17.01.2007
-
Sindicalistii propun AVAS sa vanda o parte din terenurile Electroputere
Gardianul EPT
___
Cornel Mondea, directorul general al Electroputere Craiova, apreciaza ca privatizarea uzinei trebuie grabita, pentru a se evita colapsul total. “I-am informat pe cei de la AVAS ca ne dorim sa se faca privatizarea sau sa se ia o decizie c?t mai repede, daca se poate intr-o luna-doua, pentru ca nu ne mai putem descurca. Suntem la capatul puterilor, nu mai facem fata nici costurilor cu utilitatile”, a declarat Mondea. In opinia sa, uzina mai poate rezista in situatia actuala maximum doua luni. Sansele Electroputere de a atrage un investitor strategic puternic au scazut dramatic. Uzina are datorii de circa 51 milioane de euro, in timp ce valoarea totala a activelor se situeaza intre 30 si 40 milioane de euro.
Sindicalistii au versiunea lor: privatizarea int?rzie pentru ca nu se gaseste un investitor potent financiar, desi nici jocurile de interese pentru cele 60 hectare de teren ale fabricii nu sunt excluse. Ei spun ca in cazul unui nou esec al privatizarii, ar putea fi vandute suprafete de teren, iar cu banii obtinuti sa fie redresata societatea pe sectiile ce mai pot mentine acest brand.
Sursa: Gardianul, 17 ianuarie 2007. -
SSIF Broker duce banii din obligatiuni in patru societati
Curierul National BRK
___
Societatea de intermediere financiara Broker Cluj intentioneaza sa investeasca sumele obtinute in urma emisiunii de obligatiuni in actiunile a patru societati importante de pe piata locala, care nu sunt listate pe piete reglementate. SSIF Broker realizeaza, in perioada 3 ianuarie - 1 februarie 2007, o oferta publica de vanzare de obligatiuni cu bonuri optionale de subscriere de actiuni, in valoare totala de 25 milioane de lei. 'Intentionam sa aducem o companie mare la bursa, care detine o cota importanta in gama produselor pentru femei. Vrem sa-i ajutam sa se extinda si sa devina vizibili si pe pietele straine, pentru ca intr-un final sa se listeze si pe o alta bursa din regiune', a declarat Petru Prunea, presedintele SSIF Broker, citat de Mediafax. El a adaugat ca listarea nu va fi posibila intr-o perioada mai scurta de doua luni. Anul trecut, SSIF Broker a obtinut un profit net in valoare de 19,3 milioane de lei, aproape 50% mai mult fata de 2005. 'Anul trecut ne-am apropiat de 20 de milioane de lei profit si vrem sa capitalizam intreaga suma, intrucat avem proiecte impotante de investitii', a spus Prunea. Decizia va fi discutata in consiliul de administratie al Broker.
In aceasta perioada cifra de afaceri a firmei a fost de 12,5 milioane de lei, a mentionat Prunea. Pentru 2007, compania estimeaza un avans al profitului de 25%. 'Pentru acest an ne propunem sa facem un profit cel putin cu 25% mai mare fata de 2006', a afirmat directorul firmei de brokeraj. Societatile de brokeraj obtin pe langa veniturile din activitatea de baza, contabilizate in cifra de afaceri, si alte venituri, cum sunt cele din investitii si plasamente, astfel ca profitul lor depaseste cifra de afaceri. Compania a avut in 2005 o cifra de afaceri de 8,98 milioane de lei, venituri totale de 24,45 milioane de lei si un profit net de 12,95 milioane de lei. Broker avea, la finele anului trecut, capitaluri proprii in valoare de 83 milioane de lei. Compania spera ca randamentul investitiilor finantate din emisiunea de obligatiuni sa fie de 20-25%.
Sursa: Curierul National, 17 ianuarie 2007.'
16.01.2007
-
Erste: randamentele pe Bursa romaneasca vor fi similare celor din 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lichiditatea redusa a bursei romanesti nu va atrage noi jucatori importanti in acest an, chiar daca randamentele vor fi similare celor din 2006, potrivit lui Henning Esskuchen, seful departamentului de cercetare piete de capital al Erste Bank. 'Desi prin aderarea la Uniunea Europeana au fost eliminate restrictii de plasament pentru o serie de fonduri de investitii, dimensiunile pietei nu permit intrarea unor investitori noi semnificativi, deci nu vad un flux de bani proaspeti in bursa de la Bucuresti', a spus Esskuchen. Cu toate acestea, Romania ramane o piata atractiva in opinia analistului Erste. 'Romania nu este ieftina comparativ cu alte piete emergente, dar se justifica plata unei prime, avand in vedere schimbarea profilului de risc, prin intrarea in UE si demersul convergentei', a adaugat Esskuchen.
El anticipeaza ca piata romaneasca nu va avea corectii semnificative. 'Pentru ca fundamentele sunt bune, o corectie masiva nu are sens. Mai devreme sau mai tarziu te intorci pe acea piata, asa ca cei mai multi au invatat sa marcheze profitul si sa revina foarte repede pe noi pozitii, ceea ce elimina riscul unor scaderi accentuate'.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 ianuarie 2007.' -
Cele mai atractive fonduri de investitii, cele diversificate si de actiuni
Romania libera
___
Activele nete ale fondurilor deschise de investitii totalizau, la sfarsitul anului trecut, 633,2 milioane de lei, cu 86,7% peste nivelul consemnat in 2005, potrivit datelor Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC).
Exprimate in moneda europeana, activele nete au totalizat circa 187 milioane de euro, nivel dublu fata de cel consemnat in 2005, in conditiile aprecierii leului cu 8,7% in raport cu euro.
Pe categorii de fonduri, cresterile de activ net au avut dinamici diferite, cele mai atractive fiind fondurile diversificate si cele de actiuni, care au ajuns la valori duble, respectiv triple ale activelor nete, se arata intr-un comunicat al UNOPC.
Prin prisma cotelor de piata detinute, anul 2006 a adus schimbari importante in comparatie cu anul anterior.
Daca in 2005 fondurile monetare si cele diversificate detineau suprematia in cote egale, de circa 30%, anul 2006 a adus in prim-plan fondurile diversificate, care domina piata cu o pondere de aproape 38%, urmate de fondurile de actiuni, cu peste 32%. Cele doua categorii aveau impreuna, la finele anului trecut, o cota de peste 70% din industrie, in comparatie cu 53% la 31 decembrie 2005.
Pe ansamblul fondurilor deschise, volumul intrarilor nete de capital, calculat ca diferenta dintre nivelul subscrierilor si cel al rascumpararilor, a depasit 274 milioane de lei (circa 81 milioane de euro), in crestere de peste trei ori fata de 2005.
Cele mai bune performante au fost raportate pentru fondurile diversificate si de actiuni, cu randamente medii de 19,3%, respectiv 11,7%.
Sursa: Romania Libera, 16 ianuarie 2007. -
AVAS administreaza Energia si Apararea separat
Curierul National
___
Administrarea companiilor din sectorul energetic si al industriei de aparare transferate din portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) in cel al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va fi atribuita unei structuri separate in cadrul AVAS, potrivit unui comunicat al Agentiei.
Masura a fost determinata de numarul mare de membri ai personalului si de filiale, alaturi de patrimoniul semnificativ al celor doua sectoare importante pentru economia nationala. Consiliul de Supraveghere si Indrumare al AVAS a aprobat noua structura organizatorica a institutiei, prin care Autoritatea s-a reorganizat prin comasarea prin absorbtie cu OPSPI, institutie care s-a desfiintat.
'Prin noua organigrama, conducerea AVAS a urmarit sa realizeze comasarea si armonizarea structurilor organizatorice ale celor doua institutii, avand in vedere ca a fost preluat patrimoniul OPSPI, arhivele si documentatia aferente operatorilor economici transferati de la MEC, precum si personalul OPSPI. Astfel, institutia a fost reasezata pe principalele domenii de activitate', se precizeaza in comunicatul citat.
Astfel, AVAS va fi condusa in continuare de un presedinte si va avea patru vicepresedinti care vor coordona cate un domeniu de activitate, respectiv administrarea societatilor comerciale si gestionarea creantelor, valorificarea (vanzarea) actiunilor si activelor, afaceri europene si postprivatizare. Atat presedintele AVAS, cat si cei patru vicepresedinti vor fi numiti prin decizia primului-ministru.
Atributiile se refera la administrarea, restructurarea, privatizarea si, dupa caz, lichidarea societatilor si companiilor nationale si ale filialelor acestora, precum si ale celorlalte societati comerciale si filialelor acestora, existente in portofoliul AVAS sau transferate din administrarea MEC.
Sursa: Curierul National, 16 ianuarie 2007.' -
Reluam exporturile de carne de pasare
Banii nostri
___
Producatorii romani de carne de pasare isi vor putea relua exporturile catre tarile Uniunii Europene, dupa ce Comisia Europeana a ridicat interdictia impusa in cursul anului 2005 ca urmare a raspandirii focarelor de gripa aviara, informeaza oficiali ai Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare.
Interdicita impusa de autoritatile europene dateaza din toamna lui 2005, in septembrie 2006 fiind permis exportul doar din unitatile de productie din 16 judete ale tarii. Exportul de pasari vii in spatiul european nu a primit inca avizul Comisiei Europene.
Productia interna de carne de pasare se ridica la aproximativ 250.000 de tone anual, patru mii de tone dintre aceastea fiind destinate exportului. Consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 20 de kilograme de pasare, necesarul total fiind de aproximativ 400.000 de tone.
In ceea ce priveste consumul de oua, pe plan intern se consuma aproximativ 7 miliarde de bucati anual, exportul fiind de doar 300.000 de bucati.
Sursa: Banii Nostri, 16 ianuarie 2007.
15.01.2007
-
Statul elen isi vinde participatia la OTE
Evenimentul Zilei
___
Statul elen ar putea vinde pana la 18% din participatia pe care o detine la OTE, cea mai mare companie de telecomunicatii din Grecia, chiar si in eventualitatea in care nu va gasi un investitor strain strategic, a declarat ministrul grec al finantelor, George Alogoskoufis.
Statul elen detine 38% din actiunile OTE, participatie care ar putea scadea la 20% prin vanzarea de actiuni pe piata de capital, proces care ar putea fi finalizat in luna iulie. Mai multi bancheri au aratat ca mari grupuri europene de telecomunicatii, precum Deutsche Telekom, Telekom Austria, Vodafone si Telefonica, si-au exprimat interesul pentru OTE.
Sursa: Evenimentul Zilei, 15 ianuarie 2007. -
OPCOM starneste protestele bursei sibiene
Curentul
___
Libera concurenta pe piata de energie electrica din Romania este afectata de tranzactionarea productiei prin OPCOM, in conditiile in care operatorul nu respecta legislatia in vigoare, iar tranzactionarea energiei intr-un cadru stabilit prin acte administrative nu poate fi impusa beneficiarilor sistemului.
Reprezentantii Bursei Romane de Marfuri apreciaza ca Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania-OPCOM a aparut prin restructurarea administrativa a CONEL. Din acest punct de vedere, OPCOM nu a rezultat din activitatea participantilor la piata, asa cum este cazul unei burse de marfuri. Astfel, concurenta este ingradita, iar tarifele de tranzactionare sunt distorsionate, intrucat OPCOM, fiind institutie de stat, nu poate garanta independenta tranzactiilor de pe piata contractelor bilaterale. 'Prin urmare, concentrarea activitatii de tranzactionare a unei piete deschise consumatorilor eligibili in proportie de 100% in mana unei institutii a statului nu poate transmite in nici un caz faptul ca acolo economia de piata nu este partizana unui interes de moment', se arata intr-un comunicat al Bursei Romane de Marfuri.
Concurenta pe piata interna a tranzactiilor energetice a fost limitata prin obligarea tuturor entitatilor la care Ministerul Economiei (MEC) are participatii sa isi efectueze activitatile de vanzare-cumparare prin OPCOM. Masura data de fostul ministru Codrut Seres contravine legislatiei in vigoare privind achizitiile publice, precum si actelor normative care reglementeaza activitatea burselor de marfuri, se precizeaza in comunicat. Astfel, energia electrica, fiind o marfa standardizata trebuie tranzactionata pe piata la disponibil care functioneaza deja in baza Legii 357/2005 la Bursa Romana de Marfuri.
Reprezentantii Bursei de Marfuri apreciaza ca principalele minusuri ale pietei OPCOM deriva din faptul ca nu exista un cadru care sa reglementeze tranzactionarile publice, precum si din imposibiltatea negocierii directe a preturilor intre cumparatori si vanzatori.
Sursa: Curentu, 15 ianuarie 2007.' -
Patriciu va vinde intre 10 si 22% din grupul Rompetrol pana la sfarsitul primului trimestru
___
Rompetrol va incheia, pana la sfarsitul lunii martie, vanzarea unei participatii minoritare, pachet ce poate reprezenta '10-15% sau 22% din actiuni', a declarat presedintele grupului, Dinu Patriciu, citat de Mediafax.
'Am realizat un proces de evaluare a Rompetrol si exista parteneri financiari care se ocupa de marketingul privind vanzarea unui procent minoritar si lipsit de orice fel de drepturi de decizie in companie', a spus Patriciu. Acesta a precizat ca a primit mai multe oferte, fara sa faca referire insa la posibilii cumparatori si valoarea tranzactiei. 'Sunt foarte multe oferte, cam in aceeasi regiune de pret, dar important este ce sinergii poti sa creezi datorita unei astfel de investitii in companie, pentru ca evident este vorba de o majorare de capital', a spus presedintele Rompetrol. Acesta a adaugat ca stadiul procesului de vanzare se afla la nivelul discutiilor, mentionand ca afacerea va fi incheiata, 'cu siguranta', pana la sfarsitul lunii martie. Rompetrol a mai avut un actionar minoritar, grupul austriac OMV detinand in perioada 2002-2005 un pachet reprezentand 25,1% din titluri. Actiunile au fost rascumparate de companie dupa ce OMV a preluat Petrom.
Compania vrea o rafinarie in Franta sau Italia
Rompetrol intentioneaza totodata sa cumpere, in acest an, o rafinarie in Franta sau Italia, pentru a-si creste capacitatea de prelucrare a titeiului. 'Avem in vedere, in acest an, achizitia unei rafinarii in Italia sau Franta, cel putin de aceeasi capacitate cu rafinaria de la Petromidia', a afirmat Patriciu. Acesta nu a dorit sa mentioneze care este locatia vizata si nici valoarea investitiei preconizate, precizand doar ca nu este interesat sa preia o rafinarie din Romania. 'De o alta rafinarie avem oricum nevoie pentru ca am avut vanzari de peste sapte milioane de tone', a spus Patriciu. Intrarea pe piata franceza nu ar fi o noutate pentru Rompetrol, care activeaza pe acea piata din 2005, cand a cumparat compania franceza Dyneff, care opera la acea data o retea de peste 220 de benzinarii si mai multe depozite in Spania si Franta. Petromidia, detinuta de Rompetrol, are o capacitate de rafinare cuprinsa intre 3,5 si 3,7 milioane de tone anual. Compania intentioneaza sa ii majoreze, pana in 2009, capacitatea de prelucrare pana la cinci milioane de tone pe an.
Potrivit presei internationale, grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell ar putea renunta la mai multe rafinarii din Franta, precum si la o serie de active din domeniul petrochimic, dupa ce a primit mai multe oferte de cumparare de la investitori interesati.
La vanzare sunt 2 rafinarii din Franta si 16 din Italia
Potentialele rafinarii care ar putea fi vandute in Franta sunt Petit-Couronne si Reichstett-Vendenheim, precum si complexul de rafinare Berre-l'Etang, cu o capacitate cumulata de aproximativ 300.000 de barili pe zi. In Italia exista 16 rafinarii, cu o capacitate totala de rafinare de 2,14 milioane de barili zilnic, la Gela, Livorno, Sannazzaro, Taranto, Venetia, Milazo, Falconara, Augusta, Trecate, Melilli, Priolo, Fiumicino, Sarroch, Cremona, Mantua si Busalla.
Sursa: Adevarul, 15 ianuarie 2007.
'
12.01.2007
-
Mittal Steel Galati face firma mixta cu Mittal Roman in domeniul tevilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul siderurgic Mittal Steel Galati a renuntat la intentia de vanzare a activelor sectiei de tevi sudate catre Mittal Steel Iasi, urmand sa formeze o societate mixta in domeniul tevilor cu firma Mittal Steel Roman. Masura face parte dintr-un program prin care cel mai mare producator siderurgic la nivel mondial vizeaza separarea activitatilor pe divizii cu acelasi profil, in urma fuziunii la nivel international cu Arcelor. Mittal Steel, cel mai mare producator siderurgic din lume, a preluat, la sfarsitul lunii iunie, grupul european Arcelor, aflat pe locul al doilea in ierarhia producatorilor de otel. Combinatul din Galati a vrut sa vanda activele diviziei sale de tevi catre firma din Iasi, la pretul pietei.
Propunerea nu a fost aprobata de catre actionari. Acestia au decis, la sfarsitul anului trecut, ca activele sa fie aduse ca aport la capitalul unei societati mixte, avand ca asociat majoritar firma din Galati, constituita impreuna cu producatorul siderurgic Mittal Steel Roman. Compania va fi denumita Arcelor Mittal Pipes&Tubes Galati.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 ianuarie 2007.
Pagina