23.05.2005
-
12 emitenti de la Rasdaq vor fi transferati la BVB
Curierul National COTE MECF UNISEM VESY
___
Actiunile a 12 companii listate la Bursa Electronica Rasdaq vor fi transferate, la 7 iunie, pe sistemul de tranzactionare Arena al Bursei de Valori Bucuresti, la care se vor adauga inca 1158 de societati pana in luna septembrie, potrivit unui comunicat al BER.
Cei 12 emitenti sunt societatea de asigurare-reasigurare Ardaf, Minet, Siderma, Simcor Oradea, Ves, Fondul Oamenilor de Afaceri, Albalact, Atric, Conpet, Mecanica Ceahlau, Unisem Bucuresti si Viromet, dintre care jumatate au actiunile inregistrate la Regisco si restul la Registrul Roman al Actionarilor. Actiunile acestor societati vor fi suspendate in data de 25 mai. Pana in prezent, 107 societati listate pe Rasdaq si tranzactionate la BVB au fost introduse pe platforma Arena.
Astfel, din luna iunie, 119 emitenti listati la BER vor folosi sistemul Arena. In prezent, numai Regisco si Registrul Roman al Actionarilor sunt compatibile cu sistemul tehnic al BVB.
Pentru celelalte 1158 societati urmeaza a fi definita o piata alternativa, dedicata emitentilor cu lichiditate redusa.
Sursa: Curierul National, 23 mai 2005
-
Prognoza BERD de crestere economica a Romaniei pe 2005 - 5,5%
Adevarul
___
Economia Romaniei va avea, in 2005, un ritm de crestere de 5,5%, sub cel de 8,3% inregistrat cu un an in urma, potrivit estimarilor Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), prezentate la reuniunea anuala a institutiei de la Belgrad. Prognoza BERD confirma obiectivele autoritatilor de la Bucuresti - 5,5-6% din PIB. Banca solicita de asemenea statelor din regiune sa intareasca legaturile economice, ca mijloc de asigurare a stabilitatii politice si de atragere a investitiilor straine pe termen lung.
Pentru Europa de Sud-Est, BERD estimeaza pentru acest an o crestere economica de 4,9%, in comparatie cu cea de 6,4% inregistrata in 2004.
Perspectivele de aderare la Uniunea Europeana in 2007, ale Romaniei si Bulgariei, si, ulterior, ale Croatiei, vor atrage influxurile de capital strain in acest an, continuand tendinta pozitiva de anul trecut. Economiile din Europa de Est si statele fostei Uniuni Sovietice vor avea un ritm de dezvoltare de 5,2% in 2005, fata de cel de 6,5% cu un an in urma - cel mai ridicat de la caderea comunismului. In opinia analistilor BERD, statele balcanice mai sarace vor beneficia in continuare de finantare, dar investitiile vor fi afectate de inrautatirea climatului economic global, in timp ce deficitele mari de cont curent vor continua sa fie un motiv de ingrijorare, potrivit BERD.
Principala amenintare pentru economiile noilor membri UE o constituie relaxarea politicilor fiscale, chiar daca inflatia pare sub control. Banca a mai avertizat in legatura cu pericolul cresterii rapide a creditelor de consum, care pot pune in pericol, in viitor, stabilitatea financiara. 'Economia mondiala va oferi un mediu mai putin favorabil pentru economiile in tranzitie, fata de 2004', avertizeaza BERD. Oficialii bancii au precizat ca performantele economiei americane, in 2004, precum si estimarile pozitive pentru 2005 sugereaza ca rezultatele mai bune ale statelor industrializate vor reduce fluxurile de capital in regiunile aflate in tranzitie.
Sursa: Adevarul, 23 mai 2005.'
20.05.2005
-
Afaceri de doua ori mai mari pe primul trimestru la Aker Braila
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Santierul naval Aker Braila a incheiat primele trei luni cu un profit net de 545.000 de euro (20,2 miliarde de lei), de 22 de ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 114%, la un nivel de 20,2 milioane de euro (366,84 de miliarde de lei).
Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru informatii suplimentare.
Aker Braila a semnat anul trecut mai multe contracte importante, intre acestea cel mai mare fiind un contract de 130 milioane de euro pentru constructia a sase tancuri petroliere.
Profitul obtinut anul trecut de santierul naval a fost insa sub asteptari din cauza cresterii neprevazute a pretului la materia prima, atat la tabla navala, cat si la teava, dar si din cauza aprecierii leului comparativ cu euro.
Dupa ce in 2002 si 2003, compania raportase pierderi, anul trecut Aker Braila a trecut pe profit, obtinand castiguri nete de 0,6 milioane de euro, fata de o pierdere de 1,52 milioane de euro in 2003. Cifra de afaceri a santierului s-a ridicat in 2004 la 20,85 milioane de euro, in scadere cu 11% fata anul anterior.
Santierul naval va construi carena unui vas care va fi echipat ulterior in Norvegia, valoarea contractului incheiat de compania mama, Aker Yards, cu firma Farstad Supply, beneficiarul vaporului, fiind de 30,5 milioane de euro. Vasul va fi livrat in luna septembrie a anului viitor si va fi cel de-al treilea construit in santierele Aker de la Braila pentru Frastad Supply.
Aker Yards a construit, anterior, 13 vapoare pentru compania Farstad Shipping si subsidiarele acesteia. In luna ianuarie, Aker s-a angajat sa mai construiasca inca doua vapoare, pentru aceeasi companie norvegiana.
Aker Braila produce nave in conformitate cu regulamentele companiilor de clasificare internationale (Germanischer Lloyd, Bureau Veritas, Lloyds Register of Shipping, Registrul Naval Chinez), numai pe baza de comenzi si sub supravegherea clientilor, majoritatea fiind armatori straini.
Santierul naval este controlat de grupul norvegian Aker Kvaerner, care detine o participatie de 69,5%. Cel mai important actionar minoritar este SIF Moldova, cu un pachet de 14,4%. Actiunile santierului naval sunt cotate la Bursa Electronica RASDAQ, unde capitalizarea companiei se ridica la 6 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 mai 2005
-
Impozite - Cota unica va creste
Jurnalul National
___
Integrarea in UE va aduce impozite mai mari pentru firme. Cota unica se va ridica peste 16% in urmatorii 2-3 ani.
Procentul de impozitare a profitului , acum de 16%, va fi marit intr-o perioada medie, a declarat Leonard Orban, negociatorul-sef al Romaniei, la seminarul 'Implicatiile semnarii tratatului de aderare', organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a municipiului Bucuresti (CCIRB). 'Nu cred ca procentul va fi marit pana la momentul aderarii, insa dupa aceasta data este posibil. Depinde de modul in care va evolua economia, de incasarile la buget, de evolutia impozitelor pe profit in tarile comunitare', a spus Orban.
FINANTELE CONFIRMA. 'Cota unica se va regandi pe un orizont mediu si lung de timp', a confirmat Cornelia Petreanu, director general in Ministerul de Finante. Ea i-a indemnat pe oamenii de afaceri sa profite cat mai pot de cota de 16%, pentru ca procentul s-ar putea majora. 'In momentul in care o societate rezidenta, sa spunem, in Olanda, infiinteaza o fiica (n.r. – filiala) in Romania pentru impozitul pe profit platit aici, in contabilitatea multinationalei din Olanda se da un credit fiscal. Prin urmare, daca mentinem actuala cota, diferenta de impozit se va duce in bugetul Olandei', a explicat Petreanu.
INTEGRARE IN 2007. Vestea proasta este ca Romania ar putea pierde 1,16 miliarde de euro daca nu va intra in UE in 2007, ci in 2008, a spus Orban. De aceea, el a cerut firmelor sa faca toate eforturile pentru a se adapta exigentelor de pe piata comunitara. 'Noi, mediul de afaceri, camerele de comert trebuie sa ne luptam sa ramanem si-n viitor', a spus Jose Iacobescu, prim-vicepresedinte al CCIRB.
MARCILE PROPRII. Cheia succesului este existenta marcilor locale, a explicat deputatul Vasile Puscas, fostul negociator-sef. 'Pe prima lista de brand-uri pe care am negociat-o erau 12. Am mai discutat cu producatorii si am ridicat numarul la 120', a spus Puscas.
Sursa: Jurnalul National, 20 mai 2005' -
Aeroportul Henri Coanda si Portul Constanta vor fi listate la Bursa
HotNews.ro
___
Prezent joi la o dezbatere organizata in cadrul Tirgului de Bani FINFAR 2005, presedintele Comisiei buget-finante-banci din Senat, Varujan Vosganian, a declarat ca, in trimestrul IV al acestui an vor fi listate la Bursa toate societatile la care statul detine o participare majoritara.
Printre aceste companii se numara Transelectrica, Distrigaz, Aeroportul International Bucuresti 'Henri Coanda' si Portul Constanta. Vosganian a declarat ca aceasta masura face parte dintr-un set mai mai mare de initiative care urmaresc dezvoltarea pietei de capital.
Vosganian a spus ca 'trebuie eliminata dezvoltarea inegala a sistemului financiar, in care bancile comerciale au acum o pondere mult prea mare. Ca atare, trebuie ca piata de capital sa se dezvolte, iar pe piata asigurarilor trebuie inlaturat monopolul statului in ceea ce priveste asigurarile sociale'.
Sursa: HotNews.ro, 19 mai 2005.' -
Retailul - principala provocare pentru sistemul bancar romanesc
Cronica Romana
___
La ora actuala, retailul este pentru majoritatea bancilor comerciale din Romania axa majora de dezvoltare si principala provocare aflata in fata sistemului bancar romanesc, a apreciat presedintele BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, care a vorbit in deschiderea editiei 2005 a Targului de Bani - FINFAIR, ce se desfasoara in perioada 18-21 mai la Bucuresti. Patrick Gelin considera ca piata de retail este abia la inceputul evolutiei sale in Romania. “Rata de bancarizare a Romaniei este inca redusa pe fondul tendintei puternice de crestere economica. Aceasta evolutie, trendul in scadere al ratei inflatiei si intrarea Romaniei in UE vor modifica profund situatia din sistemul bancar romanesc in urmatorii ani”, a spus Gelin. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Gratian Ghetea, a afirmat ca sistemul bancar romanesc este pregatit pentru intrarea in Uniunea Europeana, pentru sustinerea pietei cu o oferta care sa raspunda conditiilor de siguranta si calitate cerute de clienti.
Ghetea a precizat ca a fost data in functiune a doua componenta a sistemului electronic de plati interbancar pentru platile de mica valoare, dupa punerea in functiune, in urma cu cateva saptamani, a componentei pentru plati electronice de mare valoare.
Presedintele ARB considera ca sistemul bancar romanesc este sigur, beneficiaza de serviciile biroului de credit infiintat de banci, are un sistem de garantare pana la valoarea de 10.000 euro a depozitelor populatiei, iar pana in 2007 plafonul de garantare a sistemului bancar va fi majorat pana la 20.000 de euro pentru un depozit constituit de o persoana fizica.
Ghetea a aratat ca bancile au venit la targ cu produse moderne, dand exemplu depozitul cu plata dobanzii in avans, la care clientul poate beneficia inca de la deschiderea contului de dobanda aferenta intregii perioade de constituire a depunerii.
Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Sergiu Oprescu, a subliniat importanta pietei de capital pentru evolutia sistemului bancar romanesc, aratand ca aceasta a avut o dinamica puternica, pe primele trei luni din 2005 fiind inregistrat un volum de tranzactionare de peste noua milioane euro, fata de doua milioane de euro in 2004. FINFAIR reuneste peste 20 de banci comerciale care isi expun produsele si serviciile in standuri proprii, carora li s-au alaturat societati de asigurari si companii de leasing.
Marele absent de la editia 2005 a FINFAIR este Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca din Romania, la care statul este inca actionar majoritar. FINFAIR concentreaza ofertele financiare existente pe piata bancara romaneasca, ofera un contact direct intre institutiile financiar-bancare, iar scopul acestuia este de a oferi marelui public un contact direct cu serviciile si oferta bancara actuala. Organizatorul targului este trustul Finmedia, care editeaza publicatiile Piata Financiara, eFinance, Piata Pensiilor si Romania Top 100.
Sursa: Cronica Romana, 20 mai 2005
19.05.2005
-
CEC valoreaza pe hartie 200-250 de milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Valoarea contabila a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) se plaseaza intre 200 de milioane de euro si 250 de milioane de euro, a declarat ieri presedintele bancii Eugen Radulescu, citat de Mediafax. Acesta este unul din reperele de baza ale calculului pretului pe care l-ar putea plati un investitor interesat sa preia CEC. Potrivit presedintelui CEC, pana la sfarsitul acestei luni, consultantul JP Morgan va incheia raportul de evaluare si va propune Guvernului o strategie de privatizare. Executivul va lua o decizie privind varianta de privatizare si calendarul exact al procesului inainte de vacanta de vara.
Premierul Calin-Popescu Tariceanu spune ca intentia Exectivului este de a vinde un pachet mai mare de 50% din actiuni. In opinia lui Radulescu, daca etapele vor decurge fara probleme, privatizarea va fi incheiata in primavara anului viitor. El spune ca varianta de strategie vehiculata in prezent prevede si vanzarea unui pachet minoritar catre salariatii CEC, insa premierul Tariceanu exclude aceasta posibilitate.
In ceea ce priveste situatia financiara a CEC, presedintele institutiei sustine ca in urmatoarele 3-5 luni se va elimina pierderea de cateva miliarde de lei inregistrata in primul trimestru. El mizeaza pe o vanzare puternica a produselor de creditare, in special pe partea de persoane fizice, si a anuntat lansarea, in curand, a unui credit de nevoi personale in echivalent de 50.000 de euro cu o maturitate de 20 de ani.
Radulescu spera ca legea de modificare a statutului CEC sa fie aprobata in urmatoarea saptamana. In acest sens, Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de ordonanta pentru modificarea statutului CEC, care va permite institutiei sa efectueze toate operatiunile specifice bancilor comerciale, in timp ce serviciile pe care CEC le ofera in exclusivitate - cum sunt consemnatiunile sau plata unor taxe catre Politie - vor putea fi preluate si de oricare alta banca sau de Trezoreria statului.
De asemenea, conform afirmatiilor lui Radulescu, actul normativ stabileste ca institutia va pierde garantia integrala a statului pentru depozitele constituite de persoanele fizice, imediat din momentul incheierii privatizarii. Presedintele CEC sustine ca principalul argument pentru grabirea privatizarii CEC este nevoia de a opri tendinta de scadere a cotei de piata a bancii, care a coborat pana la 5,9% la sfarsitul lui 2004, fata de 10% in urma cu numai cativa ani. In prezent, CEC este a patra banca de pe piata, cu active lichide de peste un miliard de euro, conform lui Radulescu.
El sustine mentinerea numarului de unitati existente - in jur de 1.400, singurele restructurari fiind prevazute la nivelul personalului, dar fara miscari ample. Eugen Radulescu este de parere ca in contractul de privatizare a CEC ar trebui inclusa o clauza care sa-l oblige pe noul proprietar sa pastreze un anumit numar de unitati. In acest context, presedintele bancii a declarat ca Palatul CEC a fost evaluat de firma angajata in acest scop intre 8 si 20 de milioane de euro.
Pana la privatizare, CEC se pregateste sa intre pe piata cardurilor, selectand firma HP Romania pentru implementarea sistemului informatic necesar. Totodata, CEC isi va largi expunerea pe sectorul de firme, in principal mici si mijlocii. Pentru inceput, institutia va extinde numarul de sucursale in care sunt disponibile serviciile de creditare pentru companii. Oficialul CEC a mai spus ca in procesul de restructurare va exista si o perioada de disponibilizari, care va incepe inainte de privatizarea bancii.
Sindicalistii din cadrul CEC ar putea declansa prima greva din sistemul bancar romanesc, la inceputul lunii iunie, daca salariile celor 9.000 de angajati nu vor fi majorate cu 25%, mai mult decat dublu fata de oferta administratiei. Matei Bratianu, secretarul general al Blocului National Sindical (BNS) - la care sunt afiliate sindicatele de la CEC, a anuntat ieri intr-o conferinta de presa, ca venitul mediu brut al angajatilor Casei este de noua milioane de lei. Salariul mediu de incadrare este de sase milioane, adica sub media pe economie, a precizat Bratianu, aratand ca, din cei 9.000 de angajati, 300 au salarii foarte mari, unele chiar nejustificate. Angajatii CEC cer o crestere a salariilor cu 25% incepand din luna iunie, in conditiile in care, dupa negocierile purtate pana acum, administratia ofera doar 10%. Ei mai vor ca sumele platite la disponibilizare sa fie egale cu salariul mediu brut din CEC, in timp ce - potrivit lui Bratianu - administratia ofera doar salariul de incadrare (sase milioane de lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 19 mai 2005. -
Numerotarea actiunilor cotate la Bursa nu se va mai realiza
HotNews.ro
___
Decizia CNVM privind inserierea si numerotarea actiunilor, care a starnit aprigi controverse din partea broker-ilor, nu poate fi realizata. Inserierea actiunilor, care nu se mai regaseste pe nici o alta bursa din lume, a fost una din temele emisiunii „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.
In cadrul emisiunii, Varujan Vosganian, Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante, Banci din Senat a precizat ca nu se va mai recurge la inserierea actiunilor.
Vosganian a mai discutat si despre pragul de detinere la SIF-uri, care va fi majorat pana la sfarsitul lunii iunie.
In prezent, acest prag este de 0,1% si urmeaza sa fie majorat printr-un proiect legislativ, depus in prezent la Senat, care se preconizeaza a fi votat pana la sfarsitul lunii iunie.
Consiliile de Administratie ale SIF-urilor vor modifica actele constitutive fara a mai fi necesara convocarea Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor.
Impozitul din tranzactii bursiere va fi aplicat pe castigul net
Investitorii la bursa vor depune la sfarsitul fiecarui an o declaratie pe proprie raspunde referitoare la castigurile realizate din piata de capital. Noi clarificari au fost aduse de Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante din senat, senatorul Varujan Vosganian in emisiunea „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.
De asemenea, Varujan Vosganian a precizat ca va fi mentinuta facilitatea acordata investitorilor care tin actiunile pe o perioada mai mare de 1 an, castigurile urmand a fi impozitate doar cu 1%.
Sursa: Radio MIX, 19 mai 2005, preluat de pe HotNews.ro' -
Tranzactiile vor ajunge la 20 milioane de euro/zi
Curentul
___
Anul-tinta pentru ca tara noastra sa devina membru al Uniunii Europene, si anume 2007, reprezinta o provocare si pentru institutiile pietei de capital, care vor trebui sa faca fata competitiei la nivel regional si sa se integreze unei piete de capital europene consolidate. Septimiu Stoica, vicepresedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB), a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa prilejuite de 'FINFAIR 2005 - Targul de Bani', ca ritmul de crestere a indicatorilor pietei bursiere din Romania trebuie sa il devanseze pe cel al indicatorilor burselor din UE. Astfel, in anul 2007, potrivit estimarilor, capitalizarea bursiera va depasi 30% din Produsul Intern Brut.
Investitorii persoane fizice si investitorii rezidenti detin in prezent majoritatea in structura de tranzactionare la BVB. Perioada urmatoare va aduce insa o intensificare a activitatii de tranzactionare a investitorilor persoane juridice si nerezidenti, ceea ce va atrage o crestere a valorii totale a tranzactiilor realizate la BVB. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor va creste, sustine Septimiu Stoica, la 20 milioane de euro. Mentionam ca, in prezent, valoarea medie zilnica a tranzactiilor se cifreaza la 11,3 milioane de euro.
BVB ramane insa o piata de dimensiuni reduse, in raport cu marii jucatori de la nivelul UE (Euronext, London Stock Exchange, Deutsche Borse, OMX). 'Dupa consolidare, pentru bursele europene de dimensiuni mici, cuvantul magic va fi cooperarea', a adaugat vicepresedintele BVB.
Sursa: Curentul, 19 mai 2005.'
18.05.2005
-
Marea alegere: BCR sau CEC prima la privatizare?
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Cele doua comisii de privatizare a BCR si CEC urmeaza sa se reuneasca in aceste zile pentru a stabili ordinea in care cele doua banci vor fi scoase la vanzare, au declarat pentru ZF surse guvernamentale.
Sursele citate afirma ca la reuniune ar urma sa participe si premierul Calin Popescu-Tariceanu, astfel sa poata fi luata o decizie ferma.
In ultima perioada, autoritatile au intretinut o anumita confuzie in privinta ordinii de lansare a celor doua procese de privatizare. 'Trebuie sa stabilim clar care banca va fi scoasa mai intai la privatizare, nu mai putem amana. Pe de alta parte, nu vom putea astepta sa se incheie primul proces inainte de a-l incepe pe al doilea. Probabil ca a doua privatizare va fi lansata la un interval de una-doua luni de la inceputul procedurilor pentru prima banca aleasa', afirma sursele oficiale.
Pana de curand, era vehiculata varianta unificarii celor doua comisii de privatizare. In cele din urma, acestea au ramas diferite, desi mai multi membri se regasesc atat la BCR, cat si la CEC. La BCR, presedintele comisiei este seful AVAS (care reprezinta statul in actionariatul bancii), Gabriel Zbarcea, alaturi de ministrul finantelor, Ionut Popescu, seful Cancelariei premierului, Aleodor Francu, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, Sebastian Bodu - secretar de stat in Ministerul Finantelor si sef al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Nicolae Cinteza si Adrian Cosmescu - directori in Banca Nationala.
Ionut Popescu este si noul sef al comisiei de privatizare a CEC, unde statul este reprezentat ca actionar unic de Ministerul Finantelor. In aceasta comisie se mai regasesc din formula de la BCR Sebastian Bodu, Bogdan Olteanu si Nicolae Cinteza. Ceilalti membri sunt consilierul presedintelui ANAF, Emilia Dragu, consilierul ministrului finantelor, Mioara Ionescu, directorul adjunct al Directiei Autorizare din BNR, Emilian Antonescu, si directorul adjunct al Directiei Supraveghere, Adrian Cosmescu, vicepresedinta AVAS, Giliola Ciorteanu. Mihai Alexandru Voicu si Costel Tudor reprezinta Ministerul Justitiei.
Intarzierea unui anunt ferm in privinta ordinii de lansare a celor doua privatizari a generat confuzie in randul potentialilor investitori interesati, lasand loc speculatiilor legate de forta de lobby a unora, care ar putea influenta alegerea finala. Pe de alta parte, exista o serie de argumente de ordin practic care pledeaza in favoarea privatizarii mai intai a BCR, prin prisma faptului ca pregatirile sunt mai avansate. In cazul CEC inca nu a fost macar aprobata strategia de privatizare, insa situatia financiara a bancii se deterioreaza. Autoritatile considera ca intarzierea clarificarilor necesare nu reprezinta o problema, intrucat foarte putini dintre investitorii care si-au exprimat interesul pentru a participa la privatizari s-ar implica efectiv in ambele competitii.
Astfel, declaratii publice de interes privind ambele banci au venit pana acum doar din partea UniCredito si HVB Bank, insa aceasta din urma si-ar putea reconsidera pozitia in cazul in care incheie intre timp o tranzactie cu Banca Tiriac. Erste Bank se anunta ca unul dintre cei mai ambitiosi candidati pentru CEC, in timp ce in cazul BCR persista zvonurile privind implicarea Deutsche Bank, desi este cunoscuta lipsa de experienta a grupului german in operatiuni de retail. In acelasi timp, alti investitori se abtin de la anunturi publice pana cand nu sunt stabilite ferm ordinea de privatizare a celor doua banci si strategiile dupa care statul va organiza procedurile aferente.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 mai 2005.
'
Pagina