04.10.2007
-
Transgaz raporteaza un profit in crestere de 2,3 ori pe primul semestru
DailyBusiness.ro TGN
___
Compania Transgaz a raportat, in primul semestru, un profit net de 139 milioane lei (42 milioane euro) si venituri totale de 506 milioane lei (152 milioane euro), de peste 2,3 ori mai mari decat in perioada similara din 2006.
Veniturile din transportul de gaze au crescut in primul semestru de 2,1 ori, comparativ cu nivelul inregistrat in intervalul echivalent din 2006, iar veniturile din serviciile de tranzit international au avansat cu 73%, in aceeasi perioada de raportare, a anuntat, intr-un comunicat, compania.
Cheltuielile Transgaz s-au situat, in primul semestru, la 342 milioane lei (103 milioane euro), de 2,27 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2006. Costurile din exploatare s-au ridicat, in prima jumatate a acestui an, la 336 milioane lei (101 milioane euro) si au constituit 98,25% din costurile totale.
Transgaz a transportat, in primul semestru, o cantitate de 7,422 milioane mc de gaze, in crestere cu 37,7% fata de acelasi interval din 2006. Capacitatile de tranzit international de gaze comandate au fost, in primul semestru al acestui an, de 11,885 milioane mc de gaze, dublu fata de perioada echivalenta din 2006.
Transgaz a obtinut, in 2006, un profit net de 238 milioane de lei (68 milioane de euro), la un venit din exploatare de 941 milioane de lei (267 milioane de euro).
Compania va fi listata la bursa
Rezultatele financiare pozitive ale Transgaz vin pe fondul declansarii operatiunilor de listare la bursa a companiei. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat pe 18 septembrie intentia companiei cu privire la oferta publica initiala de vanzare de actiuni (IPO).
Oferta vizeaza 10% capitalul majorat al transportatorului de gaze, adica un numar de 1.177.384 milioane actiuni.
Valoarea nominala a actiunilor este de 10 lei. Intermediarul listarii Transgaz la BVB este compania Raiffeisen Capital & Investment Bucuresti, care urmeaza sa transmita la CNVM prospectul privind IPO la Transgaz.
Sursa: DailyBusiness.ro, 04 octombrie 2007 -
Cel mai mare val de schimbari la varful Petrom
Business Standard SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania, se confrunta cu un val amplu de schimbari la nivelul de top management dupa instalarea austriecilor de la OMV in companie, in 2004. Potrivit unor surse din cadrul companiei, austriacul Gerald Kappes, care lucreaza in cadrul OMV Marketing si Rafinare pe zona de procurement, urmeaza sa fie adus in structurile Petrom pentru a conduce Divizia de Energie, Gaze si Petrochimie. Kappes va face parte, de asemenea, din board-ul de directori al Petrom, raportand direct CEO-ului companiei.
Valul de schimbari are la baza o reorganizare a structurilor de management din Petrom, in contextul in care, la finele anului, va disparea pozitia numarul doi din companie, cea de director general executiv adjunct, odata cu plecarea lui Werner Schinhan. O parte din atributiile acestuia a fost deja preluata la numirea Marianei Gheorghe in functia de CEO, in iunie 2006. Schimbarile din top managementul Petrom vizeaza departamentele de fuziuni si achizitii si relatia cu piata de capital, energie, gaze, resurse umane si juridic.
Compania a anuntat, ieri, ca Lacramioara Diaconu, director de fuziuni si achizitii si relatii cu piata de capital, a devenit de la 1 octombrie noul director al Diviziei de Energie. “Lacramioara Diaconu ocupa, simultan, si pozitia de director al Diviziei de Energei, dar si pe cea de fuziuni si achizitii, relatii cu piata de capital, pana la numirea pe aceasta din urma a unui nou director”, au declarat pentru Business Standard oficiali ai companiei petroliere. Atat divizia de energie, cat si departamentul de fuziuni si achizitii sunt in subordinea directa a directorului general executiv adjunct al Petrom, austriacul Werner Schinhan.
Rocada cu romani si austrieci in conducerea companiei
Directorul de afaceri corporative si seful Departamentului Juridic, Marian Dinu, a fost inlocuit cu Dan Costinescu, care la momentul numirii era seful Departamentului de Litigii din cadrul companiei petroliere. Marian Dinu se intoarce la biroul din Bucuresti al firmei de avocatura Linklaters, casa de avocati care a consiliat statul roman la privatizarea Petrom.
Alte schimbari care s-au produs in companie vizeaza inlocuirea lui Marian Tudoroiu, directorul de resurse umane al Petrom, cu Cristina Ionescu. In subordonarea diviziei de gaze, aflate tot “in parohia” lui Werner Schinhan, s-a infiintat, la inceputul acestei luni, o noua companie, Petrom Distributie Gaze.
Portofoliul sefului Departamentului de Gaze al Petrom, Harald Kraft, a fost splitat si a rezultat aceasta noua societate. Petrom Distributie Gaze a aparut in urma reorganizarii activitatilor reglementate de cele nereglementate in acest sector, ceruta de Uniunea Europeana.
Conducerea Petrom a mai luat, in ultima perioada, o alta decizie importanta si anume crearea unei divizii de servicii petroliere, dupa preluarea unei parti din Petromservice. Astfel, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2008, Gugu Siegfried va deveni seful acestei divizii separate, numite E&P Services (Exploration and Production Services). O alta modificare in structura Petrom a fost operata pe 15 iunie in acest an, cand la nivelul Explorare si Productie (E&P) s-au creat doua noi divizii. Este vorba de E&P Romania, condusa de Johann Pleininger, si E&P International, al carui sef a devenit Werner Ladwein. “Astfel de schimbari in organigrama sunt firesti intr-o companie de talia Petrom. Suntem o societate dinamica si suntem flexibili la evolutiile mediului de afaceri, astfel incat sa ne indeplinim obiectivele strategice”, a declarat directorul de comunicare al Petrom, Dan Pazara.
Petrom la bursa
Ieri, capitalizarea bursiera a Petrom era de 8,82 miliarde euro. Compania a inregistrat, in primul semestru al acestui an, un profit net de 266,2 milioane de euro, la afaceri de 1,63 miliarde euro.
Sursa: Business Standard, 04 octombrie 2007
03.10.2007
-
Fondurile de investitii specializate pe Europa de Est se uita mai mult spre actiunile romanesti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii orientate pe Europa de Est acorda o importanta tot mai mare pietei de capital din Romania, aceasta fiind a saptea destinatie de investitii din regiune, dupa Rusia, Turcia, Polonia, Ungaria, Cehia si Austria, potrivit raportului de strategie pe trimestrul patru al Erste Bank (CeE Equity Strategy 4Q 2007).
Potrivit raportului, actiunile romanesti detineau la finele lunii august o pondere de circa 1,52% din totalul activelor fondurilor specializate pe pietele est-europene, in crestere cu aproape 0,2% fata de luna mai, cand expunerea pe Romania a fondurilor respective era de doar 1,34%.
Aderarea la Uniunea Europeana a determinat un interes mai ridicat al fondurilor straine pentru piata romaneasca de capital, fapt indicat si de evolutia investitiilor straine la Bursa, care au inregistrat un sold pozitiv in primele sapte luni ale anului, iar in august au scazut doar din cauza contextului international nefavorabil.
Investitorii straini au plasat in primele sapte luni ale anului 437 mil. euro in conturile brokerilor de la Bucuresti si au realizat achizitii nete de 302 mil. euro pe Bursa de Valori, in perioada ianuarie-august.
Principalele destinatii ale fondurilor de investitii specializate pe Europa de Est sunt Rusia, cu o pondere de 42% in activele toale, Polonia, cu 16%, si Turcia, cu 10,5%. Ungaria si Cehia raman si ele atractive pentru fondurile straine, atragand 8,3%, respectiv 6% din investitiile acestora, in timp ce Austria, care este o piata mai matura, atrage 2,6% din investitii, potrivit datelor preluate de Erste Bank de la Emerging Portfolio Research.
Potrivit statisticilor Emerging Portfolio Research, activele fondurilor orientate pe Europa de Est (Emergin Europe) reprezentau la finele lunii august circa 14% din activele totale ale fondurilor dedicate pietelor emergente la nivel mondial.
Luna august a fost cea mai slaba din acest an pentru fondurile de investitii dedicate pietelor emergente, care au inregistrat iesiri de capital de 3,6 mld. dolari, pe fondul scaderii pietelor internationale de capital determinata de criza americana.
Analistii Erste Bank considera ca pietele din Europa Centrala si de Est au fost afectate doar limitat de criza de pe piata americana, dar sustin ca sentimentul negativ generat de aceasta criza va mai persista pentru o perioada, determinand o evolutie volatila a pietelor. Pe de alta parte, Erste considera ca pietele mici, dominate de speculatori locali, cum sunt Serbia si Romania ar putea oferi o oarecare protectie investitorilor impotriva trendurilor globale.
Pe de alta parte, analistii Erste Bank avertizeaza ca pietele din Romania, Bulgaria, Croatia si Serbia sunt destul de scumpe, din cauza speculatorilor locali care au mentinut preturile actiunilor ridicate, in ciuda crizei globale, dar sustin ca aceste niveluri ridicate de pret sunt justificate de potentialul de crestere mai mare.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007 -
Imotrust cere 3,2 mil. de la actionari pentru a-si finanta proiectele imobiliare
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARCV
___
Dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV) intentioneaza sa-si dubleze capitalul social cu suma de 10,68 milioane de lei (circa 3,2 milioane de euro), prin aport in numerar al actionarilor, pentru a-si putea finanta noi proiecte imobiliare.
Actionarii vor putea subscrie titlurile noi la valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune, cu mult sub pretul la care actiunile se tranzactioneaza in prezent pe piata RASDAQ, unde ultima tranzactie s-a derulat la pretul de 3,53 lei/actiune.
Propunerea de majorare a capitalului social va fi discutata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 2 noiembrie. Tot atunci, se va discuta si transferul actiunilor companiei de pe piata RASDAQ la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Reprezentantii societatii estimeaza ca transferul actiunilor se va realiza in primavara anului viitor.
'Vrem sa realizam aceasta majorare de capital pentru atragerea de fonduri necesare finantarii unor noi proiecte imobiliare', a declarat Ciprian Marina, asistent manager in cadrul Imotrust.
Potrivit acestuia, noile proiecte vizeaza constructia unui bloc cu 100 de apartamente in Arad, un cartier de vile in Sannicolau, Arad, a unor hale pe o suprafata de 40.000 mp in zona industriala, tot in Arad, dar si a unor blocuri in Oradea, unde societatea a cumparat in acest an terenuri.
Imotrust a anuntat de la inceputul acestui an proiecte imobiliare de cateva zeci de milioane de euro. Activitatea companiei se concentreaza in special in judetul Arad si in alte judete din zona de vest a tarii.
Societatea detine peste 550.000 mp de teren in intravilan, peste 1.340.000 mp de teren in extravilan, peste 110.000 mp de hale, in diferite stadii de executie, si peste 6.000 mp de birouri si spatii comerciale, potrivit datelor de pe situl companiei.
Activele companiei au fost si unul dintre principalele motive care au condus la cresterea puternica a actiunilor in acest an. Pretul titlurilor Imotrust pe piata RASDAQ a crescut de peste zece ori de la inceputul anului. Valoarea pe Bursa a companiei depaseste 112,5 milioane de euro.
Imotrust a obtinut in primul semestru un profit net de 18 milioane de lei (5,5 milioane de euro), de circa 5,6 ori mai mare fata de castigul realizat in perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 57,5%, pana la 1,3 milioane de lei (0,4 milioane de euro). Cresterea puternica de profit s-a datorat in principal castigurilor din plasamentele financiare ale companiei.
Imotrust s-a format in urma fuziunii prin absorbtie dintre Arconserv si Frigorifer SA, Edil Invest, Moneasa, Gradina Verde si International Transport, care s-a finalizat anul trecut. Toate firmele care au fuzionat apartineau grupului Codlea din Arad.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007' -
SC Constructii Feroviare Moldova Iasi scoate la vanzare peste 21 hectare de teren
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi, din data de 17 octombrie, se afla cateva proiecte de hotarare care vizea-za scoaterea la vanzare a mai multor terenuri detinute de societate in Iasi si in localitati limitrofe. Astfel, se urmareste valorificarea unui activ 'teren si constructii' in suprafata de 61.278 mp, situat in municipiul Pascani, a unui teren si a constructiilor aferente, in suprafata de 94.132 mp, din localitatea Timisesti, judetul Neamt, precum si a catorva active din municipiul Iasi: doua terenuri de 12.546 mp, respectiv 23.661 mp si constructiile existente, din Bdul Poitiers, a unui alt teren si constructii intinse pe o suprafata de 24.585 mp din str. Radu Voda, dar si a unui imobil din Aleea Musatini, cu o suprafata construita de 363,27 mp.
De asemenea, AGEA de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' va mai decide asupra darii in plata catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate CAS Iasi, in contul obligatiilor bugetare preluate de catre AVAS, a unui camin de nefamilisti aflat in proprietatea societatii si a terenului aferent in suprafata de 498 mp. Se mai urmareste darea in plata catre Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura si, respectiv, Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 1, institutii din subordinea Ministerului Agriculturii, in contul datoriilor la bugetul de stat, a unor imobile: cladire 'Sediu Central' si 'Laborator CTC', cu terenurile aferente, in suprafata de 1.484 mp si, res-pectiv, 1.130 mp, situate in Iasi. Niciunul dintre activele asupra carora se va decide darea in plata nu este inclus in capitalul social al societatii.
Conform raportului semestrial, SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi avea la jumatatea acestui an datorii in valoare totala de 68.173.985 lei, structurate astfel: furnizori - 6,1 milioane lei, bugetul de stat - 38,84 milioane lei, bugetul asigurarilor sociale de stat - 22,84 milioane lei, bugetele locale - 380.218 lei. Societatea a reusit, totusi, sa-si achite integral datoriile catre bugetul local al municipiului Iasi (circa 410.000 lei) si sa-si diminueze soldului TVA de plata, prin vanzarea unor imobilizari. In opinia conducerii societatii, volumul ridicat al datoriilor se datoreaza lichiditatii reduse cauzata de blocajul generalizat din economie, precum si circuitului anevoios de incasare de la clienti. In ciuda situatiei financiare determinata de datoriile fata de bugetul de stat, cauzate si de ritmul greoi de incasare a creantelor, multi dintre beneficiarii lucrarilor fiind institutii de stat care depind de alocarea fondurilor de la bugete, societatea ieseana a contractat sau aditionat in acest an lucrari in valoare totala de 21.913.044 lei.
SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA este specializata pe constructii de cai de comunicatie terestre si constructii destinate sportului. Societatea a luat fiinta in anul 1950, cand Serviciul Lucrari Speciale al Regionalei CFR Iasi s-a transformat in Intreprinderea de Constructii in Transporturi Iasi, capatand ulterior actuala denumire. In 1991, unitatea s-a desprins de Regionala CFR Iasi si a devenit societate pe actiuni. In acest moment, AVAS figureaza actionar cu 50,94% la societatea ieseana, diferenta de 49,06% fiind detinuta de o serie de persoane fizice si juridice private. La sedinta AGEA din 17 octombrie, insa, se va aproba si modificarea structurii actionariatului, ca urmare a vanzarii pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS. Negocierile pe marginea privatizarii SC CF 'Moldova' s-au finalizat in martie 2006, castigatorul licitatiei aferente fiind desemnata societatea comerciala 'Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri' SA Iasi, dar tranzactia se va oficializa abia acum. Conform clauzelor facute publice de AVAS in martie 2006, cumparatorul va achita pentru cele 50,949% din actiunile detinute de stat la 'Constructii Feroviare Moldova' suma de 813.865 lei, s-a angajat sa realizeze investitii de mediu in valoare de 221.000 euro, dar si sa achite datorii care se ridicau atunci la pes-te 56 milioane lei.
Sursa: Bursa, 03 octombrie 2007' -
Argesana Pitesti a renuntat la productia de tesaturi
Adevarul
___
Stofele si tesaturile din lana de la ...
Actionarul principal al societatii, Magnum Proiectare Imobiliara, vrea 100.000 de euro din vanzarea utilajelor fabricii
Cel mai important producator si exportator de tesaturi din lana din industria autohtona a hotarat sa renunte la productie pentru a se axa in viitorul apropiat pe dezvoltarea unor proiecte pe piata imobiliara.
Industria romaneasca ra¬mane fara un alt brand consacrat. Stofele si tesaturile din lana de la Argesana Pitesti vor disparea in viitorul cel mai apropiat de pe piata, dupa consumarea ultimelor stocuri din fabrica. Si asta pentru ca actionarii societatii au hotarat sa opreasca productia si sa vanda principalele utilaje.
Potrivit unui anunt oficial al societatii, vanzarea activelor se va face la un pret minim de o suta de mii de euro fara TVA, in perioada urmatoare urmand sa se desfasoare doar activitati de conservare a bunurilor existente.
Daca tinem cont ca pro¬ducatorul pitestean isi dedi¬ca aproape in totalitate pro¬ductia pietelor externe, ma¬sura de oprire a motoarelor de productie poate parea una radicala, chiar daca evolutia aprecierii monedei nationale din ultima perioada a lasat urme adanci in privinta veniturilor obtinute. Ieri, la societatea Argesana nu mai erau la fabrica decat cativa dintre angajati, directorul Iosif Stefu, secretara acestuia si portarul.
Chiar si incercarile noastre de a vorbi cu directorul societatii s-au soldat cu un esec, pentru ca, dupa spusele secretarei, acesta participa la scoaterea unor utilaje din fabrica, desi se afla in concediu, si nu a dorit sa ofere declaratii. Surse din randul angajatilor societatii sustin insa ca la Argesana vor incepe pregatirile pentru asanarea terenului in vederea construirii unui viitor centru comercial pe actualul amplasament al fabricii.
Deocamdata, documentele de aprobare a planurilor urbanistice pentru acest poriect nu au fost depuse la departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean Arges. Virarea brusca dinspre piata industriala spre cea a afacerilor imobiliare practic nu ar trebui sa surprinda pe nimeni, de vreme ce principalul actionar al societatii argesene este un fond de investitii care are chiar in propria denumire formula magica 'proiectare imobiliara'.
Retail in loc de tesaturi cu eticheta verde
La finele lunii iunie, Asociatia Salariatilor, care controla compania, si-a vandut detinerea de 69,3% din pachetul total de actiuni catre compania Magnum Proiectare Imobiliara, parte a grupului austriac Real 4 You, care construieste magazinele MiniMax in Romania. Pretul tranzactiei s-a situat la un nivel de 20,2 milioane de lei, aproximativ 6,4 milioane de euro.
Un alt actionar important care a iesit in acest an din afacerea Argesana a fost SIF Moldova, care a vandut la jumatatea lunii mai 16,25% din actiuni, pentru 3,74 milioane de lei. De asemenea, si BRD si-a vandut intreg pachetul de 16,42% din actiuni la inceputul lunii mai pentru suma de 2,27 milioane de lei.
Iesirile celor doi actionari din registrul actionarilor probabil au avut puternicul argument la baza al rezultatelor financiare inregistrate de Argesana pentru anul 2006, cand firma a raportat o cifra de afaceri in scadere cu 28%, la 10,4 milioane de lei, si un profit net de circa 81.000 lei, de trei ori mai redus decat in 2005. Regresul rezultatelor economice nu a putut fi influentat, cu toate ca producatorul argesean dispunea chiar si de eticheta ecologica pentru produse, conditie impusa in special de fostii parteneri de pe piata germana.
Sursa: Adevarul, 03 octombrie 2007'
02.10.2007
-
Alro mizeaza pe fostul Alprom pentru cresterea profitabilitatii
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) se va concentra in urmatorii ani pe cresterea ponderii de produse cu valoare adaugata si gasirea unei surse de energie independenta in vederea cresterii profitabilitatii, sustin reprezentantii companiei.
Compania a anuntat ca investitiile in combinatul din Slatina din ianuarie 2006 pana in prezent se ridica la 54 mil. dolari (aproape 40 mil. euro), echivalentul a 3 mil. dolari pe luna.
Pentru urmatorii ani, Alro promite actionarilor ca va miza pe cresterea productiei de produse cu valoare adaugata ridicata, prin cresterea capacitatii de productie a producatorului de profile din aluminiu Alprom.
Alprom, care a finalizat anul trecut fuziunea cu Alro, va prelucra in acest an 60.000 de tone de aluminiu din cele 260.000 de tone pe care le produce combinatul din Slatina. Compania intentioneaza ca in urmatorii ani cantitatea prelucrata de Alprom sa ajunga la 120.000 de tone, ceea ce se va reflecta in cresterea profitabilitatii provenita din primele de prelucrare.
Alro a raportat cresteri semnificative de profit in ultimul an, dupa finalizarea fuziunii cu Alprom. In primul trimestru al acestui an, Alro a raportat un profit net de 238,7 mil. lei (72,3 mil. euro), in crestere cu 14,4% fata de perioada similara a anului trecut, la o cifra de afaceri de 1,1 mld. lei (334 mil. euro).
In 2006, producatorul de aluminiu isi majorase profitul net de 3,3 ori, la 380 mil. lei (107 mil. euro), pe fondul cresterii afacerilor cu 36%, la aproape 2,2 mld. lei (620 mil. euro). Desi ritmul de crestere a profitului a scazut anul acesta, rata profitului net raportat la cifra de afaceri s-a majorat de la 17% la peste 21%.
Alro si Alprom au fuzionat anul trecut, iar raportarile pe anul acesta au fost consolidate. Pe standardele internationale de contabilitate au fost raportate si rezultate consolidate cu cele ale producatorului de alumina Alum Tulcea.
Alro cauta si solutii pentru atunci cand va expira contractul incheiat cu Hidrolelectrica pentru furnizarea de energie electrica, valabil pana in 2013. Compania ia in considerare construirea unei centrale electrice pe baza de carbune superior.
'Pana la sfarsitul anului vom avea locatia sigura pentru centrala electrica, cu o capacitate aproximativa de 1000 de MW. Am incheiat studiul de fezabilitate pentru mai mult de 2 locatii din Romania', a declarat Marian Nastase, vicepresedintele Alro.
Potrivit acestuia, Alro nu se mai gandeste insa la cumpararea vechilor centrale si nici sa ia parte la privatizarea vechilor combinate energetice. O alta directie inspre care se indreapta combinatul este continuarea strategiei de reducere a costurilor de productie.
'Am scazut consumul de gaz si energie de circa 3-4 ori in ultimii 3 ani', spune Nastase. Alro produce anual 260.000 de tone de aluminiu, fiind cel mai mare producator din domeniu din Uniunea Europeana. Printre planurile anuntate de Alro pentru anii viitori se numara si construirea unei noi fabrici de aluminiu prin care sa-si dubleze capacitatea de productie.
Alro este controlat de catre firma olandeza Vimetco, ale carei actiuni au fost listate pe Bursa din Londra in acest an. Vimetco detine 84% din Alro, un pachet de 9,93% fiind in portofoliul Fondului Proprietatea.
Actiunile Alro au inchis ultima sedinta de tranzactionare de la BVB la pretul de 9 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 1,91 mld. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007' -
Julius Baer joaca jumatate de miliard de dolari pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii administrate de divizia americana a bancii elvetiene Julius Baer si-au majorat plasamentele pe Bursa de la Bucuresti la peste 516 mil. dolari (370 mil. euro) la finele lunii iulie, in crestere cu 45% fata de inceputul anului, cand investitiile erau de 355 mil. dolari (257 mil. euro), potrivit ultimului raport de administrare publicat vineri de catre Julius Baer.
In perioada 31 ianuarie - 31 iulie 2007, fondurile americane si-au marit averea pe piata romaneasca cu 160 mil. dolari (115 mil. euro), cea mai mare parte a acestei cresteri, circa 110 mil. dolari (80 mil. euro), provenind din cresterea Bursei, iar restul de 50 mil. dolari (36 mil. euro) reprezinta investitii noi.
Julius Baer International Equity Fund (JBIEF) este cel mai mare investitor strain de pe Bursa, cu un portofoliu de 447 mil. dolari (324 mil. euro) la finele lunii iulie. Pe plan intern, fondul este depasit doar de SIF-uri, ale caror portofolii de actiuni valoreaza intre 480 si 750 mil. euro, potrivit ultimelor date disponibile. Ponderea actiunilor romanesti in activul net al fondului a crescut de la 1,4%, la inceputul anului, la 1,6%, la finele lunii iulie. Valoarea activului net al fondului se ridica la 24,78 mld. dolari (18 mld. euro).
JBIEF s-a orientat in ultimul an preponderent catre companii listate pe bursa RASDAQ, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), Dafora Medias (DAFR) sau Ardaf Cluj (ARDF).
Printre achizitiile mai recente ale fondului (realizate in perioada 30 aprilie - 31 iulie 2007) se numara un pachet de 2,8% din actiunile producatorului de lactate Albalact Alba-Iulia (ALBZ), 7,5% din actiunile companiei hoteliere Intercontinental (RCHI) si aproape 3% din actiunile companiei de morarit si panificatie Boromir Buzau (SPCU).
In ultima perioada, fondul s-a orientat si spre sectorul imobiliar si de constructii, marindu-si participatia la dezvoltatorul imobiliar Impact de la 5% la circa 10% si achizitionand 6,7% din actiunile producatorului de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON).
Principalele detineri ale fondului pe piata romaneasca, respectiv pachetele de 1% din Petrom, 1,15% din BRD si 3,16% din Rompetrol Rafinare, au ramas nemodificate in prima jumatate a anului. De asemenea, fondul mai detine cate 1% din fiecare SIF, 6,9% din Dafora Medias si 9,6% din Condmag Brasov.
Portofoliul fondului pe Bursa de la Bucuresti este completat cu pachete de actiuni la Compa Sibiu (6,3%), Biofarm Bucuresti (5,14%), Zentiva Bucuresti (4,83%) si Socep Constanta (4,78%).
Julius Baer International Equity Fund II, al doilea fond al Julius Baer cu investitii pe piata romaneasca, si-a consolidat in acest an participatiile detinute la Petrom, din care detine 0,32%, si BRD, la care are o participatie de 0,3%. Investitiile fondului pe piata romaneasca se ridicau la 31 iulie la 69,4 mil. dolari (50 mil. euro), dintr-un activ net de 7,4 mld. dolari (5,37 mld. euro).
Al treilea fond, Julius Baer Global Equity Fund, detinea la finele lui iulie pachete mici de actiuni la Petrom, BRD, Impact si la cele cinci SIF-uri, in valoare totala de aproape 1 mil. dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007 -
Teodor Buzatu, membru CA SIF Oltenia: In 2008 vom tranzactiona actiuni Erste - BCR pe Bursa
Business Standard EBS
___
Teodor Buzatu director in cadrul SIF Oltenia, societate cu capitalizare de peste 740 milioane de euro, nu vede niciun motiv pentru care listarea Bancii Comerciale Romane la Bursa de Valori Bucuresti ar putea sa nu se realizeze, desi titlurile bancii cehe Ceska Sporitelna au fost delistate de pe bursele din Praga si Londra, ca urmare a unei decizii a actionarilor bancii - Erste Bank Austria fiind actionarul majoritar - din 22 mai 2002. SIF Oltenia detine 6,12% din BCR actionarul majoritar fiind banca austriaca. Erste Bank a luat decizia de a-si lista propriile actiuni la BVB, Teodor Buzatu este convins ca aceasta va urma exemplul dat de BRD si va lista actiunile BCR la bursa.
SIF5 Oltenia a avut in ultima perioada o activitate intensa pe bursa, prin vanzarea actiunilor detinute la Altur, dar si prin alte tranzactii de pe bursa. Ce actiuni au intrat acum in vizorul SIF5?
Acum dorim sa dezvoltam afacerile pe care le avem deja in derulare si sa ne axam destul de mult pe segmentul farmaceutic, unde SIF Oltenia are detineri importante la Biofarm si la Antibiotice. In perioada urmatoare dorim sa ne consolidam pozitia la Biofarm, mai ales ca aceasta doreste sa preia Antibiotice. Bineinteles, nu Biofarm singur. Este vorba de un consortiu care s-a unit pentru a prelua compania Antibiotice Iasi.
Initial, acest consortiu se desfiintase, dar acum a fost reinfiintat, cu mici modificari. Mai mult, dorim sa dezvoltam un segment care, in acest moment, este mai putin dezvoltat. Este vorba despre sectorul de turism, unde avem participatii la cateva companii, in care vrem sa facem o serie de investitii. Avem in plan si o reorganizare a portofoliului actual, acest lucru implicand renuntarea la detinerile mici sau la companiile care in ultimul timp nu au mai adus beneficii. Cand spun beneficii, ma refer la profit, la dividende, la faptul ca valoarea actiunilor in piata nu a mai crescut.
Care sunt planurile cu actiunile necotate din portofoliul SIF5? Sa ne asteptam la listari noi?
Unele dintre companiile nelistate le putem aduce pe piata de capital, altele nu. Oricum, anul acesta nu aducem nicio companie la bursa, dar, in general, unde avem puterea de decizie, iar companiile intrunesc criteriile de listare, noi le ducem la bursa. Chiar facem tot posibilul sa facem companiile noastre cat mai vizibile si mai atractive si le ducem de la Rasdaq la categoria de baza a Bursei de Valori. Pentru ca, in acel moment, alta este si imaginea companiei listate si a SIF-ului care este actionar. Plus ca este mult mai usor sa strangi bani cu o companie lichida, care atrage investitorii, decat cu o companie inchisa sau nelichida. Dar avem si companii care acum sunt pe pierderi, iar bursa nu le accepta.
De asemenea, SIF Oltenia mai are in vedere si iesirea din actionariatul companiilor nelistate, pentru ca activul net la societatile necotate se calculeaza diferit fata de cele cotate. Ca sa nu mai spun de faptul ca la societatile nelistate, daca nu ai iesit in momentul in care ti s-a facut o oferta, indiferent cat de rea ar fi fost ea, nu mai ai cum sa mai iesi, risti sa ramai blocat intr-o companie fara voia ta.
In ce actiuni investeste SIF Oltenia?
In general, plasam banii in blue-chips-uri, pentru ca sunt cele mai sigure, dar si mai lichide, iar in piata nici nu exista oportunitati care sa iti permita sa te duci sa investesti. La noi au venit si banii din transferurile de pachete de actiuni de la Altur, unde am vandut pachetul majoritar de actiuni. Problema este ca avem si niste restrictii si, din aceasta cauza, nu avem in portofoliu numai actiunile pe care ni le-am dori. Noi am putea sa ne ducem sa luam actiuni la banci sau alte companii mari, dar avem restrictii la activul net.
Care mai este situatia dintre Erste Bank si SIF-uri? Avem sanse sa vedem BCR la Bursa de Valori?
Da, sunt convins ca il listeaza. In 2008 vom tranzactiona actiuni Erste-BCR pe Bursa din Romania. Cred ca au ajuns la concluzia ca este mai bine daca e listata, pentru ca se uita si ei la celelalte banci de pe bursa, care au o evolutie foarte buna, daca ne uitam, spre exemplu, la BRD. Oricum, prin conventiile pe care le avem cu ei, sunt obligati sa listeze BCR. Si trebuie sa mai tinem si cont de faptul ca, pana in acest moment, Erste Bank nu a mai incercat sa ne convinga sa ne vindem participatia de la BCR.
V-ati gandit sa investiti pe bursele externe?
Atata timp cat consideram ca randamentul este mai mare aici, nu avem de ce sa ne ducem in alta parte. Eu stau si imi pun problema astfel: de ce investitorii din Vest vin aici? Pentru ca randamentul e mai mare. Atata timp cat fondurile straine continua sa vina aici, aici ramanem si noi. Cand vor pleca marile fonduri de investitii de pe piata romaneasca, o sa ne gandim si noi sa investim pe alte piete. Un alt motiv pentru care nu plecam sa investim in alte tari sunt fondurile de pensii, care vor veni sa dezvolte piata. Noi avem avantajul ca am fost inaintea lor pe piata, am achizitionat actiuni la pretul la care am achizitionat, si actiunea SIF Oltenia creste, devenind, astfel, foarte interesanta si pentru fondurile de pensii.
Care sunt sansele sa vedem o majorare de capital si la SIF Oltenia?
Majorarea de capital social este un pic mai complicata in cazul nostru, al SIF-urilor. Eu nu vreau sa intru in contradictie cu nimeni, dar noi in statut avem o prevedere de cvorum. Nu poti decat sa fii sigur ca ai calea legala sa faci asa ceva. Nimanui nu ii place situatia actuala de la SIF Transilvania. Ai introdus niste bani, si ai ramas in pierdere. Acum sunt pagubiti si unii, si altii. Si cei care au participat la majorare, si cei care nu au participat la majorare, pentru ca cei care nu au participat, in loc sa vanda la 3,5 lei, vand la 2,4 lei pe unitate.
Acum, cand sunt blocate, pierde cel care a participat la majorare si care a cumparat la 4,6 lei, si acum constata ca el nu are, de fapt, nicio actiune, fiindca el a doua zi a vandut. E adevarat ca a cumparat altceva dupa ce a vandut SIF3, dar acum nu mai are nicio actiune SIF in cont, cu toate ca le-a platit. De asta nu facem nici noi majorare. In momentul in care faci acest pas, trebuie sa fii sigur ca ai cvorum. Noi am vrea sa facem o majorare de capital, pentru ca in momentul in care facem acest pas, avem posibilitatea de a mai cumpara mai multe actiuni la banci sau la alte companii, actiuni pe care, in acest moment, nu le putem lua.
SIF Oltenia
* Infiintata in 1993 ca Fond al Proprietatii Private, societatea a fost reorganizata in conformitate cu prevederile Legii nr.133/1996 privind transformarea Fondurilor Proprietatii Private in Societati de Investitii Financiare
* Este membra a Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv din Romania (UNOPC), a Asociatiei Actionarilor din Romania (AAR) si membru asociat al Asociatiei Europene a Capitalului Privat si de Risc (EVCA)
* Listata la Bursa de Valori Bucuresti din 1999
* Capitalizarea bursiera a societatii a atins 746,83 milioane de euro
Curriculum Vitae
* 50 de ani
* Casatorit, doi copii gemeni de 24 de ani
* A terminat Academia de Studii Economice Bucuresti
* Doctorat in Relatii Economice Internationale
* Director SIF Oltenia
* Membru in Consiliul de
* Administratie al SIF Oltenia
“ Avem in plan si o reorganizare a portofoliului actual, acest lucru implicand renuntarea la detinerile mici sau la companiile care in ultimul timp nu au mai adus beneficii.
“ Eu stau si imi pun problema astfel: de ce investitorii din Vest vin aici? Pentru ca randamentul e mai mare. Atata timp cat fondurile straine continua sa vina aici, aici investim si noi.
Sursa: Business Standard, 02 octombrie 2007 -
Albalact vrea cota de piata de 8% pentru lactatele proaspete
Business Standard
___
Producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia vizeaza, pentru sfarsitul acestui an, o cota de piata de minimum 8% pe segmentul lactatelor proaspete, pe fondul cresterii capacitatii de productie.
“Datorita investitiilor facute, estimez o crestere a cotei de piata a lactatelor proaspete cu cel putin 3% si sa detinem, astfel, minimum 8% din aceasta piata”, a declarat pentru Business Standard presedintele Albalact, Raul Ciurtin. In prezent, Albalact detine locul 5 in topul producatorilor romani de lactate. “Pana la sfarsitul anului, vreau sa ajungem pe locul trei”, a adaugat Raul Ciurtin.
Piata interna a lactatelor se ridica la circa 800 milioane de euro. Principalii producatori sunt Friesland, Albalact, La Dorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen. Potrivit aceluiasi studiu, principalele branduri de lapte sunt La Dorna, Milli (produs de Friesland), Zuzu (Albalact), Oke (Friesland) si Fulga (Albalact), care detin 61,9% din valoarea pietei interne. Consumul intern de lapte este de circa 70 de litri, aproape jumatate din nivelul din tarile Uniunii Europene.
In primele opt luni ale acestui an, Albalact a inregistrat o cifra de afaceri de 30 milioane de euro, in crestere cu 70% fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Firma a realizat un profit de 1,7 milioane de euro, cu 65% mai mare decat cel din primele opt luni ale anului 2006.
Compania a raportat, anul trecut, o cifra de afaceri de 29 milioane de euro si un profit de 1,71 milioane de euro, aproape dublu fata de 2005, iar pentru acest an, Ciurtin estimeaza o cifra de afaceri de circa 50 milioane de euro.Rezultatele, care au depasit estimarile initiale, se datoreaza vanzarilor realizate cu cele trei branduri ale companiei, Zuzu, Albalact si Fulga.
Jucatori
Principalii producatori sunt Friesland, Albalact, La Dorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen.
Sursa: Business Standard, 02 octombrie 2007
Pagina