01.02.2006
-
BRD umbla la dobanzi
Curierul National BRD
___
Banca Romana de Dezvoltare Societe Generale reduce, incepand cu 1 februarie, dobanzile in lei si valuta pentru credite imobiliare si ipotecare, potrivit unui comunicat al bancii. Dobanda pentru credite imobiliare sau ipotecare in euro va ajunge la 7,9 la suta, scazand cu 2,1 la suta, iar dobanda pentru acelasi tip de credite contractate in lei va ajunge la 8,9 la suta pe an, scazand cu 9,6 procente. De asemenea, banca imbunatateste conditiile de creditare, extinzand gama de venituri care se iau in calcul, simplificand procedura de punere la dispozitie a creditelor si introducand optiuni de refinantare.
La sfarsitul lui septembrie 2005, BRD Societe Generale detinea active de peste 5,2 miliarde de euro, o retea de 320 de unitati si 1,7 milioane de clienti.
Sursa: Curierul National, 1 februarie 2006. -
Afacerea 8%: salariatii Petrom aveau dreptul la actiuni gratuite
Cotidianul SNP
___
â??Cotidianulâ?? a intrat in posesia Contractului colectiv de la Petrom, care contine o prevedere incendiara, ce poate arunca in aer legatura dintre cei 50.000 de salariati si influentul lider de sindicat Liviu Luca. Conform unui articol din acest contract, salariatii pot primi actiuni Petrom gratuite - si nu contracost! -, iar de negocierea acestui pachet ar fi trebuit sa se ocupe chiar Liviu Luca, in calitate de sef al sindicatului.
In contractul colectiv de munca al Petrom, negociat de companie cu reprezentantii sindicatului, scrie negru pe alb ca salariatii au dreptul la un numar de actiuni gratuite, in caz de privatizare. Contractul colectiv de munca al Petrom a fost incheiat in 2004, trebuia renegociat dupa un an, insa, printr-un act aditional, valabilitatea sa a fost prelungita pina in luna mai a acestui an. Cu toate acestea, in prezent nu se stie decit ca salariatii au dreptul la un pachet de 8% din actiunile Petrom, din ceea ce detine statul, pentru care vor plati acelasi pret platit de OMV la privatizare, adica cinci centi/actiune. Conform Contractului colectiv de munca, alineatul 6 al art. 168 prevede ca, â??in situatia trecerii la o forma de privatizare, salariatii parte in prezentul contract vor beneficia de un numar de actiuni negociat de FSLI PETROM cu PETROM SA - acordate gratuit - si de facilitati de participare directa la privatizareâ??.
Adica salariatii pe care i-a preluat OMV, odata cu Petrom, au dreptul la un numar necunoscut de actiuni gratuite, pe care ar fi trebuit sa le negocieze Federatia Sindicatelor Libere si Independente - FSLI Petrom (sindicatul petrolistilor, condus de Liviu Luca) impreuna cu Petrom SA.
Pachetul de 8% este gratuit?
De aici incep sa apara o serie de necunoscute. In primul rind, nimeni n-are habar de asa ceva, sau nu vrea sa raspunda la intrebari pe aceasta tema. Nu se stie daca Luca a negociat deja acest numar de actiuni cu Petrom, daca este vorba despre pachetul de 8% din actiuni sau despre altceva. Si daca este vorba despre acele 8%, de ce trebuie sa dea bani pe ele salariatii Petrom, din moment ce Contractul colectiv de munca, in vigoare, le da dreptul sa le primeasca gratuit? Toata lumea se fereste ca de foc de aceasta problema, iar raspunsurile variaza intre â??nu stiuâ??, â??n-am auzitâ??, â??am treaba, ne auzim altadataâ?? si â??ma plictisitiâ??, urmate de tonul telefonului.
Incompetenta la Ministerul Economiei si la Petrom
Prevederea din Contractul colectiv de munca este una cum nu se poate mai serioasa, dar despre care se pare ca toti factorii implicati nu stiu nimic.
â??Poate daca obtii nu stiu ce performante sa ai dreptul la un anumit numar de actiuni, ca un stimulent. Nu-mi dau seama ce s-a vrut cu aceasta prevedere, ce anume s-a urmaritâ??, ne-a declarat Mihai Bogdan Catuneanu, seful OPSPI (Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie), din cadrul Ministerului Economiei si Comertului. Va reamintim faptul ca OPSPI este institutia care a vindut Petrom SA catre OMV, este singura institutie de Stat care detine contractul de privatizare a Petrom si este institutia care tocmai lucreaza la ordonanta care va reglementa modul in care salariatii vor cumpara pachetul de 8%. Catuneanu ne-a asigurat ca pachetul de 8%, pe care salariatii vor da bani, nu este rezultatul negocierilor dintre FSLI si Petrom (adica nu e vorba despre acele actiuni gratuite, negociate totusi pe bani de Luca, din motive necunoscute), din motiv ce aceasta prevedere face parte din legea care a aprobat privatizarea Petrom.
Imediat dupa aceasta, seful OPSPI s-a contrazis singur si ne-a declarat ca este pentru prima oara cind aude de o astfel de prevedere in Contractul colectiv de munca al Petrom.
Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei si Comertului, ne-a raspuns scurt: â??Nu stiu. Trebuie sa citesc, ca sa-mi dau seama. Imi pare rau, dar nu stiu despre ce este vorbaâ??.
Gheorghe Constantinescu, directorul general executiv al Petrom SA, fostul director general al companiei, ne-a spus ca este â??in drum spre o intilnireâ??, ca nu poate vorbi, dar ne-a promis un raspuns elaborat in cursul zilei de astazi, â??pentru a putea analiza problemaâ??.
Sursa: Cotidianul, 1 februarie 2006.
31.01.2006
-
Petrolul a prabusit profitul la Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea a anuntat ieri o scadere abrupta a profitului pe anul trecut in comparatie cu cel din 2004, in ciuda faptului ca a reusit in continuare sa isi majoreze vanzarile, care au atins aproape 400 de milioane de euro. Anul trecut a fost insa cel de-al doilea an consecutiv in care compania obtine profit dupa un sir lung de ani cu pierderi.
Oltchim a anuntat pentru anul trecut un profit net neauditat de 24,8 milioane de lei (6,8 milioane de euro), cu aproximativ 70% mai mic fata de cel din anul anterior. Cifra de afaceri a combinatului a urcat cu 17,4% in euro pana la 398 milioane de euro. Oltchim a fost puternic afectata anul trecut de cresterea pretului la materiile prime din cauza cresterii pretului petrolului pe pietele internationale. Principalul furnizor de materii prime al combinatului este rafinaria Arpechim Pitesti, operata de Petrom, companie controlata de austriecii de la OMV.
Pe de cealalta parte, afirma reprezentantii Oltchim, preturile produselor combinatului au crescut nesemnificativ in aceeasi perioada. Printre principalele produse ale companiei se numara PVC-ul (policlorura de vinil), utilizat in constructii si in domeniul maselor plastice, alaturi de soda caustica sau acidul clorhidric.
Compania si-a propus pentru anul acest, conform bugetului de venituri si cheltuieli, o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei (470 milioane de euro), una dintre cele mai mari din Romania si un profit de 44 milioane de lei (12 milioane de euro), aproape dublu fata de cel de anul acesta.
Oltchim este una din putinele mari companii romanesti ramase in proprietatea statului, acesta fiind in conflict cu actionarii minoritari care contesta o majorare de capital, nefiind astfel clar daca statul detine 95% sau 53% din actiuni.
De Oltchim s-au aratat interesate fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, care detine un combinat similar in Ungaria, dar si compania petroliera poloneza PKN Orlen. Oltchim mai detine active in industria agoalimentara, cum ar fi fabrica de conserve Raureni, si care ar urma sa fie separate de combinat inainte de privatizare.
Actiunile Oltchim se numara printre preferatele speculatorilor de la Bursa datorita posibilitatii de anulare a majorarii de capital din 2003 prin care statul a primit un pachet de actiuni in schimbul unor datorii. Anularea ar duce la cresterea participatiilor detinute de minoritari, mai ales ca Oltchim a pierdut procesul in prima instanta. Actiunile Oltchim au evoluat pe o traiectorie ascendenta anul acesta, in ciuda faptului ca societatea anuntase de mai mult timp ca va avea rezultate in scadere. Cotatia a atins ieri un nou maxim istotric de 0,5 lei/actiune si au incheiat ziua la 0,487 lei/actiune, cu 3,6% mai sus fata de ziua precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei este de 576 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 ianuarie 2006.
-
Prima fisura in procentele Petrom
Cotidianul SNP
___
Liderul aliantei sindicale â??Distributiaâ??, ce reprezinta 1.200 de oameni din Petrom, dezvaluie ca sefii sindicatului lui Liviu Luca i-au obligat pe petrolisti sa semneze procurile prin care PAS-ul condus de Luca este mandatat sa cumpere 8% din actiunile Petrom. Este prima bresa in interiorul redutei controlate autoritar pina acum de influentul lider de sindicat. Luca spune ca n-a facut nici o presiune si ca nu pacaleste oamenii, dar a ridiculizat sindicatul care i se opune.
In Petrom exista un sindicat care nu are si nu vrea sa aiba nimic de-a face cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente - FSLI Petrom, condus de Liviu Luca. Se numeste Alianta â??Distributiaâ?? si reprezinta in jur de 1.200 de oameni, dupa spusele oamenilor din interior. Liderii acesteia sustin ca ceea ce face Liviu Luca in privinta pachetului de actiuni este â??mai mult decit dubiosâ?? si ca au semnale de la sindicalistii din FSLI cum ca au fost obligati sa semneze imputerniciri pentru ca Luca sa poata cumpara actiuni Petrom in numele lor. Este pentru prima oara cind cineva din interiorul Petrom sparge tacerea: Liviu Luca are opozanti pe mosia pe care pina acum o controla autoritar. Mai mult, sindicalistii â??anti-Lucaâ?? afirma ca exista si alte sindicate care vor sa plece din FSLI si sa vina la ei. Au ca exemplu Sindicatul Liber PECO Bihor, care ar fi sunat chiar ieri sa se afilieze, si Sindicatul Liber PECO Mehedinti, care ar fi vrut sa vina si ei de la Luca, dar â??s-au facut presiuni si s-a renuntatâ??. In acest moment, din Alianta â??Distributiaâ?? fac parte sindicatele PECO din Deva, Buzau, Iasi, Arges si Prahova.
Imputerniciri sub presiune
Liviu Luca sustine ca are imputerniciri de la circa 55.000 de sindicalisti, pentru cumpararea pachetului de 8% din actiunile Petrom, la care au dreptul, legal, angajatii Petrom.
â??Cumpararea actiunilor trebuie sa fie optiunea fiecarui salariat. Daca vor sa faca imprumut la banca sau la o ruda, ii priveste. De aici si pina la a face un pas, ca Luca, sa cumperi acele actiuni in numele lor, e cale lungaâ??, sustine Gheorghe Bucuroiu, secretar general al Aliantei. Acesta ne-a declarat, de asemenea, ca Luca nu are cum sa reprezinte 55.000 de â??salariati Petromâ??, din moment ce, la 14 decembrie 2004, OMV dadea un comunicat in care spunea ca a angajat 49.350 de salariati in momentul preluarii Petrom.
â??Imputernicirea este... nu stiu cum e data, i-au obligat liderii lui de sindicat, asa-zisii lideri obtin niste imputerniciri prin notariat. Dar eu va spun ca, in Prahova, o parte din salariati sint din sindicatul celalalt (FSLI - n. r.). Si va spun eu ca multi au zis «de ce-am dat imputernicire? Ca asa m-au obligat, domâ??le». La un drept salarial sau un drept din contractul de munca, nu pot sa deleg eu pe altul sa-l primeasca in locul meuâ??, spune Bucuroiu.
Intrebat daca i se pare suspect ce face Luca, liderul Aliantei â??Distributiaâ?? ne-a precizat ca â??e mai mult decit suspectâ??.
â??Pentru ca actionarii de la Petrom ai lui au devenit actionari... anumite drepturi salariale s-au virat prin alte conturi, ca sa devina actionari fara stirea lor. Va spun eu ca dac-ar avea 55.000 de semnaturi ar fi bine, daca verifica cineva mai in detaliu... nu stiuâ??, ne-a precizat Bucuroiu.
Liviu Luca: â??Nu este asa. Si acum, ce faceti?â??
â??Va spun ca nu este asa. Si acum, ce faceti?â??, a raspuns Liviu Luca, intrebat cum comenteaza acuzatiile Aliantei â??Distributiaâ??. Luca sustine ca Alianta nu reprezinta 1.200 de oameni, cum spun ei, ci 800.
â??Ii obliga cineva sa ia actiuni?
Nu-i obliga nimeni. Este ca si cum ar fi un meci Dinamo - Rapid, noi si cu MEC (Ministerul Economiei si Comertului - n.r.), si vine unul din Divizia C si spune stai, ca-mi amintesc eu ca este blatâ??, spune Luca.
Mai mult, liderul FSLI ii recomanda â??calduros domnului Bucuroiu sa discute cu Credit Suisse First Bostonâ??, banca despre care Luca sustine ca va da imprumutul pentru cumpararea actiunilor.
â??Adica cei de la CSFB, o banca de incredere, spun ca este in regula, si vine Bucuroiu cu pareri personale. 50.000 de oameni au trecut prin fata notarilor, adica daca putem noi sa pacalim atitia oameni, inseamna ca miine-poimiine poate dam o lovitura de statâ??, a afirmat Luca.
Ministerul tace
Mihai Bogdan Catuneanu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), institutia care lucreaza la ordonanta prin care se va stabili modul de cumparare a actiunilor Petrom, nu a fost, ieri, de gasit. Initial s-a scuzat cum ca ar fi intr-o sedinta, dupa care nu a mai raspuns la telefon.
Discutiile despre modul de atribuire a actiunilor catre salariatii Petrom dureaza din vara anului trecut. Ioan Codrut Seres, ministrul Economiei, a fixat mai multe termene pentru elaborarea actului normativ de catre OPSPI, insa nici unul nu a fost respectat. In el urmeaza sa spuna clar daca actiunile sint cumparate direct de salariati sau prin sindicatul lui Luca. Oficialii MEC si OPSPI au refuzat, de fiecare data, sa explice care este motivul pentru care atribuirea actiunilor este tergiversata. â??
Salariatii pot lua linistiti credite
Salariatii Petrom pot cumpara actiunile si in nume propriu, daca anunta proprietarul actiunilor lor, adica Ministerul Economiei, asupra intentiei. In varianta in care nu dispun de bani gheata, ei pot recurge la un credit bancar pe care il pot rambursa din profit. Asta pentru ca suma de bani care este platita pe o actiune, conform contractului de privatizare (5 euro centi, adiuca pretul platit de OMV) este trei ori mai mic decit cotatia de la Bursa (adica pretul la care se pot vinde actiunile) a titlurilor Petrom. Prin urmare gasirea banilor pentru achitarea actiunilor cuvenite fiecarui salariat Petrom nu mai reprezinta o problema.
Un razboi inceput in plina vara
Povestea celor 8% din Petrom a inceput in vara, cind ministrul conservator Copos s-a opus in Guvern aprobarii actului prin care actiunile urmau sa fie vindute salariatilor prin intermediul Asociatiei Salariatilor, condusa de Luca. Asociatia a ripostat, spunind ca, daca actiunile vor fi vindute individual, Voiculescu le va cumpara pentru a obtine apoi profit din vinzarea lor. Razboiul s-a purtat de atunci in presa controlata de cele doua tabere, iar solutia de compromis avansata de Ministerul Economiei (cine nu vrea prin Asociatie, poate face o cerere individuala de cumparare) inca nu este stipulata in nici o lege.
Sursa: Cotidianul, 31 ianuarie 2006. -
Otopeni si Baneasa, scoase la mezat
Adevarul
___
Alte societati pe lista de privatizare
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa 'CFR Marfa' SA * Societatea de Administrare Active Feroviare 'SAAF' SA * Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti 'Metrorex' SA * Compania Nationala 'Administratia Canalelor Navigabile' SA Constanta * Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Maritime' SA Galati * Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Fluviale' SA Giurgiu
Comisia de Dialog Social din cadrul Ministerului Transporturilor va lua in discutie, astazi, una dintre cele mai controversate initiative legislative ale anului 2006: privatizarea aeroporturilor, porturilor si a altor societati aflate sub autoritatea ministerului. Pachetul de proiecte prevede, in primul rand, transformarea in societati pe actiuni a aeroporturilor internationale din Otopeni, Baneasa, Constanta si Timisoara, ceea ce scoate respectivele unitati din categoria celor supravegheate de guvern, unde este necesara HG pentru a instraina active. Aceasta masura, coroborata cu prevederea ca administrarea patrimoniului se va putea face 'inclusiv prin vanzarea din active reprezentand cel mult 10% din valoarea totala', arunca practic aeroporturile in groapa cu lei a speculatorilor imobiliari. O avere de sute de milioane de euro ar putea 'decola', astfel, din custodia unitatilor aeroportuare. Miza consta in zecile de hectare de teren cu o pozitionare buna, cu vad comercial, unele dotate chiar si cu utilitati. Spre exemplu, specialistii evalueaza terenurile libere din proprietatea aeroportului Baneasa la cel putin 78 milioane de euro. Celelalte aeroporturi au si ele suprafete comparabile. Evaluatorii din Timis spun ca, in zona Aeroportului International Timisoara, preturile nu coboara sub 15 euro/mp, in timp ce terenul aflat in intravilan costa cel putin dublu. Cine va pune mana, chiar si numai pe o zecime din aceste proprietati, va putea sa le valorifice fie inchiriindu-le, fie lasandu-le gaj contra unor credite bancare substantiale. Actualii proprietari nu vor mai avea nevoie de hotarari de guvern pentru a le instraina pentru ca, o data transformate in societati pe actiuni, aeroporturile vor putea renunta la acele active pe care le considera ineficiente printr-un simplu contract de vanzare-cumparare. Acesta este, de fapt, 'amanuntul picant' strecurat in ampla strategie de privatizare pregatita de Ministerul Transporturilor in vederea participarii societatilor din subordine la formarea capitalului social al binecunoscutului Fond 'Proprietatea'. Se da, astfel, unda verde la listarea pe Bursa a unor pachete de actiuni in cuantum de 5% din capitalul social al societatilor MTCT, la care se va putea adauga vanzarea celor maximum zece procente din activele acestora.
Sursa: Adevarul, 31 ianuarie 2006.'
30.01.2006
-
Seful BRD: Creditul de consum nu este tapul ispasitor pentru inflatie si deficitul comercial
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Soldul creditelor acordate de BRD in 2005 a crescut cu 60% fata de anul predecent, pana la echivalentul a peste 3 miliarde de euro, structura pe monede fiind echilibrata intre lei si valuta - 50%/50%, a declarat pentru ZF Patrick Gelin, presedintele BRD-Societe Generale.
La sfarsitul lui 2004, creditele insumau 69.966 mld. lei vechi (1,76 mld. euro). 'Cresterea cea mai rapida a fost evident a creditului pentru consum, tinand cont de intarzierea in acest domeniu', a afirmat Gelin. El spune ca BRD a urmat tendinta de scadere a marjei de castig (diferenta dintre dobanda la credite si cea la depozite) in sistemul bancar, care a coborat de la 7,4% in decembrie 2004 la 5,5% in noiembrie 2005, conform datelor BNR. Seful BRD a declarat ca banca se va concentra in 2006 pe mentinerea ritmului de atragere a unor noi clienti si pe imbunatatirea calitatii serviciilor, extinderea retelei depinzand de 'evolutia pietei si de nevoile clientelei?'.
Gelin spune ca principala realizare a anului trecut a fost extinderea considerabila a retelei teritoriale prin deschiderea a 120 de unitati. 'Deceptiile legate de 2005 privesc mai ales marile proiecte de infrastructura care nu au avansat prea mult', a declarat Patrick Gelin.
Unul din proiectele costisitoare ale anului 2005 a fost denominarea, pentru care BRD a cheltuit aproximativ 700.000 de euro. Gelin afirma ca la 30 iunie 2006, adica la un an de la lansarea pe piata a leilor noi, intreaga retea de bancomate instalata de BRD va distribui bancnote noi.
Dintre cele mai importante finantari realizate in 2005, el mentioneaza creditul de 100 de milioane de euro sindicalizat pentru compania Hiproma, care administreaza magazinele Carrefour, si sprijinul acordat Rompetrol in tranzactia de preluare a companiei franceze Dyneff, estimata pe piata la 125 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Gelin asteapta noi cresteri semnificative pe creditele de consum si cele imobiliare, chiar daca mai lente decat in 2005.
Cat despre miscarile de pe piata, seful BRD spune ca in mod evident concurenta se va inaspri o data cu aparitia a doi noi actori importanti - Erste Bank, prin preluarea BCR, si UniCredit/HVB/Tiriac in urma fuziunii dintre cele trei banci. 'Speram doar ca criteriile lor de exploatare sa fie profesioniste si aliniate la practicile internationale uzuale', a declarat Gelin.
Patrick Gelin afirma ca actorii bancari resimt lipsa de vizibilitate si, ca urmare, dificultatea de a anticipa pentru a se putea adapta la politica monetara, dupa ce anul trecut BNR a dus o politica in 'dinti de fierastrau', scazand dobanzile foarte puternic in cursul verii pentru a le urca din nou in jur de 7% in trimestrul IV, spune Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen. 'Mediul in care vom evolua anul acesta comporta unele certitudini, cum este intensificarea concurentei bancare, dar si semne de intrebare, precum cele legate de politica de reglementare si monetara a BNR', a declarat Gelin.
El sustine ca 'a face din creditul de consum tapul ispasitor al inflatiei si al deficitului comercial nu este un lucru realist', considerand ca masurile restrictive luate de BNR sunt 'putin excesive' si nu tin seama de tehnicile de credit scoring puse la punct de anumite banci, printre care si BRD. Seful celei de-a doua mari banci din sistem nu vede o anormalitate in faptul ca dobanzile oferite la depozite - de circa 5% pe an - sunt real negative, in contextul de pe piata. 'Problema sistemului bancar este, pe de-o parte, absenta conturilor la vedere si absenta economisirii pe termen lung, pe de alta parte', afirma Gelin. El arata ca depozitele pe una si 3 luni, care formeaza cea mai mare parte a pasivului bancilor, au de fapt o functie monetara ambivalenta: tin loc, in egala masura, si de economisire, si de depozite lichide. 'Acestea sunt destul de volatile, pentru ca sunt sensibile la miscarile dobanzilor. Nu este deci anormal in aceste conditii ca ratele oferite sa nu fie aliniate la inflatie', a mai spus Gelin.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 ianuarie 2006.
' -
Vosganian: Codul Fiscal nu va mai fi modificat in 2006
Gardianul
___
Codul Fiscal nu va mai fi modificat in acest an, a anuntat sambata, la Sibiu, presedintele Comisiei pentru buget-finante a Senatului, Varujan Vosganian, citat de RADOR. 'Variantele de Cod Fiscal care au circulat pe site-ul ministerului din august pana in decembrie in forme succesive nu-si vor gasi o forma legislativa care sa fie aplicabila in 2006. Deci in 2006 ramane in vigoare Codul Fiscal, asa cum a fost el votat in Parlament in luna iunie 2005', a spus Vosganian. El a precizat ca singurele modificari de natura fiscala ar putea fi cele pe care le va aduce adoptarea pachetului de legi din domeniul sanatatii.
Sursa: Gardianul, 30 ianuarie 2006.' -
Fondurile pe actiuni, mai rentabile ca depozitele
Cotidianul
___
Titlurile fondurilor pe actiuni au crescut in aceasta luna cu peste 8%, depasind randamentul depozitelor bancare pe un an de zile.
In luna ianuarie, cel mai bun randament l-au avut titlurile fondurilor pe actiuni. Se remarca fondul Active Dinamic, cu un randament de 9,98%, urmat de Intercapital cu 8,88%, si de BT Maxim, cu 8,83%. In topul celor mai rentabile 10 fonduri mutuale pe aceasta luna mai gasim Omninvest, cu o crestere de 8,68%, KD Maximus, cu 6,41%, Capital Plus, cu 5,83%, Transilvania, cu 4,48%, BCR Dinamic, cu 4,38% si FCEx, cu 4,03%.
La polul opus avem titlurile fondului Fortuna Gold, care s-au majorat cu 0,08%, Tezaur, cu 0,15%, Vanguard Protector, cu 0,22%, Orizont, cu 0,24%. Nici cele doua fonduri monetare Simfonia 1 si Stabilo nu au inregistat cresteri prea bune, randamentul lor in ianuarie fiind de 0,20%, respectiv 0,31%.
Se cauta noi plasamente
Presedintele Societatii de Administrare a Investitiilor Romano-Americane (SIRA), Dorin Danescu, care administreaza fondurile Omninvest si FCEx, considera ca in 2006 va conta foarte mult, pentru ca titlurile fondurilor mutuale sa creasca, descoperirea de noi societati listate la BVB care au rezultate financiare bune si un pret mic pe actiune.
â??In momentul de fata, exista la categoria II a bursei societati mai atractive decit cele de la categoria I. De asemenea, pe fosta piata Rasdaq sint firme care au avut un profit bun in ultimii ani, au dat dividende, deci au un istoric. Dorim sa investim in aceste societatiâ??, zice Dorin Danescu. Anul trecut, Societatea de Administrare a Investitiilor Romano-Americane (SIRA) a obtinut randamentele cele mai mari la cele doua fonduri pe care le administreaza. Astfel, titlurile fondului pe actiuni Omninvest au avut cea mai mare crestere dintre toate fondurile pe actiuni, respectiv 54,28%, iar cele ale fondului pe actiuni FCEx s-au majorat cu 24,22% (tot cea mai mare crestere, dar dintre fondurile pe obligatiuni).
Fondurile pe actiuni, alternativa la depozitele bancare
â??Ne propunem sa mentinem FDI KD Maximus in topul randamentelor oferite de fondurilor deschise de investitii, ca alternativa realmente atractiva de plasament pentru investitorii romani. Tinta noastra o reprezinta obtinerea unui randament de aproximativ 25%â??, spune Ion Mincu Radulescu, presedintele KD Investments Romania, societatea care administreaza fondul pe actiuni KD Maximus. In 2005, randamentul fondului pe actiuni KD Maximus a fost de 23,92%.
Comparativ cu alte tipuri de plasamente (a se vedea valoarea depozitelor bancare ale populatiei), piata fondurilor deschise prezinta un potential extrem de ridicat de crestere. In prezent, exista 23 de fonduri mutuale, cele mai mari randamente fiind obtinute de fondurile pe actiuni, dar acestea au si cel mai mare risc.
In 2005, sint de remarcat prin cresterea inregistrata titlurile fondurilor Napoca, cu 38,70%, BCR Dinamic, cu 33,38%, Transilvania, cu 30,60%, Integro, cu 29,08%, Active Dinamic, cu 27,14%. â??
Ce trebuie sa stim despre fonduri
Fondurile pe actiuni reprezinta de regula plasamente financiare in actiunile societatilor listate la Bursa de Valori Bucuresti. Evolutia unui titlu la aceste fonduri este strins legata si influentata de evolutia BVB. Daca bursa merge bine, atunci si fondurile pe actiuni merg bine. In schimb, daca bursa merge prost, si aceste titluri vor avea o evolutie asemanatoare. Spre deosebire de jocul la bursa, unde avem nevoie de cel putin 1.000 RON pentru a juca, la fondurile de investitii putem plasa economii mult mai mici. Minimul fiind valoarea unui titlu, de regula 10 RON. Specialistii recomanda ca in fondurile pe actiuni sa investim 20-30% din valoarea totala a economiilor. Se pot investi sume de ordinul a 50 RON, 100 RON, 125 RON etc.
Sursa: Cotidianul, 30 ianuarie 2006.
27.01.2006
-
Contract - Erste a cumparat un BCR curat
Jurnalul National EBS
___
La o zi dupa ce contractul de privatizare a BCR a devenit public, cea mai mare banca romaneasca a anuntat datele financiare pentru 2005. BCR a realizat un profit record de peste 200 milioane de euro.
Banca Comerciala Romana (BCR) a obtinut anul trecut un profit net de aproape 750 de milioane de lei, echivalentul a 205 milioane de euro, in crestere cu 19% fata de castigul de 631 de milioane de lei raportat in 2004, au declarat surse din banca. 'Castigurile subsidiarelor vor adauga aproximativ 20 de milioane de euro la acest profit?¬, au precizat sursele citate. Potrivit unei clauze din contractul de privatizare, actionarii BCR vor incasa dividende aferente anului trecut in suma de cel mult 50% din profitul net obtinut in exercitiul financiar precedent.
CRESTERI. Activele bancii au urcat pana la 33 de miliarde de lei, respectiv 9,4 miliarde de euro, cu 31% peste totalul activelor de la finele anului 2004. Indicatorii de profitabilitate s-au plasat la 19% (rentabilitatea capitalurilor) si 2,3% (rentabilitatea activelor). Evolutia a fost sustinuta in principal de cresterea cu 50% a portofoliului de credite. Imprumuturile pentru persoane fizice au mentinut ritmul de dezvoltare exponentiala, soldul de la finele anului de peste 6,3 miliarde de lei fiind de aproape doua ori mai mare decat in 2004. In structura, creditele in lei detin majoritatea, cu o pondere de 65%. Anul trecut, reteaua banci a avansat de la 315 unitati la 372 de locatii.
CONTRACTUL. Datele financiare ale bancii fac sa para inutile masurile asiguratorii luate de austrieci in contractul de privatizare a bancii. Clauzele de privatizare rezolva cele mai multe dintre amenintarile care l-ar putea afecta pe cumparator.
Contractul transeaza clar problemele potentiale care pot sa apara in urma privatizarii. Potrivit acestuia, statul roman s-a obligat sa 'compenseze?¬ Erste Bank pentru daunele rezultate sau in legatura cu obligatiile Bancorex, cu o suma care nu va depasi, indiferent de situatie, 50% din pretul incasat de AVAS. Astfel, statul va trebui sa ramburseze cel mult 1,1 miliarde de euro din cele 2,23 miliarde de euro incasate in urma privatizarii. AVAS s-a obligat sa il compenseze pe cumparator pentru prejudiciul efectiv suferit de catre banca daca cineva ar cere restituirea sediului central din Piata Universitatii.
NUME. Schimbarea numelui in primii trei ani de la vanzare ar costa Erste 10% din pretul platit. Tot timp de trei ani, Erste nu va putea vinde BCR si nici nu va putea garanta cu actiunile BCR decat cu acordul AVAS. Plata dividendelor nu se poate face mai tarziu de opt luni de la aprobarea situatiilor financiare. Altfel, Erste va plati penalitati de 15% pe an, la valoarea dividendelor datorate.
BURSA. Contractul de privatizare stabileste ca actiunile BCR vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti in maximum trei ani de la preluare, prin listare directa sau oferta publica, dar participatia Erste Bank nu va trebui sa scada sub pragul de 50% plus o actiune din capitalul social. 'Perioada-limita de trei ani pana la initierea unei oferte publice nu poate fi considerata lunga, avand in vedere efortul de restructurare generat de dimensiunea acestui grup', considera Costin Fatu, director WISE Invest. Contractul se pare ca a fost pe placul investitorilor. Cotatiile acestora au crescut ieri cu procente cuprinse intre 2,21% si 3,93%, brokerii apreciind ca avansul a fost influentat de publicarea de catre AVAS a contractului de privatizare a BCR, la care SIF detin circa 30% din titluri. 'In urma publicarii contractului de privatizare a BCR, probabil, investitorii au avut confirmarea ca nu exista clauze care sa defavorizeze cele cinci SIF, ca actionari minoritari. In sedintele precedente nu au fost motive pentru ca SIF sa scada. Este o revenire normala dupa o corectie anormala', a declarat directorul general adunct al companiei de brokeraj IFB Finwest, Octavian Molnar.
RECORD. Finantarea achizitiei BCR a fost rezolvata de investitorul austriac. Erste Bank a emis noi actiuni care s-au bucurat de mare succes. Volumul total al emisiunii s-a ridicat la 2,65 miliarde euro si a devenit cea mai mare tranzactie derulata vreodata pe pietele de capital din Austria.
FLEXIBILITATE IN REDUCEREA PERSONALULUI
Erste s-a asigurat si in privinta personalului. Contractul nu prevede o obligativitate de a pastra personalul, ci doar de a se respecta angajamentele existente ale bancii. In acelasi timp, membrii Consiliului de Supraveghere al BCR numiti in functie la propunerea AVAS, BERD si IFC trebuie sa semneze scrisori de renuntare la mandat, ca o conditie de prefinalizare a tranzactiei de preluare a bancii de catre Erste Bank. In Consiliul de Supraveghere, care nu are rol executiv, reprezentantii statului sunt Daniel Daianu (foto) - presedinte, Gheorghe Ionescu si Jozsef Birtalan, ambii membri. BERD este reprezentata de Oliver Greene - membru, iar IFC, de Thomas Krayenbuehl - vicepresedinte. Din consiliu mai fac parte Teodor Mihaescu si Mihai Fercala, din partea SIF-urilor.
Sursa: Jurnalul National, 27 ianuarie 2006.' -
Baltazar: Dupa preluarea efectiva a BCR, Erste va incepe restructurarea
Gardianul EBS
___
Dupa preluarea efectiva a BCR, Erste Bank va lua totul la «bani marunti»: bilantul, contul de profit si pierdere al bancii si, intr-o prima miscare, va efectua primele modificari la nivelul managementului, apreciaza consultantul fianciar Bogdan Baltazar. Aceste schimbari vor fi urmate de o perioada de analiza in care noul proprietar va vedea activitatea bancii si ce parti ale acestea trebuie restructurate. Acestea pot fi spatiile in care unitatile BCR isi desfasoara activitatea, personalul. Baltazar afirma ca in ceea ce priveste angajatii bancii, acestia au nevoie de schimbarea mentatitatilor de salariati la stat - 'proces dureaza ani de zileâ??.
'Continui sa cred ca Millenium BCP cu experienta sa ar fi fost mai relevanta pentru Romania dar si Erste Bank este bunaâ??, apreciaza Baltazar. De retinut insa ca Baltazar a facut parte din echipa de consultanti autohtoni a bancii portugheze.
Sursa: Gardianul, 27 ianuarie 2006.'
Pagina