12.03.2007
-
Petrom si Romgaz ar putea construi un depozit de gaze
Curierul National SNP
___
Petrom analizeaza posibilitatea unei investitii intr-un depozit de gaze in Romania, posibil intr-un parteneriat cu Romgaz, intrucat compania petroliera intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce, a declarat directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan.
'Petrom vrea sa investeasca intr-un depozit de gaze si ne gandim si la posibilitatea colaborarii cu Romgaz pentru construirea acestuia', a spus Schinhan, in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit acestuia, Petrom intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce si tocmai de aceea are nevoie de o capacitate de inmagazinare. In prezent, Petrom nu are capacitati proprii de stocare, folosind depozite inchiriate de la Romgaz, pentru a inmagazina circa 500 de milioane de metri cubi de gaze naturale. In urma cu aproximativ doua saptamani, directorul general al Romgaz, Alexa Iakob, declara ca a primit propuneri din partea Petrom pentru infiintarea unor depozite de gaze, in cadrul unui parteneriat. 'Nu sunt inca discutii concrete. Trebuie intai sa studiem piata si locatiile unde acestea ar putea fi amplasate', a spus Iakob.
Potrivit acestuia, Romgaz va investi, in 2007, aproape 50 de milioane de dolari pentru dezvoltarea capacitatii de inmagazinare. Romgaz este principalul producator de gaze naturale din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national.
Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom. Consumul anual de gaze al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, o treime din aceasta cantitate provenind din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial. Romgaz ar putea participa, impreuna cu firma ruseasca Gazprom, la constructia unui depozit de gaze la Roman-Margineni, care necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro.
Depozitul poate inmagazina un volum activ de 600 de milioane-doua miliarde de metri cubi de gaz, in conditiile unui stoc inactiv de 500 de milioane-un miliard de metri cubi.
O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei a efectuat, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe aceasta tema. Surse apropiate situatiei au declarat ca partile nu au ajuns la un acord, intrucat Gazprom a solicitat Romgaz sa realizeze un studiu de fezabilitate, iar firma romaneasca a propus infiintarea unei companii mixte care sa realizeze studiul de fezabilitate si o analiza de piata.
Petrom a fost preluata de la statul roman de grupul austriac OMV, in 2004, intr-o tranzactie in valoare totala de 1,5 miliarde de euro.
Sursa: Curierul National, 12 martie 2007.' -
Finantarile prin banci, preferate in detrimentul celor prin Bursa
Adevarul
___
Piata de capital din Romania inregistreaza cel mai scazut nivel al capitalizarii raportate la PIB din Europa
Intermedierea financiara din tara noastra, ca si in alte state, se dezvolta pe doua cai paralele: prin sistemul bancar si prin piata de capital. In Romania, tinand cont de gradul de dezvoltare, se poate spune ca intermedierea financiara este abia la inceput. Iar cea mai des apelata metoda prin care companiile vor obtine finantari ar putea continua sa fie reprezentata de sistemul bancar.
Capitalizarea bursiera raportata la produsul intern brut inregistreaza cel mai scazut nivel din regiunea Europei Centrale si de Est. Astfel, la finalul anului trecut, valoarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat aproximativ 22% din totalul economiei. In schimb, in alte state europene, raportul este mult mai mare. Spre exemplu, in Ungaria, capitalizarea pietei de capital din Budapesta reprezenta, la finalul anului trecut, circa 80% din produsul intern brut, in Polonia, raportul era de peste 40%, iar un nivel de circa 39% a fost inregistrat in Bulgaria. Mai mult, si valoarea medie zilnica a tranzactiilor din piata de capital romaneasca este de circa 10 ori mai mica decat in alte state din centrul Europei. Iar toate aceste date arata faptul ca bursa autohtona este abia la inceput de drum. Totodata, si sistemul bancar este inca in urma celor din alte tari. In timp ce in Romania activele bancare inregistrate la finalul anului trecut reprezentau aproximativ 50% din produsul intern brut, in Ungaria acestea depaseau cu putin PIB-ul tarii, iar in Polonia nivelul era in jurul a 60%.
In plus, tinand cont de limitarile in dezvoltarea pietei de capital, dar si de perspectivele de crestere a institutiilor de credit, cei mai multi analisti economici spun ca, in tara noastra, cea mai mare pondere a finantarilor va continua sa vina, si in urmatorii ani, din partea sistemului bancar. Lipsa emitentilor puternici, cum ar fi companiile de talia Transelectrica, reprezinta principalul factor ce impiedica dezvoltarea pietei de capital autohtone. Pentru comparatie, in Polonia au intrat, in 2006, 38 de noi emitenti pe piata de capital. Iar de la inceputul acestui an, alte noua firme au ales sa se finanteze prin intermediul bursei din Varsovia. De aceea, piata de capital din Polonia este considerata printre cele mai atragatoare la nivel european pentru noii emitenti. Iar motivul principal care a condus la dezvoltarea rapida a acestei burse tine tocmai de intrarea marilor emitenti, asa-numitele companii campioni nationali.
In schimb, piata de capital romaneasca ar putea avea si in acest an un numar redus de noi companii intrate la cota bursei. Asta dupa ce, anul trecut, BVB a avut parte numai de doua oferte publice initiale: Transelectrica si Alumil. Iar in cazul operatorului de cablu CCC Blue Telecom, oferta nu s-a bucurat de succes. De aceea, cele mai multe asteptari indica faptul ca decalajul dintre Bursa de Valori Bucuresti si celelalte piete de capital din Europa va continua sa se adanceasca pe parcursul urmatorilor ani.
Ritm alert de dezvoltare a sistemului bancar
Spre deosebire de piata de capital, sistemul bancar autohton se bucura de un ritm inalt de crestere. Mai mult, bancherii spun ca tendinta de crestere alerta se va mentine si in urmatorii ani, pe masura ce tara noastra reducele decalajele fata de statele din Europa Centrala. Spre exemplu, pe parcursul anului trecut, activele bancare totale au sporit cu peste 46%, unul dintre principalele motoare de crestere fiind creditarea populatiei. Totusi, si alte sectoare ale economiei au inregistrat un ritm inalt al creditarii. Astfel, imprumuturile bancare acordate in constructii au sporit cu aproape 74%, soldul finantarilor ajungand sa reprezinte peste 5% din totalul creditelor bancare. Iar nivelul se aproprie de ponderea acestui domeniu in produsul intern brut (7%). O situatie similara a fost inregistrata si in sectorul serviciilor, unde creditele au sporit, anul trecut fata de 2005, cu circa 56%. Iar ponderea in soldul total al imprumuturilor a urcat la 34% (serviciile reprezinta circa 50% din PIB). Spre deosebire, acest domeniu detine la BVB mai putin de 1% din capitalizarea bursiera, fara sa fie incluse si serviciile financiare, care reprezinta circa 37%.
Sursa: Adevarul, 12 martie 2007
09.03.2007
-
Altur, in tratative cu nemtii pentru deschiderea unei noi fabrici
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALT
___
Producatorul de componente pentru sisteme de franare auto Altur Slatina se afla in discutii cu o firma germana pentru deschiderea unei noi fabrici de turnare a pieselor auto, cu o capacitate reprezentand circa 75% din cea a Altur, potrivit reprezentantilor companiei. Tratativele sunt in faza de negocieri in plan tehnic, au mai precizat acestia.
Linia de turnare a pieselor auto de care dispune in prezent Altur este de aproximativ 6.500 de tone aluminiu pe an, iar productia noii fabrici este estimata la 5.000 de tone.
'O firma germana s-a interesat la noi daca putem sa executam piese auto turnate, a facut si un raport de audit, insa nu este nimic definitivat.
Avand in vedere ca este vorba de posibilitatea deschiderii unei noi fabrici, mai devreme de un an si jumatate aceasta nu ar putea sa intre in functiune', a declarat Florian Buzatu, presedintele Altur Slatina.
El a mai precizat ca se poarta tratative cu partenerii germani privind si posibilitatea prelucrarii pieselor auto turnate, care au o valoare adaugata superioara activitatii de turnare. In acest moment, Altur realizeaza intr-o proportie foarte mica prelucrarea pieselor, acest proces realizandu-se in principal la beneficiar.
Reprezentantii Altur vad anul acesta o incetinire a ritmului de crestere a afacerilor, dar trecerea pragului de rentabilitate. Astfel, afacerile companiei sunt previzionate sa creasca cu 5% fata de anul trecut, atingand 102 mil. lei (circa 30 mil. euro). In 2006, compania a realizat o cifra de afaceri de 27,6 milioane de euro (97,3 mil. lei).
Conducerea Altur estimeaza pentru acest an un profit de 0,8-1 mil. lei, dupa ce a incheiat anul trecut cu o pierdere de 1,2 mil. euro (4,1 mil. lei).
'Cresterea afacerilor companiei are ca baza solicitarile mai mari din partea beneficiarilor nostri, care sunt in cea mai mare parte companii din strainatate', precizeaza Florian Buzatu. Aproape 90% din vanzarile Altur sunt destinate exportului, iar reprezentantii companiei doresc cresterea acestei ponderi.
Afacerile companiei s-au majorat anul trecut cu 42%, de la 19,4 mil. euro (70,3 mil. lei), in conditiile inregistrarii unei pierderi de 1,17 mil. euro (4,11 mil. lei).
Pierderea din 2006 a fost totusi cu 28% mai mica comparativ cu cea din anul anterior, care s-a ridicat la 1,65 mil. euro (aproape 6 mil. lei).
Conducerea Altur pune rezultatul negativ inregistrat anul trecut pe seama deprecierii monedei euro dat fiind vanzarile cu preponderenta catre export si cresterea pretului la materiile prime.
'Noi stabilim valoarea contractelor de export pentru anul viitor in luna noiembrie, iar platile se fac la 1-3 luni dupa. De asemenea, pretul aluminiului a cunoscut o crestere accentuata in ultimul timp, iar regularizarea s-a facut pana acum la 3 luni', spune Florian Buzatu.
In vederea eficientizarii activitatii si a cresterii gradului de productivitate compania a realizat investitii pentru modernizarea liniilor de productie, care s-au cifrat la circa 5 milioane de euro. Pentru acest an, Altur si-a programat investitii de circa 2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2007.' -
Bursele din Romania si Cipru ar putea lansa o platforma comuna de tranzactii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Reprezentantii Bursei din Cipru vor avea discutii, saptamana viitoare, cu autoritatile romane din domeniul pietei de capital, pentru a analiza posibilitatea cooperarii privind o platforma comuna de tranzactionare, a declarat managerul general al institutiei cipriote, Nondas Metaxas. 'Ne vom intalni cu o agenda deschisa, pentru a explora optiunile de cooperare', a afirmat Metaxas. Bursa din Cipru este implicata deja intr-un acord de colaborare cu Bursa din Atena, printr-o platforma comuna de tranzactionare, lansata in octombrie 2006. 'Ceea ce vom oferi bursei este oportunitatea de a participa la o platfoma, in conditiile mentinerii independentei totale', a precizat oficialul Bursei din Cipru. Pe de alta parte, atat Bursa din Atena, cat si cea din Cipru si-au exprimat interesul pentru achizitia unei participatii la operatorul pietei bulgare de profil, in cazul in care executivul de la Sofia decide sa vanda actiunile detinute la bursa locala.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2007.' -
Titlurile de stat, mai aproape de Bursa
Curierul National
___
Depozitarul Central a primit autorizarea definitiva din partea Bancii Nationale a Romaniei pentru operatiuni de compensare-decontare. Avizul a fost dat in sedinta de Consiliu de Administratie de saptamana trecuta. 'Am fost informati ca in sedinta de Consiliu de Administratie de vineri BNR a acordat Depozitarului Central autorizatia definitiva. Nu am primit inca nicio decizie scrisa', a declarat, pentru Mediafax, directorul general al Depozitarului, Adriana Tanasoiu.
Aceasta este ultima autorizatie de care Depozitarul Central avea nevoie pentru ca institutia sa fie pe deplin operationala. In plus, dupa primirea autorizatiei de la BNR, listarea titlurilor de stat la cota Bursei devine tot mai aproape. 'Ministerul Finantelor a promis ca, dupa autorizarea definitiva a Depozitarului Central, dupa ce acesta va deveni pe deplin functional, sunt premise pentru listarea titlurilor de stat la Bursa. Finantele emit titlurile. In plus, BNR nu trebuie sa se opuna operatiunii de listare', a declarat presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Septimiu Stoica.
Depozitarul Central a avut nevoie de patru autorizatii ca sa devina complet operational. Doua autorizatii au venit de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si doua de la Banca Nationala a Romaniei.
In iunie 2006, CNVM a acordat autorizatia de infiintare a Depozitarului Central, iar, la finele lunii noiembrie, BNR a dat autorizatia prealabila a sistemului de plati ce asigura compensarea-decontarea.
Autorizatia de functionare a Depozitarului a fost emisa de CNVM la jumatatea lunii decembrie, astfel ca din luna ianuarie a acestui an institutia desfasoara operatiunile de registru.
Supravegherea Depozitarului Central este realizata de catre CNVM, responsabilitate impartita cu Banca Nationala a Romaniei in cazul operatiunilor de compensare-decontare. Actionarul majoritar al Depozitarului este BVB.
Sursa: Curierul National, 9 martie 2007.' -
Investitorii straini vin sa vada pe viu noul Tigru din Est
Adevarul
___
Un fond suedez isi aduce clientii la Bucuresti, pentru a-i convinge de oportunitatile de afaceri din Romania
200 de investitori de portofoliu din toata lumea se afla in acest sfarsit de saptamana la Bucuresti, pentru a vedea de ce merita sa investeasca in actiunile companiilor romanesti. Cei mai multi sunt din tarile nordice si sunt mai degraba curiosi in legatura cu aceasta destinatie „exotica'. Au dat peste 1.000 de euro pentru a auzi pledoarii ale reprezentantilor unor mari companii din Romania, pentru a vedea cu ochii lor febra consumului la romani si Casa Poporului.
Evident, acest infotrip (excursie de informare) nu este organizata de vreo institutie oficiala de pe la noi, disperata sa aduca investitori straini. Este o initiativa privata, a grupului suedez East Capital, administrator de fonduri specializate in investitii in Europa de Est. O initiativa buna pentru afaceri, administratorul dorind sa transforme acesti investitori - mare parte din ei „mari investitori' - in propriii clienti.
„Am mai organizat asemenea evenimente in capitale din Europa de Est. Dupa fiecare am inregistrat o crestere a investitiilor in fondurile noastre', spune Peter Elam Hakansson, presedintele East Capital. Cresterea se vede cu ochiul liber. Daca in 2003, fondul avea investitii de mai putin de 500 milioane de euro, in 2005 acestea erau de aproape 2,5 miliarde, pentru ca acum sa ajunga la 3,8 miliarde de euro, in public si private equity. Din acestea, numai 124 de milioane sunt investite la Bursa din Bucuresti, incepand din 2002.
Sunt perspective mari pentru investitori, dar acestia trebuie sa aiba rabdare
East Capital nu are un fond dedicat Romaniei (de altfel, singurele fonduri dedicate sunt pentru Rusia si Turcia). Plasamentele din Romania sunt prinse in Fondul pentru Europa de Est (pondere 3%), un fond cu risc mediu, respectiv Fondul pentru Balcani (pondere 15%), cu risc mediu spre ridicat. Cea mai mare expunere a fondului este pe domeniul petrolier (Petrom 0,3% din actiunile companiei, Conpet - 0,6%), apoi financiar ( cate 1% din fiecare SIF) si imobiliar (Impact -7,4%).
Administratorul vrea sa transmita clientilor sai ca in Romania domenii-vedeta sunt acum transporturile, infrastructura, IT, agricultura, retail. 'Romania are inca o oportunitate in forta de munca ieftina si calificata. De asemenea, sunt foarte importante fondurile europene structurale. Pana in 2015, acestea vor aduce o crestere suplimentara a PIB cu 15%', spune Peter Hakansson. „Dar mesajul nostru pentru investitori este ca trebuie sa invete sa aiba rabdare'.
Suedezii vor sa investeasca 200 milioane de euro in companii romanesti
La drept vorbind, Bursa de la Bucuresti ofera, in acest moment, destul de putine oportunitati. „Daca la Petrom, spre exemplu, ar fi un free-float (actiuni pe piata) mai mare, acest titlu ar fi unul dintre cele mai interesante din Est. Iar daca la SIF-uri, plafonul detinerilor ar creste la 5%, fata de 1% cat e acum, tranzactiile ar fi dinamizate', spune seful East Capital. Apar si probleme de supraevaluare a actiunilor. Spre exemplu, actiunile bancilor romanesti - arata Bogdan Popescu, seful biroului din Paris al East Capital. El a dat exemplul BCR, al carei pret de vanzare a fost de sapte ori mai ridicat decat valoarea contabila. In alte tari din regiune, preturile sunt de 2,5-3 ori valoarea contabila.
Pa langa scumpirea actiunilor, supraincalzirea economiei poate avea si alte efecte colaterale negative. „Se poate ajunge la reducera competitivitatii, prabusirea pietei imobiliare, crize ale sistemului bancar si deprecierea leului'.
Cu toate acestea, economia romaneasca, „noul tigru din Est', cum spun suedezii de la East Capital, nu trebuie ocolita. Tinta lor este ca investitiile in Romania sa ajunga la 200 milioane de euro, in actiuni listate, dar si nelistate.
Pentru a vedea pe viu tigrul, clientii East vor vizita, maine dupa-amiaza, un hipermarket din Bucuersti. Duminica, vor fi la Palatul Parlamentului (Casa Poporului), pentru a vedea si ce-au putut sa construiasca „tigrisorii'.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2007.'
08.03.2007
-
Achizitiile nete ale strainilor pe Bursa au ajuns la nivel record
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Achizitiile nete ale investitorilor straini pe Bursa de Valori au atins in februarie un nivel record, depasind 90 de milioane de euro, suma apropiata de cea investita in actiuni romanesti pe tot parcursul anului trecut.
In ciuda investitiilor record, piata a intrat la finalul lui februarie pe o scadere puternica din cauza caderii pietelor externe.
Brokerii spun insa ca investitiile pe luna trecuta ale fondurilor de investitii straine nu pot fi considerate spectaculoase.
'Suma de 90 de milioane de euro nu e o suma deloc mare. Poate pentru Romania, care e o piata mica, am putea spune ca intr-o anumita masura e o suma mare, dar nu as putea spune ca e ceva care sa dovedeasca faptul ca Romania a intrat pe radarul marilor investitori', considera Cornel Fumea, directorul BRD Securities, una dintre societatile de brokeraj de pe piata prin care tranzactioneaza investitori straini.
'Noi nu simtim nicio schimbare majora a interesului investitorilor institutionali pentru Romania, dupa aderarea la UE', a declarat Dana-Mirela Ionescu, presedintele societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.
Recordul anterior fusese stabilit in prima luna a anului trecut, cand achizitiile nete ale strainilor s-au ridicat la 58,3 milioane de euro, atunci suma fiind influentata puternic de banii platiti de cehii de la Zentiva pentru preluarea producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti.
Maximul atins nu s-a datorat unor achizitii mai mari ale strainilor, ci faptului ca acestia au vandut mai putin decat in lunile anterioare.
In ultimii ani, sumele de bani investite de straini la Bursa au urmat in general aceeasi tendinta, soldurile cele mai importante la nivelul achizitiilor nete fiind inregistrate in prima luna a anului si ulterior in a doua parte din an. Cu toate acestea, la inceputul lui 2007 evolutia pietei nu a mai semanat cu cea din 2005 si 2006, Bursa fiind dominata in prima luna din an mai mult de scaderi.
'Conteaza asteptarile pe care le au investitorii. Unii se asteptau probabil ca preturile sa inregistreze o crestere sustinuta in prima luna din an si cum aceasta nu s-a intamplat, au trebuit sa mai astepte pentru a-si marca pozitiile, astfel putandu-se explica de ce vanzarile au fost mai mici', spune Cornel Fumea.
El spune ca au intrat si fonduri noi de investitii de la inceputul anului pe piata, dar nu la modul in care sa se poata spune ca a fost o schimbare substantiala, ca efect al aderarii la UE.
'Ma astept ca investitori mai multi sa intre in a doua jumatate a anului. Investitorii asteapta in primul rand conjuncturi mai favorabile din punctul de vedere al preturilor', considera Fumea.
Evolutia din ultimii ani a pietei a aratat ca revenirea pe cresteri a actiunilor coincide cu cresterea achizitiilor strainilor.
'In opinia mea, valorile la nivelul indicilor per ansamblul pietelor internationale sunt mari, venind dupa cresteri importante. Si o corectie trebuia sa vina. Eu cred ca aceasta corectie inca nu s-a terminat', mai spune directorul BRD Securities. Scaderea preturilor actiunilor de pe pietele emergente a devenit o regula in ultimii opt ani pe pietele de capital emergente, cum este si piata romaneasca, acestea durand intre 35 si 69 de zile, iar scaderea medie a cotatiilor s-a situat intre 15% si 25%, conform unui studiu ING Bank.
Piata romaneasca a devenit in ultimii ani din ce in ce mai corelata cu pietele internationale, in special cu cele emergente, datorita mai ales prezentei fondurilor de investitii
Spre deosebire de media pietelor internationale, sintetizate de studiul ING prin indicele MSCI EM, piata romaneasca este mai volatila, astfel ca in ultimii ani corectiile au fost mai puternice, dar si cresterile au fost mai mari atunci cand piata a mers in sus.
In 2006 corectia a fost de 24,6%, iar in 2005 de 29,6%. Pe de alta parte, corectia de primavara pe pietele emergente studiate de ING a fost de 11% in 2005 si de 25% anul trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 martie 2007.' -
Austriecii de la OMV mizeaza pe cresterea pretului gazelor in Romania
Gandul SNP
___
Cresterea in perioada urmatoare a pretului la gazele extrase de Petrom va determina avansul profitului OMV, a declarat directorul financiar al grupului austriac, David Davies. 'Profitabilitatea, din punct de vedere macroeconomic, ne asteptam sa fie o provocare mai mare in anul in curs fata de 2006 (...) si ar putea fi compensata de cresteri viitoare ale preturilor la gaze naturale in Romania, ceea ce este foarte probabil', a afirmat Davies. OMV a anuntat, ieri, rezultatele financiare pentru anul 2006. Profitul net al grupului a crescut anul trecut cu 11%, la 1,658 miliarde de euro.
Profitul net al Petrom a crescut anul trecut cu 61%, la 2,28 miliarde lei (647 milioane euro), iar cifra de afaceri s-a majorat cu 22%, la 13,07 miliarde lei (3,71 miliarde euro), in principal ca urmare a cotatiei favorabile a produselor petroliere. Petrom a contribuit anul trecut cu 36% la profitul inainte de deducerea dobanzilor si impozitelor (EBIT) al grupului OMV, in valoare totala de 2,257 miliarde de euro. Davies a reamintit ca pretul reglementat la gaze pentru producatori a crescut in noiembrie anul trecut si se asteapta ca, foarte probabil, acesta sa urce si in continuare. Pretul reglementat in industria gazelor naturale din Romania a avansat anul trecut de la 195 de dolari/ 1.000 mc la 287 dolari/1.000 mc. In procesul de liberalizare a pietei gazelor, Petrom anticipeaza pentru 2007 ca pretul gazului din productia interna va avea o crestere constanta. Petrom a obtinut anul trecut, din activitatile de gaze naturale, un profit operational de 117 milioane lei (33,1 milioane de euro). In acelasi timp, compania a participat cu un miliard de euro la veniturile OMV in segmentul de explorare si productie, care au fost sustinute si de pretul ridicat la gaze in Romania.
Sursa: Gandul, 8 martie 2007.' -
Privatizarea Antibiotice bate pasul pe loc
Curierul National ATB
___
Procesul de privatizare al companiei Antibiotice Iasi, considerata cea mai valoroasa societate romaneasca aflata in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, ar putea fi incheiat pana la sfarsitul acestui an. 'Sunt conditii ca privatizarea Antibiotice sa fie finalizata pana la sfarsitul acestui an', a declarat pentru Curierul National directorul general al companiei, Ioan Nani. Anuntata cu surle si tobe, privatizarea producatorului roman de medicamente era prevazuta pentru inceputul acestui an, dupa care, Teodor Atanasiu, noul sef al AVAS, a precizat ca procesul va fi incheiat in primul semestru al anului 2007. Nani a spus ca schimbarile care au avut loc la nivelul conducerii AVAS, dar si alte probleme ale Autoritatii ar putea devansa termenele inaintate pentru privatizarea companiei.
Investitor strain sau roman?
In luna noiembrie a anului trecut, surse guvernamentale precizau ca AVAS ar putea modifica strategia de privatizare a Antibiotice, pentru a incuraja investitorii romani. 'Nu am nicio preferinta referitoare la viitorul proprietar al Antibiotice. Cu toate acestea, un investitor din strainatate, respectiv o companie importanta, are avantajul tehnologiei si al expertizei suplimentare a produselor', a afirmat Nani. AVAS detine 53,01% din actiunile companiei din Iasi, iar printre actionarii semnificativi se numara SIF Oltenia - 10,09%, Citibank Romania - 6,2% si Broadhurst Investments Limited - 4,9%. Pana la 1 noiembrie 2006, un numar de 22 de investitori interesati de cumpararea societatii Antibiotice au depus scrisori de intentie. 'Valoarea de piata a Antibiotice este de aproximativ 300 de milioane de dolari. Nu stiu daca pretul pe care un investior ar trebui sa-l plateasca pentru achizitionarea participatiei detinuta de AVAS (53,01% ar echivala cu circa 159 de milioane de dolari - n.r.) este mare sau nu. Ramane de vazut', a mentionat Nani.
Privatizarea nu a influentat evolutia cotei de piata
Potrivit unui raport al firmei de cercetare de piata, Cegedim Romania, Antibiotice a incheiat anul 2006 cu o cota de piata de 3,2%. 'Am pornit in 2005 cu o cota de piata de 2,87%, iar la sfarsit detineam 3,17% din totalul pietei farmaceutice din Romania. In 2006, am reusit sa ne atingem tinta de 3,2%', a spus directorul general al Antibiotice. Desi in trimestrul al treilea si al patrulea din 2006, cota de piata a companiei a stagnat la 3,2%, Nani nu crede ca procesul de privatizare a avut vreo repercusiune asupra nivelului de crestere al societatii.
'Au existat anumite influente, generate de evolutia pietei, dar nu pot spune ca privatizarea a avut un efect negativ asupra cotei de piata a Antibiotice', a precizat Nani. Directorul general al societatii a adaugat ca, pentru acest an, Antibiotice vrea o cota de 3,5% din totalul pietei farmaceutice autohtone.
Afaceri de 234 milioane lei pentru Antibiotice, in 2007
Pentru anul in curs, Ioan Nani prognozeaza ca Antibiotice va avea o cifra de afaceri de 234 de milioane de lei. In 2006, compania din Iasi a avut afaceri de 196 de milioane de lei, in crestere cu 32,5 de milioane de lei fata de 2005. La nivelul anului 2006, profitul companiei a inregistrat o crestere de 27,3% si a ajuns la 25 milioane lei, fata de nivelul de 19,67 milioane lei din 2005.
Din totalul cifrei de afaceri din 2006, Antibiotice a investit circa 30% in protectia mediului. Totodata, din exporturi, compania a obtinut, anul trecut, 6,2 milioane de dolari, suma comparabila cu cea din 2005, a spus Nani.
'In 2006, Antibiotice a investit in jur de cinci milioane de euro. Am finalizat statia de epurare, care a costat circa 3,2 milioane de euro (investitie desfasurata pe o perioada mai lunga de timp), am construit un incinerator de deseuri, care a costat 800.000 de euro, si am reamenajat Sectia de injectabile, pentru care s-au cheltuit peste 1,5 milioane de euro. In acest an, estimez ca valoarea investitiilor va fi de cinci milioane de euro', a afirmat Nani.
Banii vor fi orientati catre modernizarea echipamentelor din sectiile de fabricatie si spre construirea unei capacitati de fabricatie a produselor cefalosporine injectabile, pentru care se poarta discutii la nivelul conducerii, a subliniat Nani. De asemenea, Antibiotice Iasi a investit in 2006, pentru promovare, circa 17 procente din cifra de afaceri. 'In fiecare an, ne propunem sa alocam sume din ce in ce mai mari in aceasta promovare, pentru ca suntem nevoiti sa rezistam concurentei din ce in ce mai aprige', a declarat Nani.
Piata saturata
Directorul general al companiei din Iasi crede ca aderarea Romaniei nu va aduce si alti jucatori din industria farmaceutica mondiala pe piata farma autohtona, deoarece majoritatea lor sunt prezenti deja in Romania. 'Cel mult vor mai fi lansate doua, trei sute de produse noi, dar piata se va regla dupa o perioada de doi, trei ani', a afirmat Nani.
Referitor la evolutia pietei farmaceutice din Romania, Nani a spus ca specialistii vad o crestere anuala de 15-18%, dar el este de parere ca piata va avansa cu 20% pe an.
Portofoliul de produse marca Antibiotice cuprinde peste 120 de medicamente de uz uman din 11 clase terapeutice, precum si medicamente de uz veterinar, substante active si biofertilizatori.
Antibiotice este recunoscuta drept principalul producator de medicamente antiinfectioase din Romania. Compania exporta produse in peste 40 de tari ale lumii si ocupa locul al II-lea pe plan mondial intre producatorii de Nistatina.
Sursa: Curierul National, 8 martie 2007.' -
ING: Bursa de la Bucuresti nu mai are potential de crestere accentuata
Curierul National
___
Numarul mic de societati listate, dar mai ales lipsa lichiditatii de pe piata de capital din Romania, nu mai pot sustine o crestere accentuata a bursei.
Principalii factori de care depinde cresterea pietei sunt performantele macroeconomice, rezultatele financiare ale companiilor listate la cota Bursei, precum si lichiditatea zilnica a Bursei, dar si atractivitatea emitentilor listati.
In timp ce in Romania volumul zilnic de tranzactionare este de 11,3 milioane de euro, in tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria, rulajele zilnice realizate pe piata de capital depasesc 100 de milioane de euro. Mai mult, in cazul Poloniei, ajung chiar la 180,7 milioane de euro.
'Resursele de crestere pe viitor sunt destul de limitate. Marile companii nationale au fost deja privatizate, dar nu prin intermediul Bursei, iar acest lucru se simte la nivelul capitalizarii si al valorii de tranzactionare. Acum asteptam ca noii actionari majoritari sa listeze companiile la Bursa. Oricum noii emitenti care se vor lista vor fi, cel mai probabil, companii mici si mijlocii, care nu vor putea sa impulsioneze prea mult piata', a declarat Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, in cadrul unui seminar pe teme ale pietei de capital.
Numarul societatilor listate a scazut in 2006 cu 9,37%
Anul trecut, numarul societatilor listate a scazut cu 9,37% si a ajuns la 58 de companii. Potrivit datelor centralizate de Bursa de Valori Bucuresti, in 2005 erau listate la cota Bursei 64 de companii. 'Daca dam la o parte societatile care au fost listate mai mult cu forta si care nu au lichiditate, situatia bursei este cu totul alta. Doar cateva companii prezinta cu adevarat interes pentru investitori', a spus Negritoiu.
Numarul titlurilor listate la Bursa din Polonia se ridica la 284, iar capitalizarea bursiera a ajuns la 227,8 miliarde de lei, fata de o capitalizare de 21,4 miliarde de euro pentru BVB.
Desi cu un numar mai mic de emitenti, Bursele din Ungaria si Cehia au devansat cu mult capitalizarea bursiera de la BVB. Pe ambele Burse sunt listati 32 de emitenti, iar capitalizarea a ajuns la 50,3 miliarde de euro, in cazul Cehiei, si 72,2 miliarde de euro in cazul Ungariei.
'In Romania se simte lipsa privatizarilor prin Bursa, spre deosebire de Ungaria, unde majoritatea privatizarilor au fost efectuate pe piata de capital. Probabil ca daca marile privatizari se faceau prin intermediul Bursei, nu mai existau nici atatea dosare la Directia Nationala Anticoruptie in prezent', a afirmat Negritoiu.
Optiunile investitionale sunt prea putine
Conform reprezentantilor ING Bank, optiunile pe care le au marii investitori sunt prea putine, reducandu-se la actiuni precum Petrom, BRD, cele cinci SIF, Transelectrica sau Banca Transilvania. Listarile noi la Bursa sunt de natura sa aduca noi investitori mari pe piata de capital din Romania, odata cu majorarea capitalizarii si imbunatatirea indicatorilor Bursei de la Bucuresti in plan regional. 'Pachetele ramase la privatizare sunt nesatisfacatoare pentru apetitul investitorilor', a declarat Florin Ilie, director piete de capital ING Bank.
De altfel, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti spera ca pana in 2010 numarul de conturi active va ajunge la 300.000/an, in conditiile in care in primele noua luni ale anului 2006, putin peste 30.000 de investitori au realizat cel putin o tranzactie bursiera.
Sursa: Curierul National, 8 martie 2007.'
Pagina