21.07.2004
-
AVAS a vandut la bursa actiuni de 1,9 milioane de euro
Azi SINT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a vandut pe piata de capital, in primele sase luni, 37 de pachete minoritare de actiuni detinute la diverse societati, pentru care a incasat 77 miliarde lei (circa 1,9 milioane euro). Participatiile au variat intre 0,0002% si 48,244% din capitalul firmelor respective, iar metodele utilizate au fost vanzarea la ordin, licitatiile electronice, raspunsurile la oferte publice si negocierile directe. Prin vanzare directa au fost transferate pachete minoritare de actiuni detinute la societati ca Lafarge Agregate Betoane Bucuresti, Sintofarm Bucuresti, Meduman Viseu si Scut Constanta.
Autoritatea apreciaza ca vanzarea pe piata de capital va deveni una dintre celel mai folosite metode transferul in proprietate privata a pachetelor minoritare de actiuni, in contextul diminuarii portofoliului institutiei.
Sursa: Azi, 21 iulie 2004.
20.07.2004
-
Guvernul deschide drumul pentru iesirea Arpechim Pitesti din Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Hotararea de guvern prin care se aproba semnarea contractului de privatizare al Petrom cu austriecii de la OMV lasa surprinzator o portita deschisa pentru asocierea cu alti investitori in cazul complexului petrochimic Arpechim Pitesti. Pe piata, se vehiculeaza de mai multe vreme informatii, potrivit carora, Arpechim va iesi din componenta Petrom si ar putea fuziona cu Oltchim Ramnicu Valcea. SNP Petrom SA Bucuresti poate aplica programe de restructurare anterior sau ulterior transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor care fac obiectul contractului prevazut prin constituirea uneia sau mai multor societati cu raspundere limitata la care SNP va fi asociat unic sau asociat principal, societati comerciale la care aportul in natura va fi constituit, conform contractului, din bunuri proprietate a SNP, aferente rafinariei si complexului petrochimic Arpechim, fabricii de ingrasaminte Doljchim, campului petrolier Suplacu de Barcau, precum si unele statii de alimentare cu carburanti , se arata in art. 5 al hotararii de guvern prin care se aproba semnarea contractului de privatizare la Petrom.
Pe de alta parte, surse apropiate procesului de privatizare afirma ca prevederea a fost inclusa la cererea OMV, care a vrut de la bun inceput sa aiba aceasta posibilitate la indemana de a forma aceste societati, in care Petrom va fi actionar majoritar. Statul roman s-a angajat sa privatizeze Petrom in forma sa integrata, dupa cum prevede strategia de privatizare a companiei. Daca ar schimba conditiile procesului de privatizare, prin scoaterea unor active din portofoliul Petrom, statul ar risca sa fie actionat in instanta de alti investitori care au participat la aceasta cursa de privatizare.
Pe de alta parte, privatizarea Oltchim Ramnicu Valcea a atras interesul grupului rus Lukoil si pe cel al grupului petrolier privat Rompetrol, ambii dispunand de capacitati in domeniul petrochimic. De asemenea, atat acesti investitori cat si statul au sugerat pana acum ca Oltchim si Arpechim ar trebui sa functioneze integrat, asa cum dealtfel au si fost create.
Prin acest act normativ, OMV poate sa se asocieze cu alti investitori pentru a forma o societate comerciala la Arpechim Pitesti, iar ulterior sa-si vanda participatia in aceasta societate. De fapt, actul normativ poate prefigura si o reorganizare a operatiunilor Petrom de catre OMV. Pe piata se vehiculeaza si informatii potrivit carora OMV ar fi dispusa sa renunte la Arpechim pentru rafinaria Petromidia.
OMV va semna vineri la sediul guvernului contractul de privatizare al Petrom, valoarea tranzactiei pentru preluarea a 51% din actiuni pentru 1,4 mld. euro. De asemenea, Consiliul Director al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va discuta azi proiectul de preluare a unui pachet de pana la 5% din actiunile Petrom, operatiunea urmand sa aiba loc concomitent cu majorarea de capital prin care OMV va detine 51% din titlurile Petrom. BERD a acordat Petrom, in august 2002, impreuna cu alte sase banci, un credit in valoare de 150 milioane dolari pentru pregatirea procesului de trecere in proprietate privata si modernizarea rafinariilor companiei.
Petrom a avut anul trecut un profit de 38 mil. euro la o cifra de afaceri de 1,9 mld. euro. Capitalizarea bursiera este de 2,95 mld. $.
Sursa: Ziarul financiar, 20 iulie 2004.
-
Contractul de preluare a Petrom de catre OMV va fi semnat vineri
Curierul National SNP
___
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a anuntat, ieri, ca autoritatile romane vor semna, vineri, contractul de vanzare a Societatii Nationale a Petrolului Petrom catre grupul austriac ?sterreichische Mineral?lverwaltung (OMV), transmite Reuters. “Am convenit cu OMV sa semnam vineri contractul de privatizare”, a declarat Popescu.
Saptamana trecuta, ministrul anuntase ca acordul va fi semnat in cel mult 10 zile. Executivul de la Bucuresti va vinde un pachet de 33,34 la suta din actiunile Petrom, urmand ca OMV sa cumpere ulterior o serie de actiuni noi, operatiune in urma careia participatia sa va creste la 51 la suta. Petrom detine doua rafinarii si 600 de benzinarii, cu care acopera aproape jumatate din piata interna a carburantilor auto. Compania produce sase milioane de tone de titei si respectiv 6,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual. Guvernul nu a dezvaluit pretul de achizitie, dar analistii estimeaza ca este vorba de 1,4 miliarde de dolari. OMV va investi anual in Petrom 300 de milioane de euro.
Vanzarea este o dovada a intentiei autoritatilor de a renunta la active strategice, va creste credibilitatea Romaniei pentru investitorii straini si va duce la imbunatatirea ratingului de tara. De asemenea, tranzactia va sustine procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Autoritatile romane au anuntat, la inceputul lunii iulie, dupa cateva amanari si intarzieri, ca OMV a castigat privatizarea companiei petroliere nationale. Analistii au considerat ca autoritatile romane s-au temut de implicatiile electorale ale perspectivei cresterii pretului benzinei si a concedierilor dupa trecerea in proprietate privata.
Sursa: Curierul national, 20 iulie 2004. -
Colaborare Rolls Royce - Turbomecanica in productia motoarelor de aviatie
Curentul TBM
___
Companiile Turbomecanica Bucuresti si Rolls Royce din Marea Britanie au incheiat, ieri, un contract privind productia si livrarea de piese si subansamble pentru motoare de aviatie.
Potrivit unui comunicat al Turbomecanica, contractul are o valoare 'de ordinul milioanelor de dolari' si se va derula 'pe o perioada de cativa ani'. Contactati de Mediafax, reprezentantii Turbomecanica nu au precizat valoarea contractului, mentionand ca informatia nu poate fi facuta publica la solicitarea companiei britanice.
Parteneriatul dintre cele doua companii dateaza de 30 de ani, o data cu acordarea licentei Rolls Royce pentru fabricatia motorului Viper 632. Incepand cu anul 1980, cele doua companii au colaborat pentru dezvoltarea motorului Viper cu postcombustie si a motorului turboreactor civil Spey. Turbomecanica a devenit, dupa 1990, furnizor al companiei britanice.
'In acest moment, Rolls Royce si Turbomecanica exploreaza noi oportunitati pentru a dezvolta programe comune pentru alte produse de aviatie si aplicatii marine', se arata in comunicat.
Semnarea contractului cu Rolls Royce a avut loc la Farnborough, cu ocazia Salonului Aeronautic International. Producatorul roman de subansamble si piese pentru motoare de aviatie estimeaza ca va inregistra, in acest an, o cifra de afaceri de circa 30 milioane de dolari.
Sursa: Curentul, 20 iulie 2004.' -
Enel a cumparat Electrica Banat si Electrica Dobrogea cu 111,8 milioane euro
Adevarul
___
Ieri, a fost semnat contractul de privatizare a celor doua distributii ale Electrica - Electrica Banat si Electrica Dobrogea, cu compania Enel, Italia. Contractul a fost semnat de Nicolae Coroiu, directorul general al Electrica Bucuresti, si Vincenzo Cannatelli, CEO Enel. Aceasta este prima privatizare in energetica, tranzactia cifrandu-se la 111,8 milioane euro - 69,1 milioane euro pentru Electrica Banat si 42,7 milioane euro pentru Electrica Dobrogea. Despre pretul obtinut pentru cele doua distributii de energie electrica, ministrul de stat Dan Ioan Popescu a declarat, ieri, in conferinta de presa: 'Raportat la cele doua societati si la momentul privatizarii, pretul obtinut pentru Electrica Banat si Electrica Dobrogea este unul foarte bun'. Cand a vorbit de pretul bun oferit de Enel pentru cele doua distributii, in mod cert, ministrul Dan Ioan Popescu s-a referit si la rezultatele slabe ale acestora pe ultimii doi ani. Electrica Banat a avut un profit de 0,047 milioane de euro in 2002 si pierderi de 0,11 milioane de euro in 2003. Electrica Dobrogea a avut un profit de 0,64 milioane euro in 2002 si pierderi de 0,02 milioane euro in 2003. Deranjanta a fost insa atitudinea reprezentantului BNP Paribas, Herve Hascoet, care a trosnit-o scurt: 'Tranzactia este remarcabila pentru aceasta tara'. S-ar parea ca sensibilitatea romanilor a fost lezata si de remarca lui Vincenzo Cannatelli, care, la intrebarea ziaristilor: 'Sunt prea multi angajati in Electrica Banat si Electrica Dobrogea'?, a raspuns nonsalant: 'Daca am raporta numarul de angajati la o tara ca Italia, numarul lor ar fi prea mare. Dar, raportat la Romania, numarul lor se accepta'.
Un singur ofertant, dar noroc ca a fost Enel
Oricum, tranzactia s-a incheiat si contractul s-a semnat. MEC a reusit sa sparga gheata in privatizarile din energetica. Dupa atitudinea strainilor in conferinta de presa de ieri, in mod cert, negocierile nu au fost usoare. In plus, BNP Paribas a invocat si ratingul de tara, mai slab decat cel al Bulgariei, deci, sa nu existe pretentii. Aceasta cu atat mai mult cu cat Romania a primit o singura oferta, si anume de la Enel. In aceste conditii, ANRE a emis un set de reglementari care prevad ca valoarea activelor reglementate sa fie cea 'platita de investitor'. Acest lucru a fost comunicat investitorului inainte ca acesta sa depuna oferta de pret. Indicatorul esential de remunerare a unei investitii il reprezinta costul mediu ponderat al capitalului, care este specific pentru fiecare tara in parte si care include, pe langa riscul de tara, si factori de risc suplimentari specifici sectorului, legati de implementarea si stabilitatea cadrului de reglementare stabilit de autoritatea de reglementare. Acest indicator are impact direct asupra tarifelor de distributie. Prin utilizarea unei garantii bancare, promovata si contragarantata de Banca Mondiala, privind riscurile de reglementare specifice pentru distributiile de energie, cunoscuta sub numele de PRG, s-a reusit reducerea costului mediu al capitalului din oferta ENEL de la 14%/an la 12%/an pentru prima perioada de reglementare, si la 10%/an pentru a doua perioada de reglementare. Suplimentar, reglementarile prevad o limitare a cresterilor de tarife de distributie printr-un sistem de tip plafon 'caping'. Mentionam ca prin HG 1377/2002 a fost aprobata strategia de privatizare a Electrica Banat si Electrica Dobrogea, care prevede aplicarea unei metode combinate intre vanzarea unui pachet de 24,62% actiuni si majorarea concomitenta a capitalului social, astfel incat investitorul sa detina 51% din capitalul social majorat. Anuntul de privatizare a fost publicat in data de 8 ianuarie 2003, in presa romana si internationala. Termenul de depunere a expresiilor de interes a fost 28 februarie 2003. Au fost depuse cinci expresii de interes pentru Electrica Banat - BKW FMB Energie Elvetia, GRIVCO + ABB/Romania Suedia, ENEL Italia, Public Power Corporation Grecia, EVN AG/Austria si trei expresii de interes pentru Electrica Dobrogea - ENEL Italia, Public Power Corporation Grecia, EVN AG/Austria. Expresiile de interes au fost evaluate pe baza criteriilor de precalificare mentionate in anuntul de privatizare si s-a intocmit lista scurta. La data de 10 iulie 2003, au fost depuse ofertele preliminare neangajante, din partea firmei ENEL Italia, pentru ambele societati. A urmat un proces de negocieri si analiza diagnostic pe baza careia ENEL a depus la data de 8 martie 2004 oferta finala pentru privatizarea celor doua societati de distributie - Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Desi un singur ofertant, norocul Romaniei ca acesta este Enel. Grupul Enel este unul din cele mai mari grupuri pe plan european si mondial care opereaza in domeniul energiei electrice.
Sursa: Adevarul, 20 iulie 2004.'
19.07.2004
-
Bursa de Valori este interesata de un parteneriat cu BMFM Sibiu
Curentul
___
La ultima sedinta a Comitetului Comun de Dezvoltare a celor doua burse, intrunita la mijlocul acestei luni, unul dintre punctele de pe ordinea de zi s-a referit la constituirea unui grup de lucru care va analiza si identifica posibilitatea de stabilire a unui parteneriat intre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS). Mai concret, este vorba de Casa Romana de Compensatie, apartinand bursei din Sibiu, cu care BVB isi doreste o colaborare in viitor. Surse din piata de capital sustin ca bursa de valori doreste chiar preluarea acestei case de compensatie. Aceste discutii survin in momentul in care, la mijlocul lunii august, expira autorizatia de functionare a casei de compensatie acordata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). De asemenea, BVB mai este interesata si de instrumentele financiare care se tranzactioneaza in acest moment la BMFMS. Desi, la ora actuala, bursa de valori are capacitatea de a dezvolta aceste instrumente, comitetul comun de dezvoltare a ales ca varianta consultarea cu bursa din Sibiu, avandu-se in vedere experienta acestei institutii in domeniu.
BVB renunta la infiintarea propriei case de compensatie
Initial, proiectul BVB era de a infiinta propria casa de compensatie, in urma cu ceva timp aflandu-se in plina desfasurare un studiu de fezabilitate, care urma sa dimensioneze, exact, implicatiile ulterioare asupra bursei de valori. Conducerea BVB luase aceasta decizie in sensul dezvoltarii unei game noi de produse, aflate in vederea bursei de mai mult timp, produse care, in general, tin de managementul riscului si care se refera la vanzarile in lipsa, cumpararea in marja si operatiunile cu instrumente financiare derivate. Intre timp, a mai aparut ca varianta si colaborarea directa dintre BVB si Casa Romana de Compensatie, aflata in acest moment sub tutela BMFMS. Astfel, s-a ajuns la constituirea unui grup de lucru condus de Ovidiu Sergiu Pop, unul dintre cei doi vicepresedinti ai comitetului BVB, care va avea sarcina de a analiza posibilitatea unui viitor parteneriat intre cele doua institutii. Dupa cum declara Septimiu Stoica, presedintele Comisiei de dezvoltare produse noi din cadrul BVB, discutiile dintre cele doua institutii, care au avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, nu au stabilit insa nimic concret, BVB aflandu-se momentan in faza de prospectare.
Interfata pentru ordinele de transfer
Noua lege a pietei de capital, ce va intra in vigoare la sfarsitul acestei luni, contine o sectiune speciala privind infiintarea si functionarea casei de compensatie. In responsabilitatea casei de compensatie vor intra calcularea pozitiilor nete ale intermediarilor, a unei contraparti centrale sau a unui agent de decontare. Contrapartea centrala va reprezenta entitatea ce se interpune intre intermediarii din sistem, actionand ca o interfata a acestora in ceea ce priveste ordinele de transfer. In acest caz, casa de compensatie va avea rol si de contraparte centrala in tranzactionarea atat a instrumentelor derivate, cat si a altor instrumente financiare. In sarcina CNVM va intra reglementarea activitatii casei de compensatie, care se va referi la organizarea si functionarea acestui sistem, relatiile dintre casa si membri compensatori, marjele sau garantiile financiare si administrarea sistemului de risc. De asemenea, CNVM va supraveghea activitatea casei de compensatie si va putea solicita acesteia sa comunice date, informatii si documente.
Pregatiri intense pentru piata derivatelor
Interesul BVB pentru o casa de compensatie este strict legat si de intentia bursei de a tranzactiona cat mai curand instrumente financiare derivate si, implicit, de a oferi investitorilor un sortiment cat mai variat de produse. 'Incercam sa construim o piata cat mai puternica si cat mai completa si din aceasta perspectiva gasirea unei solutii care sa conduca la tranzactionarea in cadrul BVB a instrumentelor care astazi sunt specifice Bursei din Sibiu apare ca o varianta interesanta. Evident, aceste instrumente pot fi dezvoltate si in cadrul BVB, dar ar fi pacat sa nu utilizam experienta extraordinara acumulata de colegii din Sibiu, care au meritul deosebit de a fi creat si condus cu bune rezultate o piata bursiera fara sprijinul nimanui', ne-a declarat Siminel Andrei, presedintele ANSVM.
Sursa: Curentul, 19 iulie 2004.' -
Vel Pitar si-a dublat cifra de afaceri
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Societatea Vel Pitar a realizat, pe parcursul primului semestru al anului in curs, o cifra de afaceri de 1.083 miliarde de lei, de doua ori mai mare comparativ cu cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut. George Frincu, directorul general al Vel Pitar, a declarat ca majorarea semnificativa a incasarilor a fost generata de cresterea volumului fizic al productiei, de majorarea preturilor la produsele fabricate, precum si de fuziunea grupului Vel Pitar cu Gorjpan Tirgu Jiu si Pangran Iasi.
Domnia sa a tinut sa precizeze ca, din cauza secetei de anul trecut, pretul la produsele de panificatie a inregistrat o crestere semnificativa, in prezent, un kilogram de piine costa 15.500 de lei, in timp ce, in urma cu un an, pretul era in jur de 11.000 de lei. Veniturile totale ale grupului, aferente perioadei ianuarie-iunie 2004, se ridica la 1.210 miliarde de lei, cu 86,6% mai mari decit nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, in acelasi timp, cheltuielile totale au crescut cu 88%, la l.159 miliarde de lei. Vel Pitar a inregistrat, la finele lunii iunie 2004, un profit brut de 51,6 miliarde de lei, cu 59% mai mare decit profitul aferent primului semestru al anului trecut.
George Frincu ne-a declarat ca, pentru viitor, actionarii Vel Pitar doresc consolidarea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul Brasov, Panem Giurgiu si Libertatea Bucuresti, fapt ce va conduce, implicit, la majorarea capitalului social. Societatea deruleaza un amplu proces investitional, de la inceputul anului fiind achizitionate mijloace de transport moderne, care asigura conditii optime de igiena, precum si o linie automata de piine tip toast, inclusiv feliere si ambalare. Totodata, au fost continuate modernizarea si renovarea spatiilor de productie, depozitare, vestiare, magazine proprii, au fost introduse sisteme de urmarire a sigurantei alimentului. George Frincu a precizat ca valoarea investitiilor aferente primului semestru din 2004 se ridica la aproximativ doua milioane de dolari, in urma investitiilor realizate, Vel Pitar a obtinut, luna aceasta, certificatul HACCP eliberat de SRAC pentru trei dintre sucursalele sale.
Sursa: Bursa, 19 iulie 2004.
-
Austria va deveni principalul investitor strain in Romania
Adevarul
___
'Austria este pe cale sa devina principalul investitor strain in Romania, in conditiile in care grupul OMV va prelua cea mai mare companie petroliera romaneasca - SNP Petrom', a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, Hubert Gorbach, ministrul federal al Transporturilor, Inovatiei si Tehnologiei din Austria. Afirmatia a fost facuta cu prilejul intalnirii pe care ministrul roman al Transporturilor, Miron Mitrea, a avut-o cu omologul sau austriac. Oficialul strain a aratat ca tara sa este interesata sa investeasca in infrastructura dunareana din Romania si in zona Portului Constanta, pentru a imbunatati transportul fluvial. 'Ar fi o mare greseala sa nu folosim la intreaga capacitate unul dintre cele mai bine dotate porturi europene, avand in vedere nivelul bun al infrastructurii existente. Intentionam, de asemenea, ca tari dunarene, sa extindem colaborarea cu partea romana in ceea ce priveste transportul pe fluviu', a mai spus Gorbach. Acesta a adaugat ca un alt domeniu in care intreprinzatorii din Austria ar putea sa mai investeasca este cel al cailor ferate. Cu prilejul intalnirii, cei doi ministri au mai abordat, de asemenea, teme privind transportul rutier, aerian, precum si referitoare la coridoarele pan-europene.
Sursa: Adevarul, 19 iulie 2004.'
16.07.2004
-
OMV propune reducerea masiva a angajatilor Petrom si investitii de 300 mil. euro pe an
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Grupul petrolier austriac OMV a propus la intalnirea cu sindicatele din Petrom o reducere masiva a personalului in urmatorii 10 ani, a declarat Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente si al Asociatiei Salariatilor companiei. Semnarea contractului de privatizare intre Petrom si OMV este stabilita pentru marti dimineata, au precizat pentru ZF surse implicate in tranzactie.
OMV a mai propus de asemenea pe termen mediu investitii anuale de 100 mil. euro in modernizarea activitatii de rafinare si 200 mil. euro in activitatile de explorare si productie ale companiei. Noi consideram ca este nevoie de o suma mai mare pentru operatiunile Petrom. Dar le-am spus ca totul este subiect de negociere, iar acestea vor avea loc dupa data de 15 august , explica Luca. Petrom numara circa 57.000 de angajati, de peste noua ori mai multi decat personalul grupului OMV, care are circa 6.137 angajati.
Petrom are o cifra de afaceri anuala de 1,9 mld. euro si un profit net de 38 mil. euro. Comparativ, OMV a avut in 2003 un profit net de peste 380 mil. euro la vanzari de 7,6 mld. euro. Reducerea numarului de angajati la Petrom va fi corelata cu programul de investitii derulat de austrieci in perioada urmatoare. Actualul contract de munca incheiat de conducerea Petrom cu angajatii este apreciat ca fiind unul bun de catre seful OMV si urmeaza sa fie aplicat pana la finele acestui an.
Petrom este cea mai supradimensionata companie petroliera din Europa Centrala si de Est, comparandu-se prin numarul sau de angajati numai cu gigantii lumii petroliere precum ConocoPhilips (SUA) si apropiat de cel al LUKoil (Rusia), British Petroleum (Marea Britanie) sau grupul anglo olandez Shell. Productivitatea Petrom exprimata ca raport intre venituri si numarul de angajati plaseaza compania petroliera romaneasca in coada companiilor europene cu o medie de 39.000 dolari per angajat, fata de LUKOil 120.000 dolari/ angajat, Rompetrol 220.000 dolari/angajat, PKN Orlen (Polonia) 382.000 dolari per angajat, MOL (Ungaria) 431.000 dolari per angajat, Eni (Italia) 721.000 dolari per angajat, OMV (Austria) cu circa 1,4 mil. $ per angajat sau gigantul anglo olandez Shell cu 1,61 mil. $ per angajat.
Am propus presedintelui OMV ca firmele prestatoare de servicii desprinse din Petrom sa se implice in derularea unor contracte externe ale companiei austriece , a declarat Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului.
OMV a conditionat colaborarea cu aceste companii de calitatea lucrarilor si nivelul preturilor. Potrivit lui Luca, compania Petromservice, care asigura servicii de mentenanta si echipamente, are incheiat un contract cu Petrom care expira in 2007. Petromservice, companie controlata in proportie de 50% de catre salariatii din Petrom condusi de Luca, restul actiunilor fiind impartit de circa 8.500 de actionari, s-a desprins de Petrom in urma cu doi ani. Compania are afaceri de peste 178 mil. euro si un profit brut de 12,7 mil. euro.
Salariatii din Petrom detin participatii importante in sectorul bancar, de asigurari, agricultura sau mass media. Ultimele informatii aparute indica intentia austriecilor de a cumpara, dupa preluarea pachetului majoritar de 51% la Petrom, si restul actiunilor ce vor ramane in posesia statului. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-a exprimat optiunea pentru a prelua 5% din actiuni, prin conversia unui credit de 150 mil. $ acordat impreuna cu alte banci acum doi ani. Salariatii din Petrom vor sa cumpere la acelasi pret cu OMV pana la 10% din actiunile OMV. Deja, salariatii din Petrom detin intre 0,5% si 1% din titlurile companiei petroliere, conform ultimelor informatii disponibile.
Statul roman detine 93% din actiuni in acest moment, restul fiind listate la Bursa de Valori din Bucuresti. Capitalizarea Petrom este de aproximativ 2,9 miliarde dolari la un pret de 2.480 lei/actiune. OMV va avea drept de preemtiune la cumpararea actiunilor detinute de catre stat, asa cum se intampla si in cazul micilor actionari. OMV isi va putea exercita acest drept in situatia in care statul se decide sa vanda.
Statul roman vinde 33,34% din actiunile Petrom catre OMV, care va participa ulterior la o majorare de capital pentru a ajunge la o participatie de 51%, in cadrul unei tranzactii estimate la 1,4 mld. euro. Statul este asistat la tranzactie de catre consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings, respectiv casa de avocatura Linklaters Miculitii & Asociatii. De cealalta parte, OMV este asistat de catre banca germana Deutsche Bank, ce asigura consultanta financiara la tranzactie, respectiv casa de avocatura locala Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. OMV este detinut in proportie de 35% de catre statul austriac, 19,6% de catre fondul de investitii petrolier din Abu Dhabi IPIC, restul actiunilor fiind listate pe bursa.
Sursa: Ziarul financiar, 16 iulie 2004.
-
Wintershall AG nu va participa la privatizarea Distrigaz
Curentul
___
Ministrul economiei si comertului, Dan Ioan Popescu, a prezentat aseara societatile straine care au depus oferte finale pentru privatizarea celor doua societati romanesti de distributie a gazelor naturale - Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. Astfel, conform programului, pana ieri la ora 16.00 - termenul final de depunere a ofertelor angajante, pentru privatizarea Distrigaz Nord s-au inscris ENEL Italia, Gaz de France - Franta si Ruhrgos Germania. Asa cum a precizat si anterior, conducerea Gazprom Rusia a preferat competitia pentru Distrigaz Sud, societate pentru care au mai depus oferte angajante Enel Italia, Gaz de France si Ruhrgos Germania.
'Maine dimineata (n.r. - astazi) vor fi sigilate plicurile cu ofertele angajante, urmand a fi selectate cele mai bune din punct de vedere financiar si tehnic. Ulterior va avea loc negocierea cu partenerul selectat si vor fi semnate contractele de privatizare', a mai explicat Dan Ioan Popescu.
El a mai mentionat ca ofertele finale vor fi analizate pana la finele lunii septembrie, urmand ca, pana la finele lui octombrie, sa fie semnat efectiv contractul de privatizare.
Cea mai mare surpriza - unica de altfel in aceasta etapa - o constituie lipsa unei oferte angajante din partea germanilor de la Wintershall, parteneri traditionali ai Distrigaz. Dan Ioan Popescu a precizat ca reprezentantii companiei si-au prezentat, in schimb, intentia de a colabora cu cei care vor castiga in procesul de privatizare a distributiei romanesti de gaze.
Sursa: Curentul, 16 iulie 2004.'
Pagina