 404,7 milioane in 2003.
Potrivit sursei citate, cea mai mare parte din piata este controlata de importatorii de medicamente, in defavoarea producatorilor locali.
'Daca in anii 1996-1998 piata era impartita relativ egal intre producatorii locali si importatori, situatia s-a schimbat. Anul acesta, ponderea importatorilor a depasit 80% din totalul pietei de medicamente, in timp ce producatorii locali au sub 20%', a completat Nicola.
Sursa: Gardianul, 3 noiembrie 2004.' -
Consiliul Concurentei si-a dat OK-ul pentru cumpararea Petrom de catre OMV
Adevarul SNP
___
Consiliul Concurentei a autorizat concentrarea economica realizata prin achizitionarea de catre OMV a pachetului majoritar de actiuni la Petrom, ne-a declarat presedintele institutiei, Mihai Berinde. Segmentele de activitate pe care concentrarea economica dintre OMV si Petrom ar fi avut efecte de restrangere a concurentei pe piata romaneasca, determinate de pozitiile semnificative detinute de societatile implicate pe pietele respective sunt: piata rafinarii si prelucrarii de titei (Petrom si Rompetrol) si piata distributiei si comercializarii de produse petroliere (Petrom, OMV si Rompetrol). 'In acest context, reprezentantii OMV s-au angajat sa vanda actiunile pe care compania le detine la Rompetrol Group N.V.Olanda, ceea ce face ca ponderea de piata a noii companii sa fie de circa 45%, fata de 70% cat ar fi avut OMV daca ar fi pastrat participatia', afirma presedintele Consiliului Concurentei. Iar in domeniul distributiei, ponderea de piata a companiei a scazut de la 54% la 42%, a adaugat el.
Sursa: Adevarul, 3 noiembrie 2004.'
02.11.2004
-
Comertul in crestere a cerut mai multe ambalaje de la MJ Maillis
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de ambalaje MJ Maillis Romania a raportat o cifra de afaceri de aproximativ 8,3 milioane de euro pe primele noua luni ale acestui an, in crestere cu 20% fata de aceeasi perioada din 2003. Profitul net al companiei a avansat cu aproximativ 25% in perioada ianuarie-septembrie a anului curent, comparativ cu primele noua luni ale anului trecut. Majorarea rezultatelor urmeaza trendul pietei, datorandu-se mai ales cresterii industriei alimentare, au explicat surse din cadrul companiei evolutia afacerilor.
In ultimii doi ani, MJ Maillis a investit peste 3 milioane de euro in modernizarea si retehnologizarea liniilor de productie. Capacitatea de productie a companiei a fost extinsa cu 1.400 de tone anual, in 2003, in urma unei investitii de 0,5 milioane de euro, acesta fiind si unul dintre motivele care au condus la cresterea rezultatelor din acest an. Pentru sfarsitul anului, oficialii companiei preconizeaza atingerea tintelor din bugetul de venituri si cheltuieli: cresterea cifrei de afaceri cu 11% fata de anul anterior, pana la 9,45 milioane de euro.
Incepand cu sfarsitul primului trimestru din 2005, MJ Maillis va mari capacitatea de productie a masinilor si dispozitivelor de ambalat. Cererea provenita, in special, din partea tarilor din Uniunea Europeana, a stat la baza deciziei de extindere a productiei, acestea din urma fiind si principalele destinatare ale masinilor de ambalat produse de MJ Maillis in Romania. Exporturile de anul trecut ale companiei au fost realizate catre Germania, Italia si Bulgaria. Pe langa productia proprie, MJ Maillis distribuie si produsele companiei-mama, din Grecia.
Lucrarile la noua hala de productie au inceput in luna septembrie. Ca urmare a finalizarii noii hale de productie, cifra de afaceri a companiei va creste substantial in 2005, au mai afirmat oficialii MJ Maillis. Maillis produce paleti si ambalaje secundare (care nu intra in contact direct cu produsul final), destinate mai ales industriei alimentare: folie termocontractabila de polietilena (PE), benzi de ambalaj metalice si de plastic, folie de PVC/POL, corniere, dar si masini si dispozitive de ambalat. In ultimii ani, compania si-a dezvoltat o retea de distributie in principalele zone industriale ale tarii, cu centre in orase precum Timisoara, Cluj, Constanta , Brasov sau Slatina.
Profitul net preconizat de MJ Maillis Romania pentru acest an este de 0,73 milioane euro, in crestere cu aproximativ 70% fata de nivelul inregistrat in 2003, reiese din datele transmise Bursei de Valori Bucuresti.
Compania a incheiat anul trecut cu un profit net de 0,47 milioane euro, mai mic cu aproximativ 0,26 milioane euro decat valoarea aprobata la inceputul anului in bugetul de venituri si cheltuieli, si in scadere fata de 2002, cind s-a situat la 0,61 milioane euro.
MJ Maillis Romania a fost infiintata in 1994, si si-a inceput activitatea ca distribuitor al produselor companiei-mama, iar in 1995 a inceput productia la Buftea, langa Bucuresti. Grupul de firme M.J. Maillis detine doua fabrici in Grecia (Inofita si Alexandroupoli), una in Romania (M.J. Maillis Romania), iar printr-o politica sustinuta de achizitii a preluat capacitati de productie in Spania, Franta, Italia, Marea Britanie si Germania. In Europa, grupul de firme M.J. Maillis are o cota de 22% din piata produselor de impachetat standard.
MJ Maillis Grecia detine 81,67% din actiunile M.J. Maillis Romania, restul de aproape 19% fiind in proprietatea a cateva sute de actionari minoritari. Valoarea capitalului social al societatii este de 104,31 miliarde de lei, divizat in actiuni cu o valoare nominala de 10.000 de lei. Actiunile companiei sunt cotate la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti din anul 2001, ultima cotatie fiind de 24.000 lei/actiune, in scadere cu 2,8% fata de sedinta de tranzactionare precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei este de 6,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 noiembrie 2004.
-
Activele Bancii Transilvania, in crestere
Gardianul TLV
___
Activele Bancii Transilvania, dupa primele noua luni, au atins 23.449 miliarde lei, in crestere cu peste 100% comparativ cu nivelul consemnat la sfarsitul lunii septembrie 2003, se arata intr-un comunicat al bancii. In aceasta perioada, banca a reusit sa dubleze valoarea nominala a creditelor acordate, soldul imprumuturilor ridicandu-se la 13.208 miliarde lei. Concomitent, banca si-a majorat de patru ori plasamentele in titluri de stat, pana la 2.213 miliarde lei. Dupa primele noua luni, depozitele atrase totalizeaza 16.827 miliarde lei, cu 119% mai mult decat in luna septembrie a anului trecut. Evolutia de la nivelul plasamentelor si depozitelor nu se regaseste si pe segmentul de venituri si profitabilitate, desi indicatorii se mentin pe crestere. Profitul brut obtinut in intervalul ianuarie - septembrie a atins 531,3 miliarde lei, cu aproape 40% peste rezultatul din anul precedent. Dinamica veniturilor a fost depasita de cea a cheltuielilor cu peste cinci puncte procentuale. In acelasi timp, insa, Banca Transilvania si-a extins reteaua teritoriala cu 50 de unitati, care au necesitat o suplimentare a personalului cu 500 de angajati.
Sursa: Gardianul, 2 noiembrie 2004. -
Romania si Bulgaria au luat ochii investitorilor germani
Curierul National
___
Pentru companiile germane, Romania si Bulgaria sunt, din cate se pare, mult mai atractive ca baze de productie decat noile state membre ale Uniunii Europene.
Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de Camera de Industrie si Comert din Germania (DIHK) si preluat de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Aceasta preferinta este motivata de costul relativ scazut al fortei de munca din cele doua tari balcanice, situat la aproximativ cinci la suta din cel mediu din Germania.
Pe de alta parte, producatorii strainii au mai pierdut din interesul de a investi in noile state membre ale Uniunii Europene.
In primul rand, in Cehia si Ungaria, de exemplu, costurile pentru forta de munca au crescut cu peste 40 de procente, iar in al doilea rand in multe dintre noile state membre exista un deficit de mana de lucru calificata. Pe de alta parte, noile membre UE reprezinta o piata de desfacere foarte profitabila pentru bunurile produse in Germania.
In primele opt luni ale acestui an, exporturile germane catre noile tari membre UE au crescut cu zece la suta, iar importurile cu patru procente.
Potrivit unui bilant al Camerei de Industrie si Comert din Germania, cifra de afaceri din acest an este estimata la 2,4 miliarde de euro. Romania si Bulgaria urmeaza sa adere la Uniunea Europeana in 2007.
Sursa: Curierul National, 2 noiembrie 2004.
Pagina