04.01.2007
-
Deutsche Boerse prospecteaza piata locala a derivatelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata germano-elvetiana de produse financiare derivate, Eurex, una dintre cele mai mari din lume, prospecteaza piata romaneasca pentru a gasi oportunitati in domeniul serviciilor de tranzactionare si decontare-compensare pentru produsele financiare derivate.
Eurex este una din cele mai mari piete de produse financiare derivate din lume, cu peste un miliard de contracte tranzactionate anual, fiind operata impreuna de Deutsche Boerse si Swiss Exchange.
Reprezentantii Eurex s-au intalnit anul trecut cu cei ai Bursei Romane de Marfuri (BRM) pentru a discuta o posibila colaborare pentru lansarea unei piete de instrumente financiare derivate.
BRM intentioneaza de mai mult timp sa relanseze piata de produse financiare derivate, dupa ce a pierdut in urma cu cativa ani autorizatia CNVM pentru functionarea acesteia.
Printre cei responsabili de proiectul extinderii Eurex se numara o romanca, Simona Simon, seful departamentului de vanzari din cadrul pietei.
'Ne uitam dupa posibilitati de colaborare, ca parte a strategiei noastre. Am fost de altfel si la Bursa de Valori din Sofia. Suntem foarte flexibili si deschisi la orice posibilitate de colaborare', spune ea. Strategia Eurex prevede extinderea serviciilor financiare pe pietele emergente din Asia si Europa Centrala si de Est.
Eurex detine si casa de compensare Eurex Clearing AG, care ofera servicii post tranzactionare atat pentru produsele tranzactionate pe Eurex, cat si pentru Bursa din Frankfurt si cea din Irlanda. De altfel, discutiile dintre BRM si Eurex s-au referit in principal la oferirea serviciilor de casa de compensare pentru piata de derivate pe care BRM o are in plan.
In Romania exista in prezent o singura piata de produse financiare derivate, cea de la Bursa din Sibiu, in timp ce piata de la Bucuresti se pregateste sa lanseze o alta piata de derivate. Materializarea intentiilor Eurex de a intra pe piata romaneasca ar insemna aparitia unei a treia piete de produse financiare derivate.
'Piata locala va fi cea care va trebui sa decida de cate burse este nevoie', spune Simona Simon.
Aderarea la Uniunea Europeana a celorlalte tari fost-comuniste din Europa Centrala si de Est a coincis de asemenea cu o crestere a interesului operatorilor bursieri vest-europeni pentru bursele din tarile respective.
In mai 2004, odata cu aderarea, un consortiu condus de Bursa de Valori din Viena si HVB Bank (care a fuzionat ulterior cu italienii de la Unicredito) a preluat pachetul majoritar de actiuni al Bursei de valori din Budapesta. Din consortiu au mai facut parte austriecii de la Erste si cei de la Raiffeisen Bank.
Anul trecut a adus o explozie a tranzactionarii contractelor derivate la Bursa din Sibiu, care a inregistrat o crestere de noua ori a valorii contractelor financiare derivate tranzactionate, valoarea acestora ajungand la 2,75 miliarde de euro.
Tot anul trecut, actionarii Bursei de valori Bucuresti si cei ai Bursei din Sibiu nu au reusit sa se inteleaga in privinta fuziunii dintre cele doua piete, aceasta cazand la votul actionarilor. Drept urmare BVB a inceput demersurile pentru lansarea unei piete proprii de derivate, pe care primele tranzactii ar urma sa aiba loc anul acesta.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2007.' -
GED Capital a strans 150 mil. euro pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de investitii GED Capital a strans 150 mil. euro pentru fondul de investitii GED Eastern Fund II, dedicat Romaniei, Bulgariei si altor piete din Europa de Sud - Est.
Principala tinta de investitii a fondului este Romania, care ar putea atrage circa doua treimi din banii stransi. Asteptarile initiale ale reprezentantilor administratorului de investitii vizau un nivel de numai 100 mil. euro. Printre investitori se afla compania franceza de asigurari AXA, Amanda Capital, International Finance Corporation (divizie de investitii a Bancii Mondiale), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca spaniola Caja Madrid, Lagun Aro, Bank Austria sau AXIS - Ico.
Inca de la infiintarea in aprilie 2005, GED Eastern Fund II a derulat trei investitii pe piata din Romania - achizitia impreuna cu compania spaniola Prosegur a firmei de paza si securitate Dragon Star, infiintarea unei firme pentru afaceri in real estate alaturi de fondul de investitii Warburg Pincus si achizitia lantului de magazine de echipamente GSM - Dasimpex.
Tinta fondului administrat de GED Capital este achizitia de participatii majoritare in companii aflate intr-o faza de dezvoltare regionala a operatiunilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2007. -
PKN Orlen priveste spre Romania
Romania libera
___
Grupul petrolier polonez PKN Orlen intentioneaza sa se extinda in regiunea central si est-europeana si nu exclude posibilitatea de a efectua achizitii in Romania, a declarat directorul general al companiei poloneze, Igor Chalupec. PKN Orlen a finalizat, in luna decembrie, preluarea rafinariei lituaniene Mazeikiu Nafta, pentru 2,3 miliarde de dolari. Compania poloneza ar putea inregistra un profit anual record aferent anului 2006. De asemenea, PKN Orlen controleaza firma ceha Unipetrol. Grupul petrolier va analiza optiunea de a achizitiona o participatie la compania petroliera NIS, din Serbia, care ar putea fi privatizata la inceputul anului 2007.
Sursa: Romania Libera, 4 ianuarie 2007. -
Varujan Vosganian fuge de exporturile de energie
Cotidianul
___
Ministrul Economiei spune ca a avantajat Electrica in achizitiile de energie pentru ca i-a fost frica de potentialele exporturi facute de „baietii destepti”.
Ordinul ministrului Economiei de la sfirsitul anului trecut, prin care societatii de distributie Electrica i s-a permis sa cumpere in continuare energie pe baza contractelor bilaterale, si nu prin bursa, a avut drept cauze situatia dificila din sectorul energetic si teama de exporturi, ne-a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
„Pe linga stocuri, situatia resurselor hidro era foarte grea, gradul de umplere a lacurilor de acumulare era de 40%, iar debitul Dunarii era la o treime din cel normal. Daca lasam sa functioneze aceasta piata incomplet liberalizata, interveneau multi furnizori privati pe care nu-i puteam controla daca vind curentul la export sau pe piata interna, or eu vreau sa canalizez energia mai ales catre intern“, spune ministrul. El a spus ca din procentul de 40 din consumul national care este contractat prin intelegeri bilaterale, doar 20-25% insemnau contracte care expirau la sfirsitul anului trecut, iar cea mai mare parte a lor (50-60%) erau cele ale Electrica, acestea fiind contracte care au fost prelungite cu trei luni.
Clementa de trei luni
Amintim ca, la sfirsitul anului trecut, Vosganian a decis ca distribuitorul de stat Electrica sa-si prelungeasca, cu trei luni, contractele bilaterale de achizitie de energie care expirau la 31 decembrie. Ministrul a luat aceasta decizie in urma solicitarilor Electrica, societate care s-a plins ca nu-si poate alimenta consumatorii industriali pentru ca nu a putut cumpara de la bursa energie la preturi rezonabile. Asta in conditiile in care toti ceilalti furnizori privati de energie au fost obligati fie sa-si renegocieze (in sus) preturile la contractele cu producatorii, fie sa cumpere energie de la bursa, la preturi mult mai mari decit cele negociate prin contractele bilaterale.
ANRE cauta solutii de piata libera
Presedintele Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opris, s-a ferit sa comenteze justetea ordinului lui Vosganian, spunind ca „noi vrem un tratament uniform pentru toti“. „Noi i-am intrebat (pe furnizorii privati - n.r.) daca au consumatori care sint in pericol sa nu poata fi alimentati si asteptam in citeva zile raspunsurile lor. Vom incerca sa gasim acelasi tratament pentru toti“, a spus Opris. Si ministrul Vosganian da oarece sperante „baietilor destepti“ in cazul in care acestia nu vor avea de unde sa cumpere curent pentru a-l livra consumatorilor lor. „Nici un consumator industrial nu va ramine nealimentat, indiferent de furnizor“, ne-a spus ministrul.
Hidro vrea vint
Hidroelectrica intentioneaza sa produca energie electrica din surse eoliene si va comanda un studiu care sa identifice zonele cu potential in acest sens, a declarat directorul companiei, Traian Oprea, citat de MEDIAFAX. “Avem deja studii de prefezabilitate realizate si sintem preocupati sa organizam o licitatie pentru amplasarea unor puncte de masura a intensitatii vintului, in vederea constructiei unei centrale eoliene”, a spus Oprea. Studiul are ca termen de finalizare sfirsitul lui octombrie. Electrica si Enel si-au manifestat si ele interesul pentru energia eoliana.
Sursa: Cotidianul, 4 ianu8arie 2007.
03.01.2007
-
Profitul BRD din 2006 trece de 600 milioane lei
Gandul BRD
___
BRD Groupe Societe Generale a incheiat anul trecut cu un profit net de 600 - 650 de milioane lei, fata de 553 de milioane lei in 2005, au declarat pentru Mediafax surse bancare. 'Profitul dupa primele 11 luni a fost de 590 de milioane lei, iar la final de an se indreapta spre 650 de milioane lei', au precizat sursele citate. Calculele indica o imbunatatire a castigului BRD intre 10% si 17%. Rezultatele in euro arata o performanta si mai buna. Avand in vedere aprecierea leului, profitul in euro a crescut cu pana la 20%, de la 152 de milioane euro la 175-184 milioane euro.
Sursa: Gandul, 3 ianuarie 2007.' -
AGEA la Oltchim pentru aprobarea capitalului social
Curierul National OLT
___
Oltchim va convoca o adunare generala extraordinara a actionarilor pentru a aproba structura actionariatului si capitalul social al companiei, ca urmare a deciziei justitiei in litigiul cu actionarii minoritari si a reorganizarii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Data la care va avea loc sedinta extraordinara a actionarilor nu a fost precizata in comunicatul Oltchim transmis, vineri, Bursei de Valori Bucuresti.
Ordonanta de Urgenta 101/2006, aprobata recent de Guvern, se refera la reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) prin comasarea prin absorbtie cu Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI).
Prin sentinta Tribunalului Valcea din luna noiembrie 2005 s-a constatat nulitatea hotararii actionarilor din noiembrie 2003 privind majorarea capitalului social al Oltchim prin conversia in actiuni a unei parti din creanta detinuta de AVAS la producatorul de ingrasaminte din Ramnicu-Valcea. Hotararea a devenit insa definitiva si irevocabila un an mai tarziu, fiind publicata in Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2006.
Actionarii Oltchim, unde statul controleaza pachetul majoritar, au decis, in noiembrie 2003, conversia in actiuni a unei creante in valoare de 95,2 milioane dolari. La acea vreme, actionarul majoritar era fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), cu 53,2%.
Hotararea actionarilor a vizat si transferul actiunilor la Ministerul Economiei si Comertului, astfel ca ponderea detinuta de stat in capitalul social al Oltchim a crescut in urma conversiei creantei de la 53,2% la 95,7%. Operatiunea a fost contestata de actionarii minoritari in instanta.
Reprezentantul actionarului minoritar Lindsell Enterprises, Dan Barbulescu, a afirmat la inceputul acestei luni ca Oficiul Registrului Comertului Valcea a inregistrat diminuarea capitalului social al companiei, ca efect al deciziei instantei.
Lindsell Enterprises detine 1,09% din actiunile Oltchim. El a adaugat ca decizia repune partile in situatia initiala, astfel ca APAPS (acum AVAS - n.r.) a redevenit actionar majoritar, iar capitalul social al Oltchim a fost diminuat, operatiuni inregistrate si la Oficiul Registrului Comertului Valcea.
In schimb, conducerea companiei sustine ca hotararea instantei nu dispune repunerea partilor in situatia anterioara, astfel ca Ministerul Economiei si Comertului ramane actionarul majoritar.
Potrivit Oltchim, Ministerul Economiei continua sa detina 95,7% din capitalul combinatului chimic, in valoare totala de 354,6 milioane lei, urmat de mai multi actionari persoane fizice - 2,5%, Lindsell - 1,09% si SIF Oltenia - 0,6%.
Actiunile Ministerului Economiei au fost oprite de la tranzactionare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inca de la inceperea litigiului.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis, joi, blocarea, pentru doua saptamani, a transferului unui pachet de 3,2 miliarde actiuni detinute de Ministerul Economiei si Comertului la Oltchim, incepand cu 2 ianuarie 2007.
Pe ordinea de zi a viitoarei sedinte a actionarilor Oltchim se va discuta si mandatarea Consiliului de Administratie sa negocieze cu AVAS documentele necesare inregistrarii in evidentele contabile ale institutiei a valorii creantei acesteia fata de societate.
Sursa: Curierul National, 3 ianuarie 2007. -
Comparatie privind situatia economica a statelor din UE
BBCRomanian.com
___
Biroul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, a dat deja publicitatii primele date comparative privind situatia economica a celor 27 de state membre, deci si a Romaniei si Bulgariei.
Raportata la situatia celor mai mari economii europene, economia romaneasca este departe de a fi performanta, desi Romania a primit statutul de economie de piata functionala din 2004, reiese din documentul dat publicitatii de Eurostat. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor in Romania reprezinta 34 la suta din media Uniunii Europene extinse, potrivit Eurostat care se foloseste de datele statistice din anul 2005. Astfel, in valori absolute, PIB-ul pe cap de locuitor in Romania a fost de trei mii sase sute 57 de euro fata de 23 de mii 402 euro cat reprezenta media europeana in urma cu doi ani.
Totusi, Romania sta mai bine decat alte tari care au aderat la Uniunea Europeana mai devreme. In Polonia de exemplu PIB-ul pe cap de locuitor reprezinta 50 la suta din media europeana. De altfel, Romania are o economie care nu ar reprezenta decat 0,7-0,8 la suta din produsul intern brut al comunitatii statelor europene. Daca in 2005 acesta era de 10 mii 847 de miliarde de euro, PIB-ul Romaniei era de 99 de miliarde de euro. Nesemnificativ in comparatie cu cel al Germaniei, de exemplu, care se situa la doua mii 241 de miliarde de euro, potrivit Eurostat.
Un alt aspect interesant: in Romania agricultura are o pondere de 10,1 la suta in Produsul Intern Brut, fata de 1,9 la suta cat este media europeana. In schimb, in Uniunea Europeana ponderea serviciilor in PIB este de 71,9 la suta fata de 54 la suta in Romania. In schimb, Romania sta mai bine la capitolul somaj, cu o rata de 7,6 la suta, sub media europeana de 7,9 la suta.
In privinta inflatiei, in Romania rata anuala a fost de 4,8 la suta, fata de 1,8 la suta media in comunitatea europeana in luna octombrie a anului trecut.
In fine, la capitolul exporturi in 2005 Romania inregistra un deficit ridicat, la fel ca intreg spatiul comunitar. Comparativ insa, exporturile romanesti se cifrau la 6.7 miliarde euro, fata de media europeana de 1.041,1 miliarde euro. Din acest motiv, Eurostat apreciaza ca schimburile comerciale ale Romaniei si Bulgariei impeuna nu vor reprezenta decat un procent din media europeana dupa 1 ianuarie 2007.
In fine, in comparatie cu Bulgaria Romania sta mai bine la capitolele inflatie si PIB, in schimb are un nivel al somajului usor mai ridicat si o pondere mai mare a agriculturii in Produsul Intern Brut in detrimentul serviciilor.
Sursa: BBCRomanian.com
19.12.2006
-
Investitorii au scos de la saltea 130 mil. euro pentru Alumil
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALU
___
Investitorii de la Bursa de Valori au aruncat ieri in piata cu ordine de subscriere in valoare de 130 de milioane de euro pentru a prinde cat mai multe actiuni din oferta initiala de vanzare de 8,4 milioane de euro prin care Alumil Rom Industry se va lista pe piata de capital.
Nivelul de subscriere in cadrul ofertei Alumil a fost astfel de 1.540%, numarul de actiuni subscrse fiind de 96,2 milioane fata de cele 6,25 milioane oferite.
Nivelul de subscriere reprezinta un nou recod pe piata ofertelor publice de vanzare de actiuni . Recordul precedent era detinut de Transelectrica, cu un nivel general de subscriere de 646%.
Actiunile oferite de Alumil, care reprezinta 20% din capitalul social majorat, au fost oferite la un pret de 4,6 lei/actiune. Din cauza suprasubscrierii, investitorilor le vor fi alocate circa 64 de actiuni pentru fiecare 1.000 de actiuni subscrise
'Este o mare surpriza si pentru noi. Estimarile noastre indicau un nivel de suprasubscriere de 6 pana la 8 ori,' a declarat ieri pentru ZF Apostolos Papadopoulos-Almeida, directorul departamentului de relatii cu investitorii din cadrul Alumil Grecia, care s-a ocupat de oferta filialei din Romania.
El a adaugat ca Alumil si-a asumat vanzarea actiunilor la un pret mai mic decat valoarea reala pentru a atrage investitorii. 'Am fost de acord din prima faza sa vindem actiunile la un pret mai mic decat valoarea lor reala pentru atragerea investitorilor institutional. Am primit semnale foarte bune din piata inainte de derularea ofertei, dar am ramas la acest pret', spune Papadopoulos-Almeida.
El spune ca in opinia sa, mai ales investitorii institutionali au subscris mai mult decat doreau sa cumpere de fapt pentru a prinde un numar cat mai mare de actiuni.
Metoda de alocare a actiunilor in cadrul ofertei, direct-proportional cu numarul de actiuni subscrise, si faptul ca brokerii si investitorii au putut vedea in orice moment situatia subscrierilor, i-au facut pe multi dintre investitori sa semneze pentru subscrierea unui numar mai mare de actiuni decat doreau de fapt sa cumpere, pentru ca la alocarea actiunilor sa primeasca un numar de actiuni cat mai apropiat de cel dorit.
In plus, nu este exclus ca unii dintre investitori sa fi subscris fara sa aiba in cont toti banii pentru actiuni, stiind ca oricum nu vor avea nevoie de toti banii atunci cand va trebui sa plateasca pentru actiunile care le vor fi alocate.
Totusi, dincolo de interesul ridicat pentru oferta grecilor de la Alumil, nivelul ridicat al subscrierilor arata ca investitorii de la Bursa de Valori, romani si straini, dispun de lichiditati importante, pentru care le este foarte greu sa gaseasca investitii pe piata.
De altfel, actiunile listate pe Bursa au avut in ultimele zile evolutii relativ linistite, derularea ofertei Alumil nefiind insotita de iesiri vizibile de capital de pe actiunile listate pe piata.
Majoritatea companiilor listate si-au epuizat in ultimii ani cea mai mare parte din potentialul de crestere, in timp ce listarile din ultimii ani se pot numara pe degete. Anul acesta trei companii, Transelectrica, Blue Telecom si Alumil, au venit la Bursa, iar din acestea doar doua, Transelectrica si Alumil, au reusit sa incheie cu succes ofertele.
Oferta Alumil a fost intermediata de Alpha Finance, societatea de brokeraj a Alpha Bank, iar din grupul de distributie au facut parte mai multe societati de brokeraj de pe Bursa. Subscrierile au putut fi preluate insa de orice broker care tranzactioneaza la Bursa de Valori, oferta derulandu-se prin sistermul tehnic al acesteia. Alumil a vandut actiunile cu valoarea nominala de 0,2 lei la un pret de 4,6 lei, ceea ce inseamna un indicator PER (raportul dintre pret si profit) de aproximativ 12 raportat la profitul pe anul trecut.
Compania a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri consolidata de 22,9 milioane de euro si un profit de 3,38 milioane de euro, conform prospectului de oferta, in timp ce pe primele sase luni de anul acesta profitul a fost de 2,25 milioane de euro la vanzari de 9,8 milioane de euro.
La pretul la care au vandut actiunile, Alumil Rom Industry valoreaza circa 42 de milioane de euro, insa interesul ridicat aratat de investitori ar putea face ca pretul de piata al actiunilor sa fie pe Bursa substantial mai mare decat cel din oferta.
Reprezentantii Alumil au declarat ieri ca estimeaza ca tranzactionarea actiunilor la Bursa va incepe la finalul lunii ianuarie a anului viitor sau la inceputul lui februarie.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 decembrie 2006.' -
Aeroporturile Henri Coanda si Baneasa vor fuziona anul viitor
Gardianul
___
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) a elaborat un proiect de hotarare de guvern privind infiintarea Companiei Nationale „Aeroporturi Bucuresti“, prin fuziunea aeroporturilor internationale Henri Coanda si Baneasa, estimandu-se ca fuziunea se va realiza in 2007, au declarat, ieri, surse din MTCT, citate de Newsin. Potrivit acestora, proiectul se va afla in dezbatere publica pana la sfarsitul acestui an, urmand ca in perioada ianuarie-februarie 2007 sa fie aprobat. Prin fuziunea celor doua aeroporturi, Ministerul Transporturilor va pune in practica strategia comuna de dezvoltare a aeroporturilor. Mai mult, in conditiile fuziunii dintre doua aeroporturi s-ar putea constitui un pachet de actiuni atractiv in vederea privatizarii. De asemenea, actul normativ propune trecerea unor terenuri aflate in domeniul privat al statului si date in folosinta gratuita a Companiei Nationale „Aeroportul International Henri Coanda – Bucuresti” in proprietatea companiei nou- infiintate.
Fuziunea va determina majorarea taxelor de aeroport
Cele doua aeroporturi sunt organizate ca societati comerciale pe actiuni, MTCT detinand 80% din actiuni, iar restul de 20%, Fondul Proprietatea.
Propunerea de infiintare a CN „Aeroporturi Bucuresti“ a avut la baza evolutia traficului din ultimii ani, numarul pasagerilor fiind in crestere pe ambele aeroporturi, precum si restrictiile de trafic care vor deveni obligatorii pentru Aeroportul International Baneasa, data fiind apropierea acestuia de zonele de locuinte ale municipiului Bucuresti.
La inceputul lunii septembrie, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, anunta ca va discuta cu sindicatele si patronatele din domeniu pentru a pregati cat mai urgent un act normativ care sa permita unirea celor doua aeroporturi, principalul avantaj fiind „eliminarea concurentei neloiale si inutile“.
Berceanu a adaugat ca fuziunea companiilor care administreaza aeroporturile «Henri Coanda» si Baneasa din Capitala intr-o singura societate, respectiv Compania Aeroporturilor din Bucuresti, va avea drept rezultat majorarea taxelor de aeroport. „Aeroportul Baneasa va avea o perspectiva mai buna in Compania Aeroporturilor Bucuresti decat Henri Coanda, mai ales ca situatia lui nu va mai fi pusa in primejdie de idei de genul cartiere de vile pentru ca i se va intari capacitatea de aparare in astfel de situatii“, a mai declarat Radu Berceanu.
Sursa: Gardianul, 19 decembrie 2006. -
Gigantul petrolier din Norvegia
Evenimentul Zilei
___
Aparitia unui nou gigant al industriei petroliere se 'coace' in Norvegia ca raspuns la ofesiva rusilor de la Gazprom pe piata europeana de profil.
Companiile Statoil si Norsk Hydro intentioneaza sa fuzioneze la nivelul activitatilor din domeniul petrolului si gazelor, anunta BBC News.
Conform sursei citate, compania petroliera norvegiana Statoil va prelua activitatile energetice ale gruparii Norsk Hydro (tot din Norvegia), devenind astfel 'liderul mondial al productiei petroliere off-shore', cu mult peste capacitatea grupului anglo-olandez Shell, a celui brazilian Petrobras sau a celui britanic British Petroleum.
Cele doua companii, lideri ai sectorului in Norvegia, vor da nastere unei companii care va fi prezenta in 40 de state, va putea produce aproximativ 1,9 milioane de barili de petrol pe zi si va avea acces la rezerve de titei si gaze de 6,3 miliarde de barili.
Coalitie anti-Gazprom
Operatiunea de fuziune, estimata la 23 de miliarde de euro, se va finaliza in trimestrul trei al anului 2007 si este considerata un raspuns la decizia gigantului rus Gazprom de a exploata fara parteneri straini campul de gaze naturale Stockman.
Acesta este cel mai mare zacamant de gaze naturale din lume, situat in Marea Barents, iar decizia Gazprom a reprezentat o adevarata lovitura pentru cele doua companii norvegiene, initial favorite la castigarea unui loc printre partenerii de exploatare a acestui zacamant.
In urma fuziunii, actionarii Statoil vor prelua 67,3% din actiunile grupului care va lua nastere din aceasta fuziune, in timp ce actionarii Norsk Hydro vor controla restul de 32,7% din compania nou creata. Aceasta va fi, in prima faza, detinuta in proportie de 62,5% de statul norvegian.
Guvernul de la Oslo si-a dat acordul
Statoil a fost fondata in 1972, are aproape 26.000 de angajati, exploateaza aproximativ 60% din petrolul norvegian si a avut venituri de 63 de miliarde de dolari in 2005.
Fondata in 1905, Korsk Hydro are 33.000 de angajati, detine 13 instalatii de extractie a petrolului si gazului in Norvegia si a inregistrat venituri de 28 de miliarde de dolari in 2005.
Statul norvegian este principalul actionar al Statoil si Norsk Hydro, pe care le detine in proportie de 70,9% si, respectiv, 43,8%.
Fuziunea nu va implica si activitatile din sectorul productiei de aluminiu ale Norsk Hydro, care se vor desfasura in continuare separat. Norsk Hydro ocupa locul trei pe plan mondial in ceea ce priveste productia de aluminiu.
Guvernul norvegian a considerat ca proiectul de fuziune este 'justificat din punct de vedere industrial si strategic', relateaza AFP, si a aprobat deja fuziunea dintre cele doua grupuri.
Patronatele, sindicatele si mai multe partide din opozitie s-au declarat ieri favorabile acestei fuziuni, care mai asteapta doar aprobarea tuturor actionarilor. In acest moment, Norvegia este pe locul trei in lume la exporturile de titei.
Petrolul marilor producatori off-shore*
Companie Rezerve de titei Productie zilnica de
(miliarde barili) petrol (milioane de barili/zi)
Statoil&Norsk Hydro 2,788 1,135
Royal Dutch Shell 7,257 2,334
Petrobras 9,772 1,701
British Petroleum 10,081 2,121
*La nivelul anului 2004
Sursa: Evenimentul Zilei, 19 decembrie 2006.'
Pagina