12.12.2008
-
Dinel Staicu, SIF Oltenia: Vom avea disponibilizari, dar salariile raman la fel
Business Standard
___
Valul de disponibilizari anuntat de companiile romanesti ar putea ajunge in 2009 si la SIF-uri, in conditiile in care unele dintre companiile la care acestea sunt actionari au anuntat ca isi reduc activitatea, pentru a face fata crizei financiare, potrivit conducerii SIF Oltenia. “Daca societatile la care noi suntem actionari isi reduc activitatea, va trebui ca si noi sa ne adaptam, fiind posibile disponibilizari in 2009, insa salariile vor ramane la nivelul celor din 2008”, a declarat Dinel Staicu, directorul general al SIF Oltenia. La sfarsitul primelor noua luni, SIF Oltenia avea 93 de salariati si un salariu mediu brut lunar de 12.815 lei (aproape 3.500 de euro), potrivit raportarilor trimestriale, in conditiile in care presedintele unui SIF castiga in jur de 5.000 de euro pe luna, potrivit informatiilor din piata. Membrii CA al SIF Oltenia nu isi pot exercita in prezent atributiile, in conditiile in care Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a validat noul consiliu, SIF Oltenia ramanand astfel fara CA si presedinte. Mai multi actionari ai SIF Oltenia au contestat in instanta hotararea AGA prin care a fost ales un nou consiliu de administratie (CA), pentru un mandat de patru ani. 'Chelu si oamenii lui au contestat AGA si, pana nu se rezolva aceasta problema, CA nu poate fi validat, insa functiile executive exista”, a subliniat Staicu. Dinel Staicu si alti patru dintre administratorii SIF Oltenia, Tudor Ciurezu, Gheorghe Bildaru, Vasile Salapa si Teodor Buzatu, au fost realesi in noul consiliu de administratie al societatii, in cadrul AGA desfasurate la mijlocul lunii noiembrie. Potrivit sefului SIF Oltenia, anul 2009 va aduce schimbari in strategia societatii, aceasta urmand sa nu se mai axeze in special pe speculatii bursiere, ci pe restructurarea portofoliului. “Avem o baza de date cu potentiali cumparatori pentru mai multe pachete de actiuni pe care le detinem. Tinta noastra este sa ajungem in 2009 la 100 de societati in portofoliu, de la peste 200 in prezent”, a declarat Staicu. Acesta a mai precizat, totodata, ca preturile actuale de pe piata au ajuns la niveluri foarte atractive, avand potential ridicat de crestere in perioada urmatoare. “Daca vand ceva in pierdere cu 30%, pot sa cumpar, pe riscul meu, ceva care a avut o pierdere de 70%, pentru ca sunt convins ca cea cu pierdere mai mare isi va reveni mai repede”, a explicat seful SIF Oltenia. Sursa: Business Standard, 12 decembrie 2008
11.12.2008
-
Oltenia Leasing a inceput sa vanda actiuni SIF5 in pierdere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Oltenia Leasing, unul dintre principalii cumparatori de actiuni SIF Oltenia (SIF5) in perioada august-octombrie, a inceput sa vanda din actiunile achizitionate recent, la preturi cu 45% mai mici decat cele de cumparare. Societatea de leasing din Craiova, in care SIF Oltenia detine o participatie semnificativa de peste 30%, a achizitionat in perioada 20 august - 15 octombrie circa 3,52 milioane de actiuni SIF5, la preturi cuprinse intre 0,9 si 1,71 lei/actiune. Valoarea totala a investitiei s-a ridicat la 4,56 mil. lei, iar pretul mediu de achizitie a fost de 1,29 lei/actiune. In primele doua sedinte de tranzactionare ale saptamanii, Oltenia Leasing a vandut 173.000 de actiuni SIF5 la un pret de circa 0,7 lei/actiune, cu 45% sub pretul mediu de achizitie. Valoarea tranzactiilor a fost de 121.000 de lei. Desi SIF Oltenia detine o participatie importanta in cadrul companiei, aceasta nu a avut drepturile de vot suspendate in cadrul adunarii generale a actionarilor din noiembrie in cadrul careia s-au ales membrii Consiliului de Administratie al SIF5 pentru urmatorii patru ani. Un alt insider care a fost raportat cu vanzari semnificative in ultima perioada este Ioan Erhan, fost membru in Consiliul de Administratie al Broker Cluj (BRK), care a vandut in ultimele sedinte 352.000 de actiuni BRK la un pret mediu de 0,14 lei/actiune. Erhan a incasat circa 50.000 de lei din vanzarea actiunilor. Sursa: Ziarul Financiar, 11 decembrie 2008 -
Inflatia s-a redus in noiembrie la 0,32% fata de octombrie, iar rata anuala a incetinit la 6,74%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ritmul de crestere a preturilor de consum s-a redus in noiembrie la 0,32%, fata de 1,06% in octombrie, cele mai mari scumpiri inregistrandu-se la alimente, in timp ce pe ansamblul marfurilor nealimentare preturile s-au metinut la nivelul din luna anterioara, iar inflatia anuala a incetinit la 6,74. Sursa: Ziarul Financiar, 11 decembrie 2008 -
Isarescu: Romania va incheia acest an cu o crestere economica de 8%
Wall-Street.ro
___
Cresterea economica a Romaniei ar putea fi in acest an de 8%, a spus guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. In primele noua luni, produsul intern brut (PIB) al Romaniei a crescut cu 8,9%. Isarescu a afirmat ca deficitul de cont curent ramane una din principalele probleme ale economiei romanesti, dar este in acelasi timp o consecinta a dezvoltarii rapide a tarii in ultimii ani. Calculat prin includerea profitului reinvestit, deficitul balantei de plati ar putea ajunge la 13% din PIB la sfarsitul lui 2008, a estimat guvernatorul BNR. Anul trecut, deficitul de cont curent al Romaniei a ajuns la 14% din PIB. Deficitul bugetar ar putea depasi nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB) in 2009, daca nu se iau masuri de corectare a acestui dezechilibru, a mai spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Deficitul bugetar ar putea depasi 3% din PIB in 2008 si in 2009, fara masurile adecvate de corectie. In loc de buget multianual, am avut ani cu mai multe bugete. Rectificarile operate au crescut bugetul intr-un mod prea optimist', a declarat Isarescu. Dupa primele 11 luni ale acestui an, deficitul bugetar a ajuns la circa 3% din PIB, iar pentru 2009, bugetul aprobat de actualul guvern prevede un deficit bugetar de 2% din PIB. Sursa: Wall-Street, 11 decembrie 2008 -
Exporturile intra in recesiune
Evenimentul Zilei
___
Octombrie a fost ultima luna in care exporturile Romaniei au crescut fata de perioada anterioara, iar „din noiembrie va incepe recesiunea in exporturile romanesti“, ne-a declarat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). El sustine ca „recesiunea se va acutiza in decembrie si va continua si in prima jumatate a anului viitor“. Primele sanse pentru relansarea exporturilor autohtone o vom avea abia din a doua parte a lui 2009, daca viitorul guvern va lua masurile potrivite, considera reprezentantul exportatorilor. In primele zece luni ale anului, Romania a exportat bunuri si servicii in valoare de 29 miliarde de euro, importurile situandu-se la 48,2 miliarde de euro, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Exporturile au avansat mai repede decat importurile. In timp ce exporturile in euro au crescut cu 18,6%, importurile in euro au urcat cu 15,5%. Deficitul comercial in perioada ianuarie-octombrie a fost de 19,2 miliarde de euro, in crestere cu peste 11% fata de aceasta perioada din 2007. Mihai Ionescu estimeaza ca la sfarsitul anului deficitul comercial va ajunge la 23 de miliarde de euro, pe fondul scaderii atat a exporturilor, cat si a importurilor. „Puterea de absorbtie a pietei se va reduce, iar consumul de materie prima si materiale pentru productie va scadea din cauza reducerii comenzilor la export“, spune el. Anul trecut, am avut un deficit comercial de 21,5 miliarde de euro. Sursa: Evenimentul Zilei, 11 decembrie 2008 -
O alta sedinta de apatie la BVB
Wall-Street.ro
___
'... chiar daca preturile sunt foarte mici', a declarat Gabriel Necula, broker la Prime Transaction, citat de NewsIn. -
Brendea: E un soc puternic sa compari situatia de acum cu cea din 2007
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... nici pentru a realiza strategii de castig', spune Alin Brendea, directorul de operatiuni de la Prime Transaction. -
Investitiile nu mai sunt pe primul plan, toata lumea asteapta sa se termine cu scaderile - brokerii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... nici pentru vanzari si nici pentru a realiza strategii de castig', spune Alin Brendea, directorul de operatiuni de la Prime Transaction.
10.12.2008
-
Transgaz si Transelectrica: Daca scade consumul, majoram tarifele
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL TGN
___
Transelectrica Bucuresti (TEL) si Transgaz Medias (TGN) estimeaza pentru anul viitor scaderi ale cantitatilor de energie electrica si gaze naturale transportate prin intermediul sistemelor nationale pe care le opereaza, din cauza reducerii consumului industrial, insa si-au bugetate venituri si profituri in crestere, mizand pe majorarea tarifelor de transport. Transportatorul de energie electrica Transelectrica si-a fundamentat bugetul pe anul viitor luand in calcul scaderea cu 2% a cantitatii de energie transportata, potrivit bugetului care va fi luat in discutie in cadrul adunarii generale a actionarilor. Principala cauza este intreruperea sau reducerea activitatii unora dintre marii consumatori industriali de electricitate, precum Mittal Steel Galati sau Alro Slatina. 'Intr-adevar, scaderea consumului industrial are un impact si asupra cantitatii de energie transportata. Este primul an in multi ani cand am mers cu o estimare negativa in acest sens, de minus 2%. Ne facem si scenarii de stres in care luam in calcul scaderi de 5% sau chiar 10%', a declarat Razvan Purdila, directorul diviziei de dezvoltare afaceri a Transelectrica. Cu toate acestea, compania si-a bugetat venituri in crestere cu 2,5% si un profit net de 107 mil. lei, cu 4,5% mai mare decat cel prevazut pentru acest an in ultima rectificare bugetara, de 101,7 mil. lei. Transelectrica mizeaza pe faptul ca exporturile de energie vor compensa scaderea consumului intern. 'Nu avem o dependenta de piata interna, deoarece avem si activitati de export pe pietele din jur, iar pe acest segment nu am vazut o incetinire. Exportul va compensa o buna parte din scaderea consumului intern', sustine Purdila. De asemenea, compania spera sa obtina de la Agentia Nationala de Reglementare in Eenrgie (ANRE) o crestere cu 10,89% a tarifului de transport si cu 12% a tarifului pentru serviciile de sistem, de la 1 ianuarie 2009. 'La realizarea bugetului am luat in calcul cele mai realiste estimari cu care s-a putut lucra la acest moment. Urmeaza sa vedem care este tariful reglementat de la ANRE pentru anul viitor. Pe de alta parte, in functie de evolutia veniturilor, e posibil sa vina o rectificare de tarif in aprilie sau in semestrul al doilea, care sa mai corecteze estimarile', explica Purdila. Tot pe o majorare a tarifelor mizeaza si transportatorul de gaze Transgaz Medias, care si-a bugetat pentru anul viitor un profit net de 309,54 mil. lei (circa 86 mil. euro), la cursul de schimb luat in calcul de companie, de 3,6 lei/euro, castig cu 17% peste cel previzionat pentru finele anului, de 263,7 mil. lei (71,8 mil. euro), potrivit unui proiect de buget publicat pe site-ul companiei. La aceste rezultate a fost luata in calcul o reducere a cantitatii transporate de gaze naturale cu 1%. Proiectia de buget nu ia in calcul inchiderea in perioada 1 decembrie - 12 ianuarie a combinatului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO), pe fondul scaderii cererii pe piata ca urmare a crizei financiare internationale, unul dintre principalii clienti ai Transgaz, cu o pondere de circa 4,1% in cantitatea totala transportata. Un alt producator de ingrasaminte, Amonil Slobozia (AMO), si-a sistat productia in septembrie pe o perioada nedeterminata. Compania este detinuta de Interagro, al carei consum de gaze contribuie cu circa 6% la cantitatatea transportata a Transgaz. Aceste intreruperi ale producatorilor industriali ar putea afecta rezultatele transportatorului in ultimul trimestru al acestui an si pe parcursul anului viitor, insa conducerea companiei spune ca orice reducere a consumului in aceasta perioada va fi compensata cu o crestere a tarifelor. 'Nu cred sa scada cantitatea de gaze transportata mai mult decat ne-am programat, pentru ca va creste la populatie. Daca totusi va scadea, acest lucru va avea efecte doar pe termen scurt in masura in care, conform reglementarilor, vom compensa cu cresterea tarifului de transport. Criza de lichiditati nu ne afecteaza. Noi in perioada aceasta am avut foarte putini rau-platnici. Grosul veniturilor vine de la cei doi mari distribuitori care au actionari majoritari straini si acestia nu ne-au creat probleme nicioadata', a declarat Ioan Rusu, directorul general al Transgaz Medias. Atat el, cat si reprezentantul Transelectrica vad in evolutia cursului de schimb o problema mai mare, deoarece deprecierea leului determina cresterea pierderilor financiare ale celor doua companii rezultate din reevaluarea datoriilor in valuta. La sfarsitul anului, companiile sunt obligate sa reevalueze datoriile pe termen lung la cursul din acel moment, iar daca acesta se va mentine la un nivel mai ridicat decat cel de la finele anului trecut, de 3,61 lei/euro, reevaluarea in lei a datoriilor in euro ale Transgaz si Transelectrica ar putea sa influenteze negativ profiturile celor doi operatori. 'Rezultatele operationale la noua luni se cunosc si estimam ca si in ultimul trimestru vom avea profit operational. Problema e cat din profitul operational imi mananca rezultatul financiar. Anul trecut ne-am reevaluat datoriile si obligatiile pe termen lung la un curs de 3,61 lei/euro, iar acum cursul e de 3,88 de lei. S-ar putea ca pierderile din reevaluarea datoriilor sa diminueze profitul astfel incat acesta sa intre in banda de buget', spune Razvan Purdila. De altfel, Transelectrica era mult peste buget la noua luni, cand inregistra un profit net de circa 133 mil. lei, iar conducerea companiei a anuntat atunci ca va face tot posibilul pentru a se incadra in buget, pentru a nu fi penalizata anul viitor de ANRE. De cealalta parte, Transgaz este avantajata de deprecierea leului, deoarece compania obtine o mare parte a profitului din contractele de tranzit international, care sunt incheiate in euro. Transgaz previzioneaza ca va incheia anul 2008 cu un profit net de 263,7 mil. lei (71,8 mil. euro), cu 17% mai mare decat cel realizat in 2007, conform ultimei rectificari de buget. Pentru a atinge nivelul bugetat, compania ar trebui sa realizeze un profit net de 84,6 mil. lei (22,4 mil. euro), in ultimul trimestru, cu 61% peste castigul obtinut in perioada similara a anului trecut. Sursa: Ziarul Financiar, 10 decembrie 2008 -
Artrom a coborat cu peste 30% pretul la tevi in doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi din otel Artrom Slatina (ART), controlat de grupul rus TMK, a vandut la finele lunii noiembrie catre TMK Global, o firma din grup, circa 10.000 de tone de tevi de otel la un pret unitar de 1.200 de dolari, cu 36% mai redus decat cel practicat in urma cu circa doua luni de zile, potrivit raportarilor transmise Bursei. Contractul prevede o marja de 10% in plus sau in minus atat la nivelul pretului, cat si al cantitatii. La inceputul lunii octombrie, compania a vandut catre aceeasi firma 4.000 de tone de tevi din otel pentru suma totala de 7,5 mil. dolari, respectiv 1.875 de dolari pe tona. La aceeasi data, Artrom a mai incheiat un contract de vanzare cu TMK Global pentru o cantitate de 16.000 de tone de tevi in schimbul sumei de 20 mil. euro, echivalentul a 1.250 de euro/tona. Pretul in dolari la cursul de referinta din acea data este de 1.734 de dolari pentru o tona. O alta tranzactie din luna aprilie a acestui an, care a fost raportata pe Bursa, mentiona incheierea intre Artrom si firma TMK Global a unui contract in valoare de 68 mil. dolari pentru o cantitate de 40.000 de tone de tevi din otel. Pretul practicat atunci de producatorul autohton cu firma din grup a fost de 1.700 de dolari pe tona, cu 41% peste cel la care Artrom a vandut firmei din grup la finele lunii noiembrie. Pretul la otel a inregistrat in aceasta perioada un declin si mai considerabil. Astfel, un contract pe otel cu scadenta la trei luni se tranzactiona in noiembrie la Bursa de Marfuri din Londra la circa 300 de dolari/tona, fata de 1.200 de dolari/tona, nivelul maxim atins la finele lunii iunie. Cu toate acestea, Artrom asteapta pentru 2009 afaceri mai mari cu 11,9% fata de cele previzionate pentru acest an, la nivelul de 681,8 mil. lei (177 mil. euro), pe fondul cresterii vanzarilor cu 8,3%, la 182.000 de tone. Profitul net al companiei ar urma sa se tripleze anul viitor, la 53 mil. lei (circa 13,7 mil. euro). Artrom s-a imprumutat luna trecuta de la o firma din grup cu 29 mil. de dolari pentru finantarea activitatii curente, urmand sa plateasca o dobanda de 10% pe an. Aceasta noua finantare vine dupa ce grupul rus TMK a adus la Artrom circa 50 mil. euro (183,5 mil. lei), cu scopul reducerii pierderilor financiare ale companiei, care au afectat puternic profitul producatorului in acest an. Banii urmeaza sa fie varsati de actionarul majoritar la capitalul societatii in urma unei majorari de capital aflata in derulare. Conducerea companiei estima ca datoriile pe termen scurt ale Artrom s-ar reduce anul viitor, dupa acest aport, la 344,9 mil. lei (circa 89,6 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 10 decembrie 2008
Pagina