17.03.2005
-
OMV va investi 400 milioane de euro la Petrom
Romania libera SNP
___
In acest an, aproape o treime din investitiile OMV vor fi canalizate catre compania romaneasca Petrom, a carei preluare a fost finalizata in decembrie 2004, potrivit datelor prezentate de oficialii grupului austriac.
'In prezent ne concentram asupra provocarilor si oportunitatilor oferite de integrarea Petrom, operatiune care este in graficul stabilit. In acest an vom investi in jur de 400 milioane de euro in Petrom, si circa 1,3 miliarde de euro in total', a declarat presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer.
Recent, reprezentantii Petrom au anuntat ca firma va aloca in acest an 200 milioane de euro pentru investitii in modernizarea tehnologiilor utilizate in activitatea de explorare a perimetrelor petroliere, precum si in managementul sondelor.
De altfel, compania a primit, la privatizare, o serie de facilitati pentru stimularea activitatii de explorare si productie precum constituirea unei rezerve deductibile fiscal pentru acoperirea investitiilor realizate. Rezultatele financiare ale Petrom pentru 2004, in conformitate cu standardele romanesti de contabilitate, vor fi facute publice la 18 mai.
Intre timp, compania a anuntat ca nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca a constituit provizioane deductibile fiscal. OMV a inregistrat anul trecut un profit net de 678 de milioane de euro, in crestere cu 57% fata de 2003.
Sursa: Romania Libera, 17 martie 2005.' -
Profitul Amonil a scazut de trei ori in 2004
Curierul National AMO
___
Combinatul de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 2.614 miliarde de lei, in crestere cu 24 la suta fata de valoarea inregistrata in anul precedent, in timp ce profitul companiei s-a diminuat de aproape trei ori. Potrivit datelor financiare preliminare transmise Bursei de Valori Bucuresti, profitul net al firmei a fost de 9,5 miliarde de lei in 2004, intreaga suma fiind destinata acoperirii pierderilor din anii trecuti. In 2003, combinatul a obtinut un profit net de 26 miliarde de lei, iar in 2002 a raportat o pierdere de 99 de miliarde de lei. Anul trecut, veniturile au totalizat 2.735 miliarde de lei, fata de nivelul contabilizat cu un an inainte, de 2.159 miliarde de lei. Combinatul a anuntat, recent, ca isi va inceta activitatea la 1 aprilie, masura care va determina disponibilizarea a 850 de salariati.
Sursa: Curierul National, 17 martie 2005.
16.03.2005
-
SIF Transilvania: profit de 0,3 mil. euro pe primele doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a inregistrat pe primele doua luni un profit net de 12,6 miliarde de lei (0,3 milioane de euro), dupa ce in prima luna a acestui an compania obtinuse un profit net de 6,5 miliarde de lei (0,1 milioane de euro). In aceeasi perioada a anului trecut, Transilvania obtinuse un profit net de 26,5 miliarde de lei (0,6 milioane de euro).
Transilvania este singura societate de investitii financiare (SIF) care a raportat pana in prezent rezultatele dupa primele doua luni ale anului. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii pe marginea acestor rezultate. In perioada incheiata la finalul lunii februarie, SIF Transilvania nu a realizat nici o tranzactie mai mare de 0,5 milioane dolari (0,3 milioane de euro).
Transilvania are cea mai mare expunere pe companii din sectorul industrial, cu o pondere de 25,6% in portofoliu, ponderi importante detinand si societatile cu activitate in agricultura sau turism, care reprezinta 22,2 %, respectiv 15,8% din plasamentele SIF. Cea mai ridicata valoare de piata dintre plasamentele companiei este reprezentata de investitiile pe care SIF le are in societatile din sectorul financiar - bancar, a caror valoare era dupa primele doua luni de 114,1 milioane de euro, mai mult de jumatate din valoarea de piata totala a plasamentelor SIF Transilvania.
La finalul lunii februarie, SIF Transilvania avea un activ net unitar de 14.347 lei/actiune. Valoarea activului net unitar la sfarsitul lunii ianuarie a fost de 13.748 lei/actiune. Transilvania a obtinut anul trecut cel mai ridicat profit net dintre SIF - uri, inregistrand la finalul anului un profit net de 813 miliarde de lei (21,4 milioane de euro). Profitul societatii pe 2004 este echivalent cu aproape 1.500 lei/actiune. Compania nu a anuntat inca dividendul brut pe care intentioneaza sa-l distribuie din profitul pe 2004.
Actiunile SIF Transilvania sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 15.000 lei/actiune, in scadere cu peste 3% fata de sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 228,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 martie 2005. -
Petrom nu da dividende pe 2004
Evenimentul Zilei SNP
___
Petrom nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca firma a constituit provizioane deductibile fiscal pentru unele cheltuieli, cum ar fi cele pentru investitii, se arata intr-un comunicat al companiei.
Pentru anul 2003, Petrom a acordat dividende in valoare totala de 1.020 de miliarde de lei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 martie 2005. -
BNR avertizeaza asupra riscurilor liberalizarii contului de capital
Banii nostri
___
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a prezentat astazi stadiul implementarii liberalizarii contului de capital, avertizand asupra riscurilor pe care le presupun ultimele etape ale acestui proces.
Riscurile liberalizarii contului de capital
- Liberalizarea deplina a contului de capital poate conduce la majorarea excesiva a volumului creditului, in conditiile unor capitaluri ieftine si abundente.
In prezent, BNR sterilizeaza din piata cinci miliarde de euro, bani ce nu isi gasesc instrumentele pentru a patrunde in economie, a precizat Isarescu.
Acest risc poate fi contracarat prin orientarea prudenta a politicii fiscale, de un sistem bancar solid si cu standarde prudentiale ridicate si de generalizarea standardelor internationale de contabilitate.
''O liberalizare cu un sistem bancar fragil sau cu o politica fiscala laxa poate fi un dezastru'', a atras atentia guvernatorul BNR.
- Un al doilea risc vizeaza faptul ca investitorii de portofoliu vor expune economia la intrari si iesi bruste de capital.
Aceasta situatie poate fi contracarata printr-un nivel confortabil al rezervelor valutare oficiale si un minim de flexibilitate a cursului de schimb.
- Un alt risc major se refera la aprecierea monedei nationale, cu impact asupra deficitului contului curent.
Acesta poate fi contracarat prin implicarea sporita a politicii fiscale, de venituri si structurala in reducerea dezechilibrului extern.
Beneficiile liberalizarii contului de capital
- Romania se va schimba extrem de rapid dupa liberalizare, in contextul in care va intra intr-un club select cum este Uniunea Europeana, a afirmat Mugur Isarescu.
- Beneficiile liberalizarii totale a contului de capital vizeaza in primul rand alocarea capitalului catre cele mai productive utilizari, reducerea costului finantarii, importuri de tehnologie si castiguri de productivitate, imbunatatirea mediului de afaceri si intarirea disciplinei in politicile macroeconomice.
Referindu-se la reducerea costului finantarii, Mugur Isarescu a declarat ca pentru Romania va fi un soc, intr-o perioada foarte scurta fiind disponibile capitaluri foarte ieftine.
Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat insa ca accesul la aceste capitaluri nu se va face oricum.
Etapele liberalizarii contului de capital
Procesul liberalizarii contului de capital a demarat in Romania in 1991, prin Legea investitiilor straine, insa se poate vorbi de o etapizare a acestui proces abia din 1999, corelata cu aderarea la UE.
In prezent, contul de capital este liberalizat in proportie de 85-90 la suta, a precizat Mugur Isarescu.
Etapele urmatoare de liberalizare vizeaza depozitele nerezidentilor (semestrul I 2005), operatiunile nerezidentilor cu Titluri de stat, operatiunile nerezidentilor pe piata monetara (cel mai tarziu la data aderarii) si operatiunile rezidentilor in conturi deschise in strainatate (cel mai tarziu la data aderarii).
Sursa: Banii Nostri, 15 martie 2005.
15.03.2005
-
Ductil Steel, singurul ofertant pentru Otelu Rosu
Romania libera
___
Compania buzoiana Ductil Steel este singurul ofertant pentru cumpararea modulului viabil al Combinatului Siderurgic Otelu Rosu. Dupa administrarea dezastruoasa a fostilor proprietari, italienii Marco si Stefano Gavazzi, combinatul a mai functionat partial doar multumita firmei din Buzau, care a investit peste doua milioane de euro.
Astfel a fost repornita otelaria si se asteapta ca acelasi lucru sa se produca si cu laminorul. Deocamdata modulul functioneaza in regim de inchiriere, insa cei de la Ductil Steel asteapta termenul-limita, 31 martie, pentru a cumpara activele in speta.
Sursa: Romania Libera, 15 martie 2005. -
Electroputere, privatizata pe bucati
Gardianul EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va relua, pentru a cincea oara, procesul de privatizare a Uzinei Electroputere Craiova, prin aplicarea unei noi strategii care ar putea presupune divizarea companiei in patru centre de profit si vanzarea fiecarui segment in parte. 'Am putea gasi foarte multi ofertanti interesati fie doar de sectia de locomotive, fie de masini electrice rotative', a spus presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea, citat de Mediafax.
Sursa: Gardianul, 15 martie 2005.' -
O firma din opt se va alege cu conturile blocate
Cotidianul
___
AVAS va purcede la blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. Dupa ce 3.300 de firme s-au trezit cu sechestru pe conturi, procedura se va repeta si cu alte 21.000, cu datorii de peste zece milioane. Va urma si restul de pina la 66.000 de firme. AVAS nu spune cind, pentru ca datornicii trebuie sa fie surprinsi.
In Romania sint cam 500.000 de firme active, adica firme cu toate actele in regula si care si-au depus bilanturile contabile. Dintre acestea, 66.000 au datorii la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate. Deci, mai mult de o firma romaneasca din opt nu si-a platit obligatiile catre Fondul de Sanatate.
Banii pentru acest fond trebuia sa fie colectati de Casa Nationala de Sanatate si de casele judetene. Cit de bine si-au facut treaba o arata sumele neincasate: aproape 24.500 de miliarde lei, suma la care s-a ajuns de-a lungul anilor.
De aceea, in 2003, autoritatile au decis ca de recuperarea acestor sume se va ocupa AVAB, devenita acum AVAS. Consolidate in euro la cursul de atunci, sumele insemnau 613 milioane de euro. Seful de atunci al Autoritatii Nationale de Control (institutie care avea in subordine AVAS), Ionel Blanculescu, amenintase cu executari silite, pentru ca banii statului sa fie recuperati.
Insa o parte dintre debitori aveau deja incheiate conventii de reesalonare cu Casa, altii erau in proceduri de privatizare si nu puteau fi executati, altii erau deja in executare silita in alte cauze. Astfel, pusculita bugetului Sanatatii nu s-a prea umplut.
Ca asa stau lucrurile o arata situatia centralizata a acestor creante de la sfirsitul anului trecut, publicata in raportul anual al AVAS: in 2004, la Fondul de Sanatate s-au strins doar 1.200 de miliarde.
S-au recuperat 275 de miliarde
Din totalul portofoliului de creante al AVAS, datoriile catre Fondul de Sanatate reprezinta mai mult de o cincime. La sfirsitul lui februarie, noul sef al AVAS, Gabriel Zbircea, i-a surpins pe datornici cu o actiune-soc: a transmis tuturor bancilor din Romania ordine de blocare a conturilor la circa 1.400 de firme din lista datornicilor la Fondul de Sanatate.
Era vorba despre cele a caror datorie depasea 500 de milioane de lei. Totalul creantelor acestor firme se ridica la 4.600 de miliarde. Practic, firmele isi pot folosi banii din conturi doar pentru a plati salariile si datoriile catre Sanatate. Pentru orice alte plati e nevoie de aprobarea AVAS.
Intr-o singura zi, AVAS a recuperat 40 de miliarde, o suma considerata de Zbircea mare pentru o zi obisnuita. „Vom mai pregati niste surprize pe linia recuperarii unor datorii pe care le au debitorii la stat. Vom mai lua astfel de masuri si vom anunta adoptarea lor la doua-trei zile dupa punerea in aplicare', a spus Zbircea.
Intr-adevar, dupa citeva zile, institutia a anuntat blocarea contului la alti aproape 1.900 de debitori cu datorii cuprinse intre 200 si 500 de milioane de lei. Totalul sumelor recuperate in urma popririi conturilor se ridica la 275 de miliarde lei.
Alti 21.000 de datornici, in prima transa
Se pare ca lucrurile nu se vor opri aici. Potrivit unor surse din AVAS, procedura de blocare a conturilor se va aplica in cazul tuturor debitorilor, indiferent de suma. „Se va trece si la poprirea conturilor celor cu datorii mai mici de 200 de milioane.
Nu putem spune cind, deoarece actiunea va trebui sa aiba efectul-surpriza, pentru a nu le permite sa-si transfere banii in alte conturi', ne-au spus sursele noastre.
Initial, vor fi blocate conturile firmelor cu datorii cuprinse intre 10 si 200 de milioane de lei. Cu ceva timp in urma, Zbircea daduse de inteles ca vor urma acestia si chiar a dat numarul debitorilor care se inscriu in aceasta categorie: 21.000. Apoi vor urma si ceilalti, potrivit acelorasi surse.
Zbircea merge pina la averea actionarilor
In varianta in care banii din conturile blocate nu ajung pentru recuperarea creantelor la Fondul de Sanatate, se va ajunge la executarea actionarilor firmelor. „In masura in care exista bani in respectivele conturi, bancile sint obligate sa vireze aceste sume in contul AVAS. Daca nu, vom purcede la executarea silita, imobiliara si mobiliara, a respectivelor societati debitoare.
Daca nici acolo nu vom gasi sume suficiente pentru indestularea creantelor noastre, ne vom indrepta impotriva administratorilor, actionarilor si cenzorilor societatilor comerciale. Legea ne permite.
Vom chema acele societati in judecata cu cerere de faliment, si, in cazul procedurii de faliment, avem dreptul sa ne indreptam impotriva organelor de conducere ale societatilor care au instrainat fraudulos bunuri din respectivele societati', a spus seful AVAS.
Cel putin pina acum nu au fost facute presiuni politice pentru ocolirea unor datornici. Au fost debitori care au cerut sa fie pasuiti (cazul mai cunoscut al cluburilor de fotbal), dar AVAS nu a cedat. Cu putin timp in urma, Zbircea, care nu este implicat politic, a spus ca, in cazul in care vor aparea presiuni, va parasi institutia.
Patronii se tem de blocaj financiar
„Masura este sublima, nu buna, dar singura problema e ca se face tirziu si in bloc', a afirmat directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, in legatura cu blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. „La nivelul a zeci de mii de firme vor fi efecte negative pe piata, in circulatia financiara din economie.
Este bine ca s-a recurs in sfirsit la aceasta blocare, s-ar putea ajunge chiar la executari silite, iar cei de la AVAS au sanse sa recupereze banii. Ar fi trebuit insa facut un plan inainte, sa se vada care vor fi efectele. Evaluarea dura cel putin jumatate de an, si sint convins ca nu s-a facut', apreciaza reprezentantul patronilor reuniti in ACPR.
Sursa: Cotidianul, 15 martie 2005.'
14.03.2005
-
Vrancart ofera actiuni de 4,8 mil. euro pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud va derula incepand de joi, 17 martie, o oferta publica primara initiala de actiuni in valoare de 174,7 miliarde de lei (4,8 milioane de euro) in vederea listarii la Bursa de Valori. Vrancart intentioneaza sa vanda pe Bursa un pachet de 116,5 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei/actiune. Pretul de vanzare este de 1.500 lei/actiune, iar in cazul suprasubscrierii actiunilor, metoda de alocare fiind 'pro rata', ceea ce inseamna ca actiunile oferite se vor repartiza direct proportional cu valoarea subscrierii. Oferta este intermediata de IFB Finwest, dar investitorii vor putea subscrie la sediul oricarei societati de brokeraj.
Vrancart va realiza, dupa listarea la Bursa de Valori Bucuresti, un plan de investitii de peste 3 milioane de euro, in retehnologizarea si modernizarea liniilor de productie. Vrancart a fost listata pana anul trecut la Bursa Electronica RASDAQ, dar actionarul majoritar al companiei, SIF Banat-Crisana, a fost obligat de legislatia pietei de capital sa delisteze actiunile. Societatea de investitii financiare detine in prezent peste 90% din actiunile companiei.
Conform ultimelor date financiare disponibile, cifra de afaceri a producatorului de hartie Vrancart Adjud, pe primele 9 luni ale anului trecut, a fost de aproape 11 milioane de euro, iar profitul brut de aproximativ 1,5 milioane de euro, ambele in crestere cu 10% fata de perioada similara a anului anterior. Compania estimeaza ca va obtine venituri din exploatare de aproximativ 20 de milioane de euro (718 miliarde de lei) anul acesta si un profit net de aproximativ 1,6 milioane de euro (57,6 miliarde de lei), conform prospectului ofertei publice.
Pana in anul 2008, veniturile din exploatare ale Vrancart ar urma sa ajunga la 24 milioane de euro (871 mld. lei), in timp ce profitul net al companiei este estimat la aproximativ 2,4 milioane euro (85 mld. lei). Principalii competitori ai Vrancart sunt companiile Dunapack Sfantu Gheorghe, Romcarton Bucuresti sau Rondocarton Cluj. Vrancart exporta in proportie de 15-25% din productie, in principal in tarile limitrofe Romaniei.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 martie 2005.' -
BNR pregateste liberalizarea
Cotidianul
___
Banca Nationala a RomAcniei a hotarit reducerea ratei dobinzii de politica monetara la nivelul de 14,5%. Potrivit oficialilor BNR, tinta de inflatie ramine 7%. Liberalizarea accesului strainilor la depozitele in lei se va produce pina la 30 iunie.
Oficialii BNR considera ca rata inflatiei din februarie, de 0,6%, certifica o consolidare a procesului de dezinflatie, in pofida cresterii accentuate a veniturilor disponibile ale populatiei si firmelor. A?n sedinta din 12 martie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a RomAcniei a analizat evolutiile recente din economia reala si din sectorul financiar si monetar, precum si perspectivele acestora pentru anul A?n curs. Desi majorarea preturilor la energie si cresterea accizelor pentru alinierea la standardele Uniunii Europene vor avea un impact temporar negativ asupra preturilor la consumator, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale apreciaza ca tinta pentru inflatie, de 7 % A?n 2005, este realista. BNR reaminteste ca liberalizarea contului de capital se va realiza pina pe 30 iunie 2005.
In context, A?n urma consultarilor tehnice cu reprezentant ii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles, la 10 martie, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a definit si continutul masurilor de salvgardare ce pot fi impuse A?n cadrul procesului de finalizare a liberalizarii progresive a tranzactiilor de capital. Aceste ma- suri vor fi transpuse A?n reglementari ale BNR.
Masurile de salvgardare ar putea fi activate A?n situatia aparitiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, ca urmare a liberalizarii. Pe de alta parte, masurile de salvgardare vor fi luate doar daca intrarile si iesirile de capital ar genera dezechilibre ale balantei de plati sau ar conduce la perturbari severe ale politicii monetare si de curs, se arata in comunicatul bancii centrale.
Sursa: Cotidianul, 14 martie 2005.
Pagina