05.03.2007
-
Aeroporturile de la Otopeni si Baneasa s-ar putea lista la Bursa dupa fuziune
DailyBusiness.ro
___
Aeroporturile Henri Coanda (Otopeni) si Aurel Vlaicu (Baneasa) ar putea fuziona, rezultand astfel o companie 'deosebit de atractiva in vederea privatizarii' si a listarii la bursa, potrivit unui proiect de fuziune a celor doua aeroporturi.
Noua entitate ar urma sa se numeasca Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti.
O societate puternica, echilibrata, profitabila si cu o eficienta ridicata in exploatare va constitui, cu certitudine, un pol de atractie pentru investitori, iar listarea la bursa a unei parti din actiunile noii societati va constitui un eveniment important pe piata bursiera, se arata in proiectul de fuziune a celor doua companii, aprobat in noiembrie 2006 si publicat vineri, 2 martie, in Monitorul Oficial.
Prognozele pozitive privind evolutia traficului aerian, coroborate cu restrictiile de trafic, care vor deveni obligatorii pentru aeroportul Aurel Vlaicu din considerente de protectie a mediului, din cauza apropierii de zonele locuite, conduc la necesitatea stringenta de coordonare operationala intre cele doua aeroporturi, spun reprezentantii Ministerului Transporturilor, conform NewsIn.
Potrivit acestora, fuziunea dintre cele doua aeroporturi vor determina performante de ordin economic, dar si in domeniul protectiei mediului si al responsabilitatii sociale.
Astfel, se urmareste crearea unui aeroport cu o suprafata totala de 1.400 hectare si o capacitate de 20-25 milioane de pasageri pe an, in conditiile in care aeroportul Heathrow din Londra are o suprafata de 1.227 hectare si transporta 67,9 milioane de pasageri pe an. Aeroportul din Frankfurt se intinde pe o suprafata de 1.397 hectare.
Mai mult, reprezentantii ministerului considera ca fuziunea va diminua costurile globale de exploatare, odata cu optimizarea cheltuielilor cu forta de munca.
Totodata, distanta mica dintre cele doua aeroporturi, de aproximativ opt kilometri, este considerata de catre autoritati o coordonata suplimentara in favoarea proiectului.
Noua societate va putea face fata mult mai bine concurentei care se manifesta mai ales pe plan regional. Concurentii traditionali ai celor doua aeroporturi sunt, potrivit proiectului, aeroportul din Budapesta, care atrage un numar mare de pasageri din zona de vest si nord-vest a Romaniei si aeroportul din Sofia, pentru ca in zona de captare a aeroporturilor romanesti intra si o zona din nordul Bulgariei.
Pachetul majoritar, respectiv 80% din actiuni, al aeroporturilor Henri Coanda si Aurel Vlaicu este detinut de statul roman, prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in timp ce Fondul Proprietatea detine un pachet de 20%.
Valoarea imobilizarilor corporale ale aeroportului Henri Conada, era la sfarsitul lunii septembrie a anului trecut, de 1,13 miliarde lei, fata de 66,5 milioane lei in cazul aeroportului Aurel Vlaicu, raportat la aceeasi perioada.
Datoriile curente nete ale aeroportului din Otopeni erau de 99,5 milioane lei, respectiv de 5,08 milioane lei aeroportul din Baneasa. Capitalurile toatale s-au ridicat la 861,5 milioane lei pentru aeroportul Henri Coanda, respectiv la 50,14 milioane lei pentru Aurel Vlaicu.
Sursa: DailyBusiness.ro, 5 martie 2007.'
02.03.2007
-
Tender le-a vandut cehilor compania Ardaf Cluj
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii ceh PPF Investments a achizitionat 56% din actiunile companiei de asigurare ARDAF in urma unei tranzactii de 35 mil. euro cu firma Tender SA, controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender. Cei de la PPF Investments au realizat aceasta operatiune prin intermediul companiei Sabile Limited, inregistrata in Cipru, care achizitionase saptamana trecuta 14,6% din actiunile Ardaf de la avocatul Daniel Voicu.
'Achizitia de azi a participatiei majoritare in cadrul companiei Ardaf este o tranzactie cruciala pentru PPF Investments pe piata din Romania. Este o investitie strategica, prin care intentionam sa repunem compania pe picioare, sa o transformam intr-un factor cheie in sectorul asigurarilor din Romania', a declarat Pavel Kuta, managing director la PPF Investments.
In urma acestei tranzactii cu Tender SA prin Sabile, fondul si-a marit participatia la aproape 70% din Ardaf. Achizitionarea companiei de asigurare de catre Sabile a fost aprobata anterior de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si este in curs de aprobare de catre Consiliul Concurentei.
Sabile Ltd. este firma care l-a imprumutat pe Tender cu o parte din banii necesari pentru a subscrie in cadrul majorarii de capital de 30 mil. euro, derulata de ARDAF si finalizata la sfarsitul lunii ianuarie. Banii erau necesari pentru redresarea societatii. Tender SA a gajat atunci imprumutul cu participatia sa majoritara de la Ardaf.
CSA a plasat compania sub supraveghere speciala la mijlocul anului trecut, din cauza scaderii nivelului de lichiditate sub limita admisa, conducerea fiind preluata atunci de avocatul Radu Cocea, numit de catre CSA. In ianuarie Ardaf a fost scoasa de sub administrare speciala dupa ce si-a majorat capitalul social.
'Am vandut participatia la Ardaf catre PPF cu 1.300 de lei (vechi, n.r.) pe actiune, valoarea tranzactiei fiind de 35 de milioane de euro. Am iesit din asigurari, iar banii ii voi investi in energie si in piata imobiliara, unde am multe proiecte', a declarat pentru ZF omul de afaceri Ovidiu Tender.
El a explicat ca va pastra circa 19 mil. euro din banii incasati, urmand ca 16 mil. euro sa fie returnati celor de la PPF, care l-au imprumutat cu aceasta suma pentru a realiza majorarea de capital de la inceputul acestui an.
Aceasta miscare a cehilor de la PPF pe piata asigurarilor vine dupa ce fondul de investitii a achizitionat la inceputul acestui an 100% din actiunile companiei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI) de la familia lui Daniel Tudor, recent numit presedinte si CEO la ARDAF. Tranzactia a fost de peste 5 milioane de euro.
'Sunt bucuros ca ARDAF are un nou investitor, puternic din punct de vedere financiar, capabil sa contribuie la restructurarea companiei si la cresterea ei, atat in ceea ce priveste asigurarile de viata, cat si asigurarile non-viata. Obiectivul nostru este sa devenim una dintre primele 5 companii de pe piata asigurarilor din Romania in acest an', a spus Daniel Tudor.
Ieri, pe piata bursiera Rasdaq, cotatia titlurilor Ardaf a crescut, la inchidere, cu 17,3%, la 20,3 bani, un maxim istoric de la reluarea la tranzactionare, dupa ce pachetul majoritar al companiei a fost vandut, in urma unei tranzactii pe piata Deal, la jumatatea sedintei.
Cotatia maxima a fost atinsa la 21,6 bani, cu 24,85% peste nivelul de miercuri.
PPF Investments este unul dintre cele mai mari fonduri de investitii specializate pe Europa Centrala si de Est, avand investitii de peste 600 mil. $ in mai multe sectoare economice, printre care cel financiar, telecomunicatii, energie sau media.
Fondul ceh mai detine aproximativ 20% din actiunile bancii Romexterra. Cehii au anuntat ca investitiile lor nu se vor opri aici si ca intentioneaza sa mai investeasca in Romania si in telecomunicatii si energie.
Ardaf a inregistrat anul trecut venituri totale de 58 mil. euro, in scadere cu 19% fata de 2005, compania inregistrand pierderi dupa ce in anul anterior obtinuse profit.
Alti actionari importanti ai Ardaf sunt Raiffeisen Zentralbank, cu 7,67% din actiuni, si Clairmont Holding Ltd., cu o participatie de 3,91%.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 martie 2007.' -
Transelectrica: profit de 50% pentru fostii proprietari
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Fostii proprietari deposedati abuziv de catre regimul comunist care au subscris titlurile de despagubire primite de la stat la compania Transelectrica pentru a primi in schimb actiuni se pot lauda deja cu un castig de 50%, urmand sa primeasca actiuni ale companiei la un pret mult mai mic decat cel de pe piata.
Cei care au subscris titluri de despagubire cumparate sub valoarea nominala au castigat chiar mai mult.
Calculat de ZF, pretul mediu al actiunilor Transelectrica pe primele sase luni de tranzactionare la care fostii proprietari vor primi actiunile este de 31,2 lei/actiune, fata de 47 lei/actiune, pret la care actiunile au incheiat ieri ziua.
Pentru fostii proprietari va fi alocat un pachet de pana la 5% din Transelectrica.
Actiunile Transelectrica se distribuie celor care au subscris la companie titlurile primite de la stat, la pretul mediu pe primele sase luni de la listarea companiei.
Cele sase luni au trecut, iar datorita cresterii puternice a actiunilor si tranzactiilor mari din primele zile de la listare, cand pretul a fost la mai putin de jumatate fata de cel de acum, pretul mediu este cu mult sub cotatiile din ultimele zile.
'Noi nu avem competente in aceasta problema, insa pot sa va spun ca se poarta discutii intre MEC si AVAS pentru a se lamuri cine se va ocupa de aceasta problema. Estimez ca noii actionari isi vor putea vinde actiunile in luna noiembrie', a declarat pentru ZF Razvan Purdila, seful directiei piete de capital din cadrul companiei. El a mai spus ca circa 700 de persoane vor primi actiuni Transelectrica in urma acestui proces.
Capitalizarea bursiera a Transelectrica este de 1,02 miliarde de euro.
Fostii proprietari care nu au subscris la Transelectrica asteapta in schimb clarificarea situatiei Fondului Proprietatea si spera ca acesta se va lista in sfarsit anul acesta.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 martie 2007.' -
Gazprom si Romgaz, in discutii la Moscova
Curierul National
___
O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei va efectua, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe tema proiectului de constructie in parteneriat a depozitului de gaze de la Margineni. 'Subiectul principal al intalnirii va fi constructia depozitului, iar noi vom incerca sa aducem in discutie si posibilitatea unor importuri directe de gaze din Rusia', a declarat agentiei Mediafax, directorul general al Romgaz, Alexa Jakab. Vizita este programata pentru perioada 5-8 martie, iar discutiile cu Gazprom vor avea loc in intervalul 6-7 martie. Grupul rus Gazprom a solicitat, in luna februarie, intr-o scrisoare adresata Romgaz, o intalnire pe tema constructiei depozitului de gaze de la Margineni-Roman. Anul trecut, vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost in Romania pentru a dezbate aceasta problema cu autoritatile romane. Discutiile dintre Romgaz si Gazprom pentru constructia depozitului de la Margineni, precum si pentru extinderea retelei de tranzit a gazelor rusesti prin Romania si participarea Gazprom la privatizarea unor companii societatilor romanesti din domeniul gazelor naturale, au inceput inca din 2003, insa pana in prezent nu s-a ajuns la niciun acord. Constructia depozitului de gaze necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro. Depozitul va putea inmagazina pana la doua doua miliarde de metri cubi de gaze. Pe de alta parte, Romgaz asteapta din partea companiei de petrol si gaze canadiene EnCana Corporation sa solicite o intalnire pentru a discuta un parteneriat in domeniul explorarilor de gaze. Ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, a declarat, saptamana trecuta ca EnCana este interesata sa participe, in parteneriat cu Romgaz, la derularea unor proiecte de explorare in domeniul gazelor naturale in Romania.
Sursa: Curierul National, 2 martie 2007.' -
Ancheta in cazul Petrom, prelungita cu patru luni
Adevarul SNP
___
Termenul pana la care Comisia de ancheta a Senatului va prezenta raportul privind privatizarea companiei Petrom a fost prelungit cu aproximativ patru luni, de la 13 februarie la 8 iunie 2007, potrivit unei hotarari adoptate recent de Senat. Comisia, din care fac parte mai multi senatori, a fost infiintata la sfarsitul anului trecut. Ea va face o analiza a expertizelor economice si financiare si va cerceta toate contractele de privatizare si concesionare care au facut parte din procesul de privatizare a companiei Petrom. In proiectul de hotarare privind infiintarea acestei comisii se arata ca Senatul 'cere tuturor organelor de stat, institutiilor si organizatiilor sa puna la dispozitia comisiei de ancheta orice informatii si documente care sunt de natura sa serveasca activitatile acesteia'.
Sursa: Adevarul, 2 martie 2007.
'
01.03.2007
-
Automatica a castigat 20 mil. euro din vanzarea unor active
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente pentru industria electronica si electrotehnica Automatica Bucuresti a obtinut anul trecut un profit brut de 70,17 mil. lei (aproape 20 mil. euro), dupa ce compania si-a vandut o parte din terenurile si activele pe care le detinea in zona de nord a Bucurestiului firmei Primaverii Gardens.
Profitul net al companiei s-a ridicat la 58,1 mil. lei (16,5 mil. euro), in timp ce veniturile totale au urcat la 111,2 mil. lei (31,6 mil. euro).
In decembrie 2006, Automatica Bucuresti a anuntat vanzarea in bloc catre compania Primaverii Gardens a unui teren si a mai multor imobile, printr-o tranzactie in valoare de 19,7 mil. euro. Cifra de afaceri a companiei a scazut anul trecut cu 35%, la 17,25 mil. lei (4,9 mil. euro), in principal ca urmare a finalizarii perioadei de derulare a unor contracte incheiate cu compania Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavoda. Dupa primele noua luni ale anului, compania avea pierderi de aproape 2 mil. lei (0,57 mil. euro).
Compania avea la finele anului datorii de 16,4 mil. lei (4,8 mil. euro) si 328 de salariati. Actionarul majoritar al Automatica este firma Euroform Milenium, cu o participatie de 82,3%, iar asociatia salariatilor Automatica detine aproape 8,5% din actiuni. Actiunile Automatica au inchis sedinta de tranzactionare la cotatia de 1,54 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 18 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 martie 2007. -
SIF Oltenia a cumparat active la ARO Campulung
Prime Transaction
___
AMROM AUTOMOTIVE SA, societatea la care SIF Oltenia detine 50% din capitalul social, a achizitionat recent active in valoare de un milion de euro de la ARO Campulung.
Potrivit lui Gheorghe Banu, directorul lichidatorului Info Consult SPRL, societatea castigatoare a avut un concurent local la licitatie. 'AMROM AUTOMOTIVE a achizitionat pentru suma de 1,08 milioane de euro activele detinute de ARO la Centrul de Studii pentru Automobile Romanesti (CESAR). Castigatorii au concurat cu compania pitesteana Building Astrom', a afirmat Banu.
Activele detinute de ARO la CESAR constau intr-un teren de 12.660 de metri patrati si constructii cu o suprafata de peste 3.500 de metri patrati.
Pe 30 martie, lichidatorul organizeaza a doua oara licitatia pentru vanzarea activelor functionale ale fabricii, pretul de pornire fiind de 60,86 milioane de lei (circa 17 milioane de euro). Activele constau in terenuri cu constructii cu o suprafata de 46,2 hectare, o platforma betonata de circa un hectar, racordul la linia CFR, rezervoare si captari de apa, precum si instalatii tehnologice, echipamente si licentele de fabricatie pentru marcile ARO. Gheorghe Banu a precizat ieri ca pana in prezent nimeni nu a cumparat caietul de sarcini pentru licitatie. SIF Oltenia si-a manifestat in mai multe randuri interesul pentru a achizitiona activele de la ARO Campulung. Alti parteneri in cadrul proiectului AMROM AUTOMOTIVE sunt SIF Moldova - 25%, Asociatia 'Salvati Muscelul' - 1%, Sindicatul Liber ARO Campulung - 1%, la care se adauga sase persoane fizice care detin impreuna 23% din capitalul social.
Sursa: Gazeta de Sud, 1 martie 2007.' -
Petrom si Rompetrol vor sa-si livreze reciproc produse
___
Petrom si Rompetrol intentioneaza sa incheie un contract privind livrarea reciproca de produse, in baza caruia fiecare dintre cele doua firme se va aproviziona cu carburanti de la rafinaria celeilalte companii si va vinde produsele in statiile proprii din zonele apropiate unitatii de procesare. 'Mecanismul de schimb vizeaza reducerea riscurilor si a costurilor asociate transportului carburantilor de la poarta rafinariei proprii la statiile de distributie mai indepartate si promptitudinea in aprovizionare', se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. Autoritatea de reglementare in domeniul concurentei analizeaza proiectul de contract reciproc dintre Petrom si Rompetrol Rafinare SA Constanta.
Sursa: Gandul, 1 martie 2007.' -
Vanzarea Avioane Craiova, amanata
Evenimentul Zilei AVIO
___
Producatorul de avioane din Craiova va mai ramane ceva vreme in portofoliul statului. Desi ieri s-a implinit termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea fabricii, niciuna dintre cele trei companii care a cumparat caietul de sarcini - SAAB din Suedia, Ramses Romania si AGI Group din Marea Britanie - nu a depus ulterior la AVAS un dosar de oferta.
Totusi, principalul ofertant, SAAB, producatorul avioanelor Gripen, nu a renuntat definitiv la intentia de a prelua Avioane Craiova. „Ne pastram interesul in continuare, dar nu am avut timp sa depunem o oferta competitiva”, ne-a declarat vicepresedintele SAAB International, Torbj?rn Edberg. Acesta a precizat ca reprezentantii SAAB au trimis ieri o scrisoare catre AVAS in care solicita amanarea termenului de depunere a ofertei cu cateva saptamani.
Potrivit AVAS, guvernul nu va renunta la privatizarea Avioane Craiova si va mentine conditiile din caietul de sarcini. Compania care va prelua fabrica de avioane de la Craiova trebuie sa prezinte un plan de afaceri pe o perioada de cel putin cinci ani si sa isi asume un program de investitii pentru modernizare si dezvoltare de minimum 5,01 milioane euro. 1,67 milioane euro urmeaza sa fie investiti in primul an de la preluarea actiunilor.
Suedezii vor sa continue investitiile in Romania
Dupa parteneriatul semnat in 2006 cu Romaero, compania SAAB vrea sa investeasca si mai mult in Romania, fie prin colaborarea pe care o are cu operatorul aerian Carpatair, fie prin preluarea unor obiective scoase la privatizare. „Suntem cel mai mare producator de avioane si echipamente de aparare civila din nordul Europei si incercam sa purtam discutii cu ministrul economiei”, a mai spus oficial SAAB.
In prezent, SAAB colaboreaza cu Romaero pentru livrarea de subansamble destinate avionului Airbus A 380. Mai mult, Carpatair a devenit in 2006 cel mai mare operator de aeronave SAAB 2000 din lume, cu o flota alcatuita din 14 aeronave SAAB. Tot anul trecut, Carpatair a semnat cu SAAB Aerotech un acord pe termen de cinci ani pentru furnizarea de piese de schimb pentru aeronavele SAAB 340 si SAAB 2000.
Sursa: Evenimentul Zilei, 1 martie 2007. -
BCR a facut profit de 214 milioane de euro
Evenimentul Zilei
___
Grupul BCR a obtinut anul trecut un profit de 214,5 milioane de euro, cu 20,4% mai mult decat in anul precedent.
Rezultatele financiare ale BCR pe anul trecut au fost publicate ieri, odata cu cele ale grupului austriac Erste Bank. Din profitul grupului au fost scazute cheltuielile cu restructurarea si cu evaluarea grupului. In lipsa acestora, profitul bancii ar fi fost de 254 milioane de euro.
'Profitul net pe care l-a inregistrat banca, inainte de cheltuielile pentru procesul de restructurare, a crescut cu aproape 38%, ajungand la 254 milioane euro', a declarat presedintele executiv al Erste Bank, Andreas Treichl. Rezultatele au fost calculate conform standardelor internationale de contabilitate.
Rezultatele BCR au fost luate in calcul in stabilirea celor inregistrate de Erste Bank incepand cu 12 octombrie 2006, data la care grupul austriac a devenit proprietarul pachetului majoritar de actiuni al bancii autohtone.
Erste Bank a raportat pentru 2006 un profit net record de 932 milioane euro, cu 30,1% mai mult fata de 2005, si active de 182 de miliarde euro, in crestere cu 19%.
Daca nu ar fi luata in calcul si contributia bancii autohtone la rezultatul obtinut de Erste Bank, profitul net al bancii austriece ar fi de aproape 905 milioane de euro. In acest an, grupul austriac si-a propus sa-si majoreze profitul cu 25%. Tintele pentru 2008 si 2009 stabilesc o crestere a profitului cu cel putin 20%.
Veniturile BCR
Anul trecut, BCR si-a marit veniturile obtinute din dobanzi cu circa 20%, acestea ajungand la aproximativ 480 de milioane de euro.
Veniturile din comisioane au crescut cu numai 6a, reprezentand 161 milioane de euro. La BCR au crescut insa si provizioanele de risc cu 54,1%, acestea ajungand la 45 de milioane de euro.
Valoarea creditelor si a altor finantari acordate clientilor a crescut cu peste 56%, ajungand la 7,75 miliarde de euro. Concomitent, sumele datorate clientilor s-au majorat cu aproximativ 26%, pana la 7,3 miliarde de euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 1 martie 2007.'
Pagina