04.07.2006
-
Regele cherestelei mai lanseaza un fond de investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Societatea de administrare a investitiilor Investica Asset Management, controlata de senatorul UDMR Verestoy Attila, va lansa un fond de investitii inchis cu plasamente pe piata de capital. Verestoy este supranumit 'regele cherestelei' pentru afacerile sale cu lemn.
Fondul, care se va numi Infinity, a fost autorizat saptamana trecuta de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), urmand sa fie demarat procesul de subscriere. Investica intentioneaza sa atraga atat investitori romani, cat si investitori straini si isi propune sa stranga in prima faza peste 2 milioane de euro.
'Fondul are ca obiectiv principal atragerea in mod privat a resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice romane si straine printr-o oferta privata periodica.
Disponibilitatile banesti atrase vor fi plasate pe piata financiara, preponderent in valori mobiliare, pe principiul diversificarii riscului si administrarii prudentiale', a declarat Leonard Visan, directorul general al Investica Asset Management.
'In prezent derulam un program de prezentari cu posibili investitori straini pe care avem speranta ca ii vom convinge sa intre si pe piata din Romaaia. La sfarsitul primei perioade de subscriere tintim echivalentul a 2 milioane de euro', a precizat Visan.
Infinity este al treilea fond inchis de investitii lansat in acest an, dupa Fondul Privat Comercial, lansat de Globinvest din Cluj-Napoca, si STK Emergent, lansat de STK Financial, tot din Cluj. Anul trecut a fost lansat un singur fond inchis de investitii, BT Invest 1, administrat de BT Asset Management. Administratorii au posibilitatea de a lansa fonduri inchise doar de un an, numarul fondurilor de acest tip fiind inca redus in comparatie cu potentialul pietei. Administratorii spun ca fondurile deschise de investitii au ca avantaj faptul ca legislatia este mai permisiva cu acest tip de fonduri, ceea ce permite o politica de administrare mai flexibila.
'Ne aflam intr-o perioada in care fluctuatiile pe piata de capital au inceput sa aiba o amplitudine foarte mare. Politica permisiva, posibilitatea aplicarii unor strategii mai flexibile de plasament, adoptarea unor strategii de arbitraj, acestea sunt o parte dintre motivele pentru care am ales sa lansam mai intai un fond inchis de investitii', a explicat directorul general al Investica.
Activele totale ale fondurilor inchise de investitii aflate in evidenta UNOPC au crescut in primele cinci luni cu circa 78%, atingand la finele lunii mai 53,3 milioane de euro (188,3 milioane de lei). In comparatie, activele fondurilor mutuale s-au majorat in primele cinci luni cu 43%, pana la 130,8 milioane de euro. Administratorii de fonduri considera ca piata fondurilor mutuale va creste la 2 miliarde de euro pana in 2010. Pe piata fondurilor inchise este insa mai greu de realizat o estimare, avand in vedere ca aceste fonduri sunt mai exclusiviste si se adreseaza unei categorii destul de restranse de investitori.
'Avand in vedere ca specificul fondurilor inchise este exclusivist, credem ca dezvoltarea acestei piete se bazeaza in primul rand pe oferta administratorilor', sustine Visan.
Investica Asset Management intentioneaza sa lanseze in acest an si un fond mutual. Societatea va depune in septembrie la CNVM documentatia necesara pentru autorizarea primului fond deschis.
Investica are un capital social de 520.000 de lei (circa 150.000 de euro), fiind controlata de senatorul UDMR Verestoy Attila, care detine 80% din actiuni. Verestoy Attila este actionar in mai multe societati comerciale printre care compania de tichete de masa Hungastro, la care detine 37% din actiuni. El este cunoscut ca unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata lemnului.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 iulie 2006.' -
Firmele vor plati impozit pe profitul reinvestit, microintreprinderile - taxate cu 2% din cifra de afaceri
Gandul
___
Deputatii lucreaza, in aceasta saptamana, in sesiune extraordinara pentru a finaliza legile prioritare procesului de integrare, printre care si proiectul legii noului Cod Fiscal, care a suferit modificari importante la Senat. Pentru a intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, noul Cod Fiscal trebuia aprobat de Parlament pana la 1 iulie. ?Am discutat cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, sa ne incadram in aceasta saptamana si sa finalizam dezbaterile pe proiectul legii noului Cod Fiscal. Desi vom lucra peste program, este foarte greu, fiind vorba despre 400 de articole?, ne-a declarat Mihai Tanasescu, presedintele Comisiei de buget din Camera Deputatilor. In opinia sa, marea problema a deputatilor este cea a timpului si a disconfortului vizavi de comportamentul Guvernului, care a trimis proiectul privind noul Cod fiscal la Parlament dupa 8 luni de taraganari, iar Senatul a alocat 3 saptamani pentru dezbateri. ?Comisiile economice vor lucra in paralel cu cea de buget, finante. Vom primi amendamentele celorlalte comisii si le vom analiza?, a precizat Tanasescu. El se asteapta ca Guvernul sa revina asupra unor amendamente aprobate la Senat.
Ieri, in prima zi de lucru, deputatii Comisiei de buget, finante au votat impotriva propunerii de scutire a companiilor de la plata impozitului pe profitul reinvestit, adoptata de senatori in urma cu doua saptamani. Amendamentul respectiv, propus de Partidul Conservator, fusese respins de Comisia economica a Senatului, dar a fost votat in plen. Totodata, deputatii Comisiei de buget au stabilit ca microintreprinderile vor putea opta pentru plata unei cote de impozit de 2% din cifra de afaceri, care va fi majorata pana la 3% in 2009. In schimb, senatorii au decis ca microintreprinderile vor plati de la 1 ianuarie 2007 fie un impozit de 1,5% pe cifra de afaceri, fie o cota de 16% pe profit, daca obtin cel putin 50% din venituri din activitati de productie. In plus, deputatii Comisiei de buget au respins scaderea cotei reduse a TVA de la 9% la 7%, precum si un amendament referitor la includerea produselor alimentare de baza in categoria celor taxate cu cota redusa. Senatorii au aprobat diminuarea cotei reduse de TVA la 7%, respingand amendamentul privind includerea produselor alimentare in categoria celor taxate cu cota redusa.
Pesedistii vor parasi dezbaterile la Codul Fiscal
PSD va sustine, miercuri, in plenul Camerei Deputatilor, ?abandonarea discutiilor? pe marginea Codului Fiscal. Motivul invocat de pesedisti este cel putin hilar: nu mai exista ministru al Finantelor care sa-si sustina Codul! ?In conditiile in care ministrul Finantelor este, practic, scos din jocul politic de catre lupta interna de la PNL, este complet deplasat si inutil sa continuam in Parlament, in Camera Deputatilor, discutiile despre Codul Fiscal. Nu mai exista ministru de Finante, nu mai exista promotor al acestui Cod Fiscal, si asa, modificat de 5 ori?, a declarat, ieri, Mircea Geoana, presedintele PSD. Ieri, conducerea PNL a decis insa ca Sebastian Vladescu ? contestat in interiorul partidului, dupa votul din CSAT ? sa-si continue activitatea la Finante
Sursa: Gandul, 4 iulie 2006. -
Prin adoptarea Basel II, bancile romanesti isi vor majora capitalul
___
Bancile din Romania vor fi nevoite sa aduca noi aporturi de capital dupa introducerea regulilor de calcul a riscurilor si adecvare a capitalurilor propuse prin regulamentul Basel II. Legislatia privind aplicarea noului regulament trebuie elaborata pana anul viitor si devine obligatorie pentru toate institutiile de credit din tarile europene incepand cu 1 ianuarie 2008. Basel II introduce reguli imbunatatite de clasificare si gestionare a riscurilor, odata cu noile metode de calcul al adecvarii capitalurilor in functie de risc.
Bancile au posibilitatea sa aleaga intre o abordare de baza, care presupune un calcul pornind in principal de la factori cantitativi si mai multe variante de abordari avansate. Acestea din urma pun accentul pe factorii calitativi ai portofoliului si presupun elaborarea unui model pentru fiecare banca in parte. Cu ajutorul acestor modele pot fi diminuate sumele de capital alocate riscului pentru o serie de credite. Pe de alta parte, sunt necesare eforturi considerabile de implementare, mai ales pentru bancile de dimensiuni mici. Basel II impune o serie de modificari ale procedurilor si organizarii interne. Este un model construit aproape in totalitate pe conceptul de guvernanta corporatista, in care responsabilitatile fiecarei structuri de conducere sunt foarte bine definite si separate.
Totodata, aplicarea Basel II necesita uniformizarea metodelor de raportare, prin introducerea la nivelul sistemului bancar a Standardelor Internationale de Raportare Financiara.
Sursa: Curierul National, 4 iulie 2006.
03.07.2006
-
Transelectrica: fondurile primesc 12% din ce au platit
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Investitorii institutionali vor primi mai putin de 12% din actiunile pentru care au subscris in cadrul ofertei publice initiale a Transelectrica, din cauza gradului mare de suprasubscriere inregistrat pe transa investitorilor mari, care au subscris actiuni de minimum 500.000 de lei (139.000 de euro).
Marii investitori au introdus ordine de cumparare pentru mai mult de 37 de milioane de actiuni, in timp ce numarul de actiuni rezervate pentru transa investitorilor institutionali a fost de aproape 4,4 milioane, reprezentand 60% din valoarea ofertei.
Asadar, un investitor, care a subscris 100.000 de actiuni, va primi aproximativ 11.860 de actiuni.
Pe transa investitorilor mici gradul de suprasubscriere a fost mai redus, existand peste 4.200 de ordine de cumparare pentru 10,3 milioane de actiuni, fata de o oferta de 2,93 de milioane de actiuni.
In aceste conditii, rata de alocare pe transa micilor investitori, care au subscris intre 2.000 de lei (580 de euro) si 500.000 de lei (139.000 de euro) va fi de aproximativ 28,45%. Cu ale cuvinte, un investitor care a subscris 1.000 de actiuni in cadrul ofertei va primi 284,5 actiuni.
Banii care au fost subscrisi excedentar in cadrul ofertei Transelectrica se vor intoarce saptamana aceasta la investitori. Sumele mari subscrise sunt un semnal pozitiv pentru piata de capital, aratand ca in piata exista bani, dar si interes pentru emitenti noi.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 iulie 2006. -
Scadere de 1,24% la fondurile deschise de investitii
Curierul National
___
Fondurile deschise de investitii au inregistrat saptamana trecuta, o scadere, in medie, cu 1,24%, ajungand la un randament cumulat negativ de minus 4,14%. Anul trecut, aprecierea medie s-a situat la 16,21%, transmite societatea de brokeraj Intercapital Invest, citata de Rompres. Fondurile de actiuni, care inainte inregistrau cele mai mari randamente cumulate, au inregistrat o scadere generala. Cea mai mica scadere dintre fondurile de actiuni, a avut-o fondul Oportunitati Nationale cu 4,21%, de la inceputul anului. Acesta este urmat de KD Maximus - minus 11,68%, BT Maxim - minus 12,27%, Intercapital - minus 12,95%, Star Next - minus 13%, Omninvest - minus 13,33%, BCR Expert - minus 14,95%, Active Dinamic - minus 15,44 procente, Napoca - minus 16,43%
In ceea ce priveste fondurile diversificate si acestea au inregistrat scaderi fata de inceputul anului. Scaderile cele mai mici au fost inregistrate de fondul BCR Dinamic - 4,62% si Concerto - 5,67%.
Cele mai severe scaderi au fost la Transilvania - 6,72%, Capital Plus - 6,86%, Star Focus - 7,20%, Integro - 8,70%, FCEx - 10,39%, Bancpost Active Balanced - 11,87%, Fortuna Classic - 13,35%.
In categoria fondurilor de obligatiuni si instrumente cu venit fix, Orizont ocupa primul loc, cu o crestere de 5,92%, urmat de Vanguard Protector cu 2,39%. Fondul Europa Obligatiuni a scazut cu 4,05% de la inceputul anului. La fondurile monetare, de la inceputul anului, Stabilo, Bancpost Plus si Simfonia1 au inregistrat cresteri de 2,77%, 2,44% si respectiv 2,34%.
In topul celor mai performante fonduri din ultima saptamana se afla Concert (fond diversificat), Europa Obligatiuni - in categoria fondurilor de obligatiuni si instrumente cu venit fix si Oportunitati Nationale, la fondurile de actiuni.
In ceea ce priveste evolutia fondurilor in anul 2005, cel mai mare randament oferit de un fond mutual a fost cel inregistrat de fondul de actiuni Omninvest cu 54,28%.
Sursa: Curierul National, 3 iulie 2006. -
Petrom si Lukoil dau tonul scumpirilor
Cotidianul SNP
___
Doua companii petroliere au dat deja startul cresterii preturilor la carburantii comercializati in statiile proprii, ca urmare a maririi nivelului accizelor.
Compania Petrom a decis scumpirea cu doi bani pe litru atit pentru benzina, cit si pentru motorina. Noile preturi au fost afisate incepind cu 1 iulie.
Astfel, benzina ECO Premium va avea in statiile Petrom un pret maxim la pompa de 3,47 lei pe litru, cea Premium 95 fara plumb va costa 3,45 lei pe litru, in timp ce un litru de benzina de tipul Top Premium 99+ va costa 3,77 lei. Litrul de motorina Top Euro Diesel 4 se va scumpi de la 3,39 lei la 3,41 lei, iar Euro Diesel 4 va costa 3,36 lei.
Compania Lukoil va scumpi benzina tot cu doi bani pe litru, iar motorina cu un ban, a declarat Teodor Chirilescu, director in cadrul Lukoil Romania.
Chirilescu a declarat ca motivul majorarii preturilor este cresterea valorii accizelor, in urma evolutiei cursului de schimb euro-leu.
?De la sfirsitul primului trimestru, la 30 martie, si pina la 30 iunie, acciza stabilita in euro s-a majorat cu 600 de lei?, a explicat oficialul Lukoil. El a adaugat ca reactualizarea nivelului accizei in functie de cursul de schimb se face trimestrial.
La benzina cu plumb taxa a crescut de la 369,6 euro pentru 1.000 de litri la 395,01 euro la 1.000 de litri. In cazul pacurii, acciza s-a majorat de la 6,81 euro pe 1.000 de kilograme la 9,5 euro. Acciza pentru benzina fara plumb, motorina, gaze petroliere lichefiate si petrol lampant va ramine la nivelul actual.
Accize mai mari la vicii si curent
Preturile la energie electrica, tigari, bauturi alcoolice si benzina cu plumb au crescut de la 1 iulie, cind au intrat in vigoare nivelurile majorate ale accizelor. De asemenea, tarifele la gaze naturale se vor majora cu o medie de 1,54%, in timp ce cresterea tarifelor la energia termica a fost aminata.
Sursa: Cotidianul, 3 iulie 2006.
30.06.2006
-
Mecanica Ceahlau da actiuni gratuite de 0,6 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE MECF
___
Producatorul de masini agricole Mecanica Ceahlau isi va majora capitalul cu circa 0,61 mil. euro (2,22 mil. lei), prin incorporarea in capitalul social a rezervelor constituite din profitul obtinut anul trecut. In acest scop, societatea va emite 888.000 de actiuni noi cu valoarea nominala de 2,5 lei/actiune, care vor fi distribuite gratuit actionarilor inscrisi in registrul actionarilor la data de 14 iulie 2006. Fiecare actionar va primi o actiune noua la fiecare patru actiuni detinute. Mecanica Ceahlau a inregistrat anul trecut un profit net de 0,66 mil. euro (2,4 mil. lei), in crestere cu 50% fata de profitul din 2004, la o cifra de afaceri de 7,9 mil. euro (28,8 mil. lei). Actiunile Mecanica Ceahlau sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu acestea realizandu-se la pretul de 6 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la aproape 6 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 iunie 2006. -
Bancile muta depozitele pe Bursa
Evenimentul Zilei
___
Bancile au inceput sa ofere alternative la depozite: fondurile de investitii.
Cea mai recenta intrare pe piata a fost cea a Raiffeisen, care a anuntat ieri lansarea companiei specializate Raiffeisen Asset Management.
Firma va administra, pentru inceput, doua fonduri: Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit. BCR, Banca Transilvania si Bancpost si-au lansat propriile fonduri de investitii inca din anii trecuti.
Alternativa la depozite
Fondurile de investitii, daca vor reusi sa castige increderea populatiei, se pot dovedi o gura de aer pentru economisire, in conditiile in care, anul trecut, bursa a adus randamente net superioare dobanzilor.
'Pe fondul Raiffeisen Benefit, ne-am propus ca randamentele sa fie superioare dobanzilor la depozite. Celalalt fond, Raiffeisen Prosper, va avea randamente apropiate indicelui bursier', explica Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.
Pe termen lung, sunt slabe sanse ca dobanzile sa o mai ia in sus, deci nici atractivitatea depozitelor nu va mai creste. Asa ca alternativele la depozite ar trebui sa fie din ce in ce mai cautate.
Insa este nevoie ca si bursa sa se aseze pe baze solide, de crestere. Ceea ce nu s-a vazut de la inceputul anului incoace, cand scaderile au fost mai frecvente si mai ample decat cresterile, din cauza schimbarilor legislative si a iesirii capitalurilor straine din regiune.
Insa, prin lansarea fondurilor de investitii, bancile incearca sa ofere o alternativa clientilor aflati in cautarea unor castiguri cat mai mari.
Unitatile de fond, daca este vorba de un fond preponderent de actiuni, pot aduce randamente mai mari, insa exista si riscul unor pierderi. Se pot face investitii si in fonduri mai putin riscante, care plaseaza banii clientilor in titluri cu venit fix: obligatiuni sau titluri de stat.
Ce se intampla cu banii din fonduri
Unitatile de fond pot fi achizitionate chiar de la ghiseele bancilor. Apoi, societatea specializata subordonata bancii preia banii si-i investeste in diferite instrumente - actiuni, obligatiuni sau titluri de stat.
Titlurile in care sunt investiti banii sunt alese in baza unor analize tehnice. Se iau in calcul rezultatele si perspectivele companiei, dar si ale pietei pe care activeaza.
Castigurile totale realizate de fondul respectiv sunt apoi impartite intre participantii la fond, in functie de numarul de unitati detinute.
Sursa: Evenimentul Zilei, 30 iunie 2006.' -
Achizitiile bancare vor continua in Romania
Curierul National
___
Bancile romanesti ale caror calificative sunt mai slabe decat rating-ul majoritatii vor fi nevoite sa fuzioneze sau vor fi preluate, a declarat, ieri, la Atena, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu citat de Mediafax. Potrivit oficialului bancii centrale majoritatea bancilor care activeaza in Romania se incadreaza in categoria a doua de rating, dar exista si institutii de credit care au calificative mai slabe.
O serie de bancheri, printre care si presedintele Institutului Bancar Roman, Petru Rares, au anticipat inceperea unui nou sezon de achizitii pe piata bancara romaneasca. Pe de alta parte, grupuri financiare straine printre care ATE si fosta candidata la preluarea BCR, Banca Comerciala Portugheza si-au manifestat interesul pentru piata bancara romaneasca.
Achizitia sau fuziunea, singurele solutii
'Bancile cu rating mai slab arata ca nu au forta financiara, iar in viitor aceste institutii fie vor fuziona, fie vor fi preluate', a mai spus Isarescu. La sfarsitul anului 2005, nici o banca nu se califica in cea mai buna categorie de rating, dar cele mai multe banci, reprezentand 78,2% din totalul activelor, erau cotate cu rating 2. In clasificarea BNR, o pondere importanta, de 21,4% din active, se regaseste in bancile care au primit rating 3, in timp ce penultimul calificativ acopera doar 0,4% din sistem. Incepand cu 2002, nici o banca din Romania nu este incadrata in cea mai slaba categorie - rating 5. Primele cinci banci cumulau, la finele lunii martie, aproape 58% din activele bancare si 60,5% din totalul creditelor.
Austriecii investesc cel mai mult
Isarescu a aratat ca cele mai mari investitii au fost realizate de institutiile de credit din Austria, care detin peste 20% din capitalul sistemului bancar. Pe locul secund se plaseaza Grecia cu 14,7%, urmata de Olanda cu 7,9% si Italia - 5,9%.
Guvernatorul BNR crede ca sistemul bancar romanesc este complet armonizat cu practicile din Uniunea Europeana si pregatit pentru a opera eficient intr-un mediu concurential. El a aratat ca exista loc pentru noi investitii, avand in vedere ca reteaua de unitati bancare nu are o acoperire la nivel european.
In Romania exista 164 de entitati bancare la un milion de locuitori, raport de 3,6 ori mai mic fata de media europeana. In privinta gradului de bancarizare Romania ocupa unul dintre ultimele locuri din Europa.
Sursa: Curierul National, 30 iunie 2006.'
29.06.2006
-
Astra Asigurari vrea sa iasa de pe Rasdaq
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Astra Asigurari, a treia companie de pe piata de profil, ar putea fi delistata de pe piata RASDAQ a Bursei de Valori Bucuresti deoarece exista 'argumente serioase' in acest sens, potrivit lui Dan Adamescu, presedintele companiei.
Astra este listata la Categoria Baza a RASDAQ. La ultimul pret de tranzactionare, de 3,9 lei/actiune, capitalizarea bursiera a societatii este de peste 64,2 mil. euro. Lichiditatea companiei este redusa.
'Analizam posibilitatea delistarii Astra deoarece societatea este controlata de doi actionari. Prezenta pe Bursa nu are sens si ar fi utila doar pentru imagine, tehnic nu are nicio valoare', a declarat Adamescu.
Actionarii Astra sunt Nova Trade, societate apartinand lui Dan Adamescu (73%), si grupul austriac Uniqa (27%).
Alte companii de asigurari listate pe Bursa sunt Ardaf, Agras si Asirom. Ultima a fost suspendata de la tranzactionare in aprilie si se afla in proces de delistare.
Astra a anuntat ieri ca, in curand, va functiona sub numele Astra Asigurari - Uniqa.
'Avem un contract pe termen lung cu Astra, care stipuleaza ca Uniqa isi va majora participatia in cadrul companiei, insa nu pot confirma o cifra sau data la care se va intampla acest lucru', spune Andreas Brandstetter, membru in Consiliul de Administratie la Uniqa si vicepresedintele CA la Astra.
Brandstetter sustine ca orice achizitie a austriecilor pe piata romaneasca va fi realizata prin intermediul Astra, dar ca, deocamdata, Uniqa nu are planuri de extindere prin achizitii in Romania. El neaga informatiile vehiculate in piata, potrivit carora Uniqa negociaza preluarea Ardaf, controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender. Brandstetter spune ca, prin intermediul Astra, Uniqa isi va extinde activitatea in Republica Moldova pana in 2007.
Actionarii Astra au decis ieri, in cadrul unei adunari generale, majorarea capitalului social cu 10 mil. euro prin aport in numerar, pana la aproape 54 mil. euro, si numirea lui Radu Mustatea in functia de director general al societatii. Mustatea a a fost director general interimar al companiei timp de o luna, dupa plecarea lui Gugliemi Frinzi. Mustatea, 39 de ani, a fost director de vanzari la Astra. De asemenea, el a detinut functii de conducere in cadrul societatilor de asigurari Ardaf si AGI. In locul lui Frinzi, actionarii Astra au decis ieri numirea lui Marian Marzac, directorul general al Nova Trade, in functia de membru al CA.
Astra si-a bugetat pentru acest an prime brute subscrise de 88 mil. euro, cu 87% in euro mai mult decat rezultatul din 2005. In primul trimestru al anului, compania si-a dublat afacerile fata de perioada similara a anului trecut, ajungand la prime brute subscrise de 37 mil. euro. Presedintele Astra spune ca evolutia companiei in primul trimestru s-a datorat prezentei Uniqa in actionariat si vanzarii de polite de asigurare prin Raiffeisen Bank. Grupul Raiffeisen este actionar al Uniqa.
Referitor la administrarea de fonduri de pensii private, Adamescu spune ca pana la sfarsitul acestui an compania va lua o decizie in acest sens. De asemenea, Astra analizeaza realizarea unei investitii in constructia unui spital privat, o hotarare urmand sa fie luata pana la inceputul lui 2007. Astra a inregistrat o pierdere de 6,2 mil. euro in 2005.
'Deocamdata, expansiunea companiei primeaza. Urmeaza si profitul, dar acesta nu este un target principal acum', a declarat Brandstetter.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 iunie 2006.'
Pagina