18.10.2004
-
Dinu Patriciu rascumpara de la OMV actiunile Rompetrol
ZF RO - FONDURI MUTUALE PTR RRC
___
Grupul petrolier austriac OMV a anuntat ca va vinde pachetul de 25,1% din actiunile grupului Rompetrol catre Rompetrol Holding SA, companie cu sediul in Elvetia si aflata in proprietatea managementului Rompetrol. Preconditia pusa la intelegerea intervenita intre cele doua parti este incheierea cu succes de catre OMV a achizitiei Petrom. Pachetul detinut de OMV la Rompetrol intrase in ultima vreme in vizorul grupului MOL, precum si a unor fonduri de investitii straine.
'Vanzarea participatiei OMV in Rompetrol va permite OMV sa isi canalizeze eforturile catre operatiunile de downstream ale Petrom. In cazul in care conditiile pentru incheierea tranzactiei cu Rompetrol nu vor fi intrunite, OMV va putea alege alte cai de vanzare', au spus reprezentantii OMV la finele saptamanii trecute.
Decizia austriecilor a fost asteptata cu mult interes pe piata, dupa ce OMV a incheiat tranzactia de preluare la Petrom. OMV a cumparat 25,1% din actiunile grupului Rompetrol in octombrie 2002 pentru a-si asigura o platforma in 'piata importanta a Romaniei'. 'Prin aceasta investitie, OMV a obtinut importante cunostinte in legatura cu piata locala de petrol', mai spun oficialii OMV. Valoarea tranzactiei din 2002 nu a fost facuta publica, fiind estimate de surse din piata la peste 50 mil. $.
OMV urmeaza sa plateasca 669 mil. euro pentru 33,34% din actiunile Petrom, la care se va adauga un aport de capital pana la circa 1,5 mld. euro prin care austriecii vor ajunge sa detina 51% din actiuni. Dosarul achizitiei Petrom de OMV este in analiza Consiliului Concurentei, care studiaza impactul tranzactiei asupra concurentei de pe piata. Participatia OMV la Rompetrol, al doilea jucator de pe piata locala, nu facea decat sa accentueze suspiciunile ca OMV ar avea astfel o pozitie de monopol pe piata romaneasca.
Presedintele grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, si-a exprimat la scurta vreme dupa vanzarea Petrom interesul pentru rascumpararea actiunilor de la OMV. De aceasta participatie s-au interesat si fonduri straine de investitii, Patriciu afirmand recent ca este loc si pentru ele in aceasta afacere, insa intr-o faza ulterioara. Presedintele grupului MOL, Zsolt Hernadi, nu excludea nici el interesul pentru achizitia actiunilor Rompetrol detinute de catre OMV.
OMV detine deja in Romania circa 70 de benzinarii. Prin preluarea Petrom, grupul austriac mai are acces la inca 600 de unitati, ceea ce inseamna aproape jumatate din piata de desfacere a carburantilor. Totodata, OMV preia si capacitati de rafinare de aproximativ 8 milioane de tone.
Rompetrol are o retea formata din circa 250 de benzinarii.
Cifra de afaceri a rafinariei Petromidia ar putea ajunge la 1,1 mld. $ pana la sfarsitul anului, nivelul estimat pentru intregul grup fiind de 1,5 mld. $. Anul trecut, cifra de afaceri a grupului a fost de 1,2 mld. $, din care circa 80% a reprezentat aportul rafinariei Petromidia. Rompetrol Rafinare (Petromidia), principala companie membra a grupului Rompetrol, a realizat pe primele opt luni ale anului o cifra de afaceri de 822 milioane dolari, in crestere cu 26% fata de perioada similara a anului trecut. Rompetrol Rafinare are ca actionar majoritar The Rompetrol Group NV, cu sediul in Olanda. Alaturi de aceasta companie, din grupul controlat de Patriciu mai fac parte companiile Rompetrol SA, Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Downstream SA, Romoil SA, Rompetrol Logistics SA, Rompetrol Well Services SA, Rominserv SA, Ecomaster-Servicii Ecologice SA, Palplast SA, Rompetrol Moldova si Rompetrol Bulgaria.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 octombrie 2004.
' -
Statul vinde bucati din Tractorul
Realitatea Romaneasca
___
AVAS nu are bani pentru plata disponibilizatilor de la uzina brasoveana si s-a decis sa vanda hale de la Tractorul ca sa faca rost de ei. Numai ca vanzarea are loc chiar inainte ca italienii de la Landini, presupusi viitori proprietari, sa ia in proprietate fabrica. Ursache nu isi face probleme cu reactia italienilor pentru ca sustine ca mai are si alti candidati pentru Tractorul. Printre acestia se numara si MYO-O, care ar putea intra intr-un consortiu romanesc.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a luat decizia de a vinde mai multe active ale Tractorul, chiar inainte de data la care italienii de la Landini sunt asteptati sa preia uzina brasoveana. Mircea Ursache, presedintele AVAS, a declarat ieri ca, din cauza ca nu sunt bani pentru a-i plati pe disponibilizati, Autoritatea va profita de faptul ca este inca proprietar al Tractorul si va vinde o serie de hale. 'Am dat mandat de valorificare a unor active care nu sunt foarte importante pentru fluxul de productie', a precizat seful AVAS. Ursache a mai aratat ca s-a facut o evaluare a acestor active, iar acestea ar valora in jur de 60 de miliarde de lei. Acesti bani vor ajunge pentru aproximativ 4 luni si asta in conditiile in care persoanele disponibilizate vor trebui sa primeasca aproximativ 15 miliarde de lei pe luna. Pe de alta parte, mai trebuie spus ca italienilor de la Landini, presupusi viitori proprietari ai Tractorul, nu li s-a cerut nici o parere in aceasta chestiune.
Ursache prefera un consortiu romanesc
Mai mult decat atat, Tractorul ar putea incapea in cele din urma pe mana unui consortiu romanesc, daca italienii de la Landini vor renunta definitiv la preluarea uzinei brasovene. 'Marturisesc ca ma gandesc foarte serios la varianta unui consortiu romanesc care sa preia Tractorul', a spus ieri Ursache. De altfel, seful AVAS a declarat ca MYO-O, actualul proprietar al Semanatoarea, a inaintat recent catre AVAS o noua oferta pentru cumpararea uzinei producatoare de tractoare. Pe de alta parte, dupa cum sustine seful AVAS, in prezent, 5-6 companii internationale si romanesti sunt interesate sa preia contractul de privatizare a societatii Tractorul Brasov. Acest contract a fost incheiat in 2003, intre fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului si grupul italian Landini.
Landini e de vina pentru intarziere
In continuare, desi nu a fost satisfacuta conditia pusa de Landini, seful AVAS a afirmat ca intarzierea finalizarii transferului dreptului de proprietate reprezinta 'o exagerare' din partea companiei italiene. 'Din punctul lor de vedere, probabil este corect. Din punctul meu de vedere, cred ca este o exagerare, intrucat sunt asigurari date de o institutie guvernamentala (AVAS - n.red.), pentru ca actul pe care ei il asteapta publicat in 'Monitorul Oficial' a trecut de Camera Deputatilor, iar saptamana trecuta si de Senat, si pentru ca, practic, nu este nici un fel de problema pentru finalizarea trecerii in proprietate privata a societatii din Brasov', a spus Ursache.
Prin Legea de aprobare a ordonantei privind privatizarea Tractorul, asteptata de Landini, cumparatorii tractoarelor vor beneficia in primul an de subventii in valoare de 600 de miliarde de lei, suma urmand sa fie majorata la 700 de miliarde de lei anul viitor. Astfel, statul subventioneaza 45% din pretul unui tractor. Pe de alta parte, prin acest act normativ se sterg totodata si datoriile pe care Tractorul le acumulase.
AVAS impreuna cu sindicatele le-au fixat italienilor un termen final de preluare a uzinei, ca ultim ragaz, 15 zile de la data publicarii in 'Monitorul Oficial' a legii de aprobare a ordonantei.
Sursa: Realitatea romaneasca, 18 octombrie 2004.' -
Asirom - Obligatiuni in valoare de un milion de euro
Jurnalul National
___
Compania de asigurari Asirom a achizitionat un pachet de 40.000 obligatiuni emise de societatea Asirom Leasing, potrivit unui comunicat al companiei.
Valoarea tranzactiei se ridica la 40,92 miliarde lei (circa un milion de euro), suma fiind achitata in data de 14 octombrie. Documentul nu precizeaza ponderea pachetului achizitionat de Asirom in totalul emisiunii de obligatiuni sau valoarea nominala a unui titlu. Asirom este unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata asigurarilor din Romania, cu un capital social de 637,9 miliarde de lei.
Asirom Leasing a fost infiintata la sfarsitul lunii mai si are un capital social de 500 milioane lei. Obiectul de activitate al companiei este leasingul financiar. Actionarii societatii sunt persoanele fizice Ioan Niculae si Fratea Ioan Gabriel, precum si Asirom, Interagro si Interaction.
Compania de asigurari detine, potrivit directorului general Asirom, Catalin Stroe, un pachet de 40% din actiunile Asirom Leasing, iar Ioan Niculae – 5%.
Sursa: Jurnalul national, 18 octombrie 2004.
15.10.2004
-
Sanex mizeaza pe un profit net dublu si are o noua conducere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de placi ceramice Sanex Cluj Napoca si-a revizuit bugetul pentru acest an, mizand pe un profit net in valoare de 223,9 mld. lei (5,3 mil. euro, calculat la un curs mediu de 42.000 lei/euro pentru 2004), valoarea dubla fata de anul anterior. Dupa ce austriecii de la Lasselsberger au preluat pe rand Sanex, Mondial Lugoj si Cesarom Bucuresti, in perioada urmatoare vor avea loc schimbari la nivelul conducerii acestor companii.
'Vanzarile de placi ceramice pana in prezent au depasit atat volumul, cat si valoarea celor de anul trecut', a comentat pentru Ziarul Financiar Stefan Bucataru, directorul general al Sanex Cluj. Grupul austriac a cumparat in primavara acestui an vehiculul de investitii Goodison Holdings, care detinea 67,64% din actiunile Sanex, in cadrul unei tranzactii in valoare de circa 15 milioane dolari. A urmat apoi o tranzactie regionala intre Lasselsberger si Villeroy & Boch, o afacere de familie, prin care austriecii au preluat trei fabrici din Italia, Ungaria si Romania (Mondial Lugoj), pretul tranzactiei nefiind facut public. Recent, Lasselsberger a reusit sa preia indirect controlul Cesarom, in urma majorarii participatiei in cadrul companiei ungare Zalakeramia, care detine producatorul de placi si obiecte sanitare din Bucuresti.
Achizitiile celor trei producatori majori de pe piata locala, estimata la vanzari anuale de 110 - 115 mil. euro, au marcat intrarea in forta a Lasselsberger. Ca urmare, acum se produc primele schimbari in conducerea Sanex cu efect si asupra celorlalte achizitii de pe piata locala.
Stefan Bucataru, 41 de ani, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Sanex SA, va parasi cele doua functii, urmand sa ocupe o pozitie in managementul grupului Lasselsberger, unde va avea responsabilitati in zona diviziei de ceramica. Stefan Bucataru incheie astfel o etapa de restructurare a activitatii la Sanex, inceputa in noiembrie 2000 ca director general. Anterior, Bucataru a lucrat in perioada 1997 - 2000 la consultanta postachizitie la grupul sud - african SAB International Management, care preluase fabricile de bere Ursus Cluj, Buzau si Pitesti. In perioada 1995 - 1996, a fost seful reprezentantei din Romania a grupului olandez Friesland (actualul proprietar al Napolact).
Bucataru si un alt membru actual al Consiliului de administratie la Sanex vor fi propusi pentru a fi inlocuiti de catre Geza Fordos, actual director general la Cesarom, si Dragos Posa in cadrul adunarii generale a actionarilor societatii programata pe 25 octombrie. De asemenea, imediat dupa achizitia Sanex, directorul financiar al companiei Toni Teau a demisionat din motive personale, pe aceasta pozitie lucrand acum Tom O’Reilly.
Schimbarile de proprietari de la Sanex a facut valuri si in randul actionarilor minoritari.
New Century Holdings (NCH) care administreaza fondurile de investitii Broadhurst si Lindsell a cerut recent rascumpararea de catre Sanex a actiunilor pe care fondurile le detin la companie. Reprezentantii NCH spun ca ceilalti actionari ai Sanex au luat o serie de hotarari cu care nu sunt de acord dar care le dau dreptul sa ceara rascumpararea, Fondurile NCH detin o participatie mai mica de 5% in Sanex. Conform legislatiei in vigoare un actionar poate cere companiei sa ii rascumpere actiunile daca aceasta isi schimba sediul sau obiectul principal de activitate. Eventuala rascumparare a actiunilor va trebui facuta la valoarea contabila pe actiune care la finalul anului trecut depasea cu putin 6.000 de lei.
La finele anului trecut, Sanex si Cesarom erau creditati cu cote de piata sensibil egale, situate intre 23% - 25%, urmati de importatorul Delta Distribution cu 17% - 18% si de Mondial Lugoj cu 8% - 10%, potrivit unor estimari pe baza datelor din piata. Pe piata obiectelor sanitare, Mondial Lugoj domina insa autoritar, fiind creditat cu o cota de 50% - 55%.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 octombrie 2004.
' -
Valoarea pietei farmaceutice in Romania, 722 milioane de euro
___
In perioada iulie 2003 - iunie 2004, valoarea pietei farmaceutice in Romania a atins 722 milioane de euro, a declarat ieri Roberto Musneci, presedintele Europharm, cu ocazia prezentarii noii fabrici de medicamente de la Brasov. Mai precis, aceasta reprezinta o crestere cu 20,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Medicamentele vandute 'la liber' au reprezentat 32,9 milioane euro, iar cele eliberate cu prescriptie, 169,9 milioane euro. Dintre acestea din urma, 'genericele' (adica medicamentele realizate prin folosirea legala a unei formule descoperite de catre o alta firma) detin 35% din valoare.
Sursa: Gardianul, 15 octombrie 2004.' -
Un miliard de dolari pierderi in energie
Cotidianul
___
Volumul total al pierderilor din sistemul energetic si al subventiilor implicite acordate prin mentinerea la un nivel redus a pretului gazelor naturale este estimat sa scada la 1,17 miliarde dolari in acest an, comparativ cu 1,68 miliarde dolari in 2003, potrivit datelor publicate intr-un raport FMI. Nivelul pierderilor echivaleaza cu 1,7% din PIB, fata de 3% in 2003, 2,6% in 2002 (1,17 miliarde dolari), 4,7% in 2001 (1,88 miliarde dolari) si 4,7% in 2000 (1,73 miliarde dolari). Anul viitor, pierderile din sistem ar putea scadea, conform programului convenit cu FMI, la 676 milioane dolari, echivalentul a 0,9% din PIB. Datele prezentate in raportul publicat de FMI provin de la Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Termoelectrica, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Banca Mondiala. De asemenea, expertii FMI au realizat estimari proprii. Termoelectrica si centralele termice desprinse din aceasta vor inregistra, in 2004, pierderi de 142 milioane dolari (0,2% din PIB), din care 60 milioane dolari reprezinta pierderi operationale si 82 milioane dolari pierderi determinate de colectarea necorespunzatoare a facturilor. Pierderile operationale sunt generate de faptul ca pretul de vanzare a energiei produse de aceste unitati este mai mic decat costurile de productie estimate. La energia termica, pretul la care pot fi recuperate integral costurile este de 24,5 dolari pe gigacalorie, iar pretul curent este de 23,8 dolari. Intrucat unitatile livreaza o cantitate de 23,4 milioane gigacalorii in acest an, pierderile se ridica la 16 milioane dolari. La un grad de colectare de 90% se adauga pierderi din neincasarea facturilor de 56 milioane dolari. In ceea ce priveste electricitatea, pretul mediu de vanzare pentru producatorii mentionati este de 46,5 dolari pe megawatt/ora, fata de un necesar de 48,1 dolari pentru acoperirea costurilor. La o cantitate vanduta de 28 milioane megawatti/ora, pierderile insumeaza 44 milioane dolari. Gradul de incasare este prevazut la 98%, astfel ca se adauga pierderi suplimentare de 26 milioane dolari. Hidroelectrica ar putea obtine un profit de 1,5 milioane dolari in acest an, intrucat are costuri de 11,9 dolari pe megawatt/ora si vinde pe piata reglementata cu 12,2 dolari.
Sursa: Cotidianul, 15 octombrie 2004.
14.10.2004
-
Vanzari in crestere cu 10% pentru Napochim Cluj
ZF RO - FONDURI MUTUALE NACH
___
Compania Napochim din Cluj-Napoca, producatoare de placi din material plastic, a anutat pentru primul semestru al acestui an o crestere a cifrei de afaceri cu 10%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit oficialoilor societatii, vanzarile realizate in prima jumatate a acestui an s-au ridicat la 71 de miliarde de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro).
Conducerea firmei considera ca aceasta crestere se datoreaza programului investitional in valoare de 2,7 miliarde de lei, demarat inca de anul trecut pentru cresterii capacitatii de productie si eficientizarii activitatii de prelucrare. 'Valoarea totala a investitiilor a crescut cu 89% fata de anul trecut, iar in ultimul trimestru al acestui an vom mai realiza investitii in valoare de 500.000 de euro', a declarat pentru ZF Transilvania Ioan Chifor, director tehnic Napochim Cluj-Napoca. El a adaugat ca strategia investitionala are ca tinta acorerirea cererii de pa piata, dar si diversificarea gamei de produse. 'Intentionam sa incepem fabricarea unor produse din plastic destinate industriei alimentare, constructiilor si agriculturii. Sunt domenii de interes pe care nu le-am abordat deocamdata', mai spune Chifor.
Productia fizica a firmei a crescut de la 1.550 de tone prelucrate in primul semestru al lui 2003, la 1.580 de tone in acest an. Anul acesta, firma clujeana a realizat exporturi de peste 16 miliarde de lei, volumul vanzarilor pe piata externa ramanand constant in ultimii ani. Napochim are contracte in Italia, Germania, Ungaria, Israel, Serbia si Bosnia si poarta tratative cu parteneri din Franta. 'Piata interna este foarte nesigura pentru ca in domeniul prelucrarii maselor plastice au patruns multi producatori turci si arabi', afirma Ioan Chifor.
Compania are 381 de angajati care isi desfasoara activitatea in doua centre de productie din Cluj-Napoca. Firma produce articole de menaj, articole pentru echiparea bailor, rechizite scolare precum si alte bunuri de larg consum. Piata de desfacere se bazeaza in proportie de 80% pe o retea de distributie care acopera toate judetele din tara, dar exista si sortimente care sunt livrate prin retelele de hipermarketuri. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 3 milioane de dolari. Napochim functioneaza pe scheletul fabricii chimice din Cluj, infiintata in 1949, care si-a schimbat profil de activitate in 1977.
In 1996, firma clujeana s-a privatizat prin cumpararea de catre PAS a 51% dintre actiuni, restul de 49% fiind impartite intre diferiti actionari. Actiunile Napochim se tranzactioneaza pe piata RASDAQ, utima tranzactie realizandu-se la un pret de 2.400 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 octombrie 2004.
' -
Electroputere ar putea fi privatizata in aceasta luna
Curentul EPT
___
Privatizarea societatii Electroputere Craiova continua sa dea batai de cap Autoritatii pentru Valorificarea Ativelor Statului, Mircea Ursache declarand ieri, ca este cea mai grea privatizare pe care AVAS o are de finalizat in perioada imediat urmatoare.
Dupa trei privatizari esuate, AVAS negociaza in prezent un al patrulea contract de vanzare-cumparare cu companiile General Electric, Bombardier, Siemens si cu Asociatia Salariatilor Societatii din Craiova. Actiunile puse in vanzare reprezinta 62% din capitalul social al societatii. Ursache a declarat ieri ca negocierile sunt in faza avansata si s-a aratat increzator in finalizarea tranzactiei pana la sfarsitul acestei luni. Negocierile cu companiile interesate se desfasoara separat, nefiind inca stabilit daca privatizarea se va desfasura prin divizarea societatii sau trecerea ei in proprietate privata ca un tot unitar. Pana in prezent, mai multe companii s-au aratat interesate sa preia doar anumite sectii ale societatii, statul roman negasind nici un investitor care sa preia intregul patrimoniu al firmei craiovene, compus din patru zone de afaceri - sectia de locomotive, cea de motoare electrice, trasformatoare si aparataj. Recent, la Electroputere au fost disponibilizati inca 600 de salariati, Ursache adaugand ca intarzierea privatizarii societatii a avut la baza probleme complexe.
Sursa: Curentul, 14 octombrie 2004. -
AVAS are alti pretendenti pentru Tractorul
Azi
___
Un numar cinci sau sase companii internationale si cu capital autohton sunt interesate sa preia contractul de privatizare a Societatii Tractorul Brasov, fiind analizata posibilitatea formarii unui consortiu, a declarat, ieri, presedintele AVAS, Mircea Ursache.
Contractul de privatizare a fost incheiat in 2003 cu grupul Landini. Seful AVAS a afirmat ca intarzierea finalizarii transferului dreptului de proprietate reprezinta „o exagerare' din partea companiei italiene. Ursache a explicat ca Landini a motivat intarzierea prin necesitatea unor garantii suplimentare.
„Din punctul lor de vedere, probabil este corect. Din punctul meu de vedere, cred ca este o exagerare, intrucat sunt asigurari date de o institutie guvernamentala, pentru ca actul pe care ei il asteapta publicat in Monitorul Oficial a trecut de Camera Deputatilor, iar saptamana trecuta si de Senat si pentu ca, practic, nu este nici un fel de problema pentru finalizarea trecerii in proprietate privata a societatii din Brasov', a spus presedintele AVAS.
Sursa: Azi, 14 octombrie 2004.
'
13.10.2004
-
BERD si IFC, actionari la Banc Post din 25 octombrie
Gardianul
___
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC) vor deveni actionari ai Banc Post, prin conversia in actiuni a doua imprumuturi de cate 8 milioane de dolari, potrivit Mediafax. Operatiunea va fi aprobata in AGA din 25 octombrie si se va face cu drept de preemtiune restrans pentru actionarii existenti. Pe langa cei 16 milioane de dolari aferenti BERD si IFC, actionarii existenti pot subscrie in limita a 10 milioane de dolari, direct proportional cu participatia detinuta. Cele doua institutii internationale vor detine intre 7,3% ti 8% din capitalul Banc Post. Pentru a pastra pachetul majoritar de 51% din actiunile bancii, EFG Eurobank este obligata sa subscrie intreaga suma ce-i revine din cota de 10 milioane de dolari. In cazul participarii tuturor actionarilor, societatile de investitii financiare (SIF), care au in prezent participatii de 6%, nu vor putea depasi o cota de 5,2%. EFG Eurobank Ergasias a devenit actionar majoritar la Banc Post, in luna iulie 2003, cand a preluat de la Banco Portugues de Investimento 17% din titluri, pentru 23 milioane de euro.
Sursa: Gardianul, 13 octombrie 2004.
Pagina