Editoriale

Aceasta saptamana am inceput-o intr-un ton extrem de pesimist. Negocierile dintre Grecia si creditorii sai esuasera in weekend-ul ce tocmai se terminase. Negocierile s-au terminat intr-un mod abrupt ce nu mai dadea sanse de reusita pentru alte tatonari. Premierul grec a scos la inaintare ideea referendumului popular, iar simpla negociere la nivel inalt nu mai isi avea rostul, poporul devenind instanta suprema... o adevarata tragedie greaca cu accente de filozofie economica si politica.

Se spune ca drumul spre iad e pavat cu bune intentii. La o scara mai mica, am putea spune ca si noul Cod Fiscal, votat recent in Parlament, desi are la baza intentia nobila de a micsora fiscalitatea si de a stimula cresterea economica, s-ar putea transforma intr-un drum spre iad, un iad pe care l-am mai vazut o data, in 2009 si 2010.

Bursele au avut saptamana aceasta un singur reper: Grecia. Sau mai bine spus: se va ajunge sau nu la un acord intre creditorii Greciei si guvernul de la Atena? Desi parca a existat un front comun de a convinge pietele ca deznodamantul va fi unul negativ, intr-o contadictie vadita, vineri, pietele internationale afisau cresteri fata de inceputul saptamanii. E drept, volatilitatea a fost pe placul oricarui tip de speculator.

In 2015 bursa se caracterizeaza prin discretie. Volumele de tranzactionare, cotatiile bursiere nu inregistreaza valori sau miscari spectaculoase. Desi asteptarile, ca intotdeauna in ultimii ani, erau mai ambitioase, realitatea este mult mai rezervata.

Toata lumea cunoaste povestea lui Bill Gates, cel mai bogat om din lume, si a companiei care l-a facut atat de bogat. Mai putini sunt atenti la povestea celor care au avut incredere sa parieze pe ascensiunea acestuia. O singura actiune Microsoft cumparata la pretul din Oferta Publica Initiala din 1985, 21 de dolari, valoreaza acum peste 13.000 de dolari, fara sa luam in calcul dividendele acordate pe parcurs. Doar 75 de actiuni pastrate in tot acest timp l-ar fi facut pe proprietarul lor milionar.