13.10.2004
-
Astra Asigurari, iertata de datorii
Cotidianul
___
Conducerea SC Asigurare-Reasigurare Astra SA considera ca decizia de scutire a societatii de plata penalitatilor de intarziere de orice fel aferente tuturor obligatiilor stipulate in contractul de privatizare este lipsita de continut atat timp cat contractul a fost respectat, inclusiv programul de investitii prevazut in acesta.
Recent, deputatii au adoptat, pe articole si cu amendamentele Comisiei pentru politica economica, Ordonanta guvernamentala privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Administrarea Participatiilor Statului (AVAS) si consolidarea unor privatizari.
Conform deciziei Camerei Deputatilor, AVAS a fost mandatata sa renunte la aplicarea pactului comisoriu de gradul IV stipulat in cuprinsul contractului de privatizare a SC Astra pentru obligatiile ajunse la scadenta pana la intrarea in vigoare a Legii de adoptare a acestei ordonante.
Comisia pentru politica economica a explicat acest amendament prin faptul ca, „la divizarea societatii, o parte din datorii au fost preluate de pui“ si ca, „daca ramaneau la mama, acestea faceau obiectul inlesnirilor la plata“. Conducerea companiei spune ca respectivele penalitati au fost calculate fictiv. Actionarul majoritar al societatii este, din 2002, Nova Trade, detinuta de Dan Adamescu, care controleaza 94,67% din actiuni. Pachete de cate 1,25% din capital se afla in proprietatea a patru dintre cele cinci societati de investitii financiare (SIF).
Comisia a subliniat faptul ca datoriile istorice ingreuneaza procesul de productie si participarea la licitatii pentru achizitionarea de lucrari.
Actul normativ mai prevede ca, pentru societatile comerciale la care ordinul comun s-a emis in luna decembrie a anului fiscal si care nu au achitat obligatiile bugetare datorate in 90 de zile de la data emiterii ordinului, inlesnirile de la plata isi mentin valabilitatea daca societatea achita aceste datorii pana la data de 20 decembrie 2005.
Alte societati care vor beneficia de inlesniri la plata obligatiilor sunt SC Navol SA Oltenita, SC ICPPAM SA Balotesti, SC Biosin SA Calafat, SC UCM Resita si SC Rodipet SA Bucuresti.
Potrivit unui amendament adoptat de deputati, SC Rostramo SA Targu Mures va fi scutita, printre altele, de la plata obligatiilor bugetare datorate si neachitate la data transferului de proprietate catre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor sociale de somaj.
Sursa: Cotidianul, 13 octombrie 2004. -
Bogdan Baltazar si-a anuntat oficial retragerea de la conducerea BRD
Adevarul BRD
___
Bogdan Baltazar si-a anuntat oficial, ieri, retragerea din functia de presedinte al Consiliului de Administratie al BRD - Groupe Societe Generale, pozitie care va fi preluata de directorul general, Patrick Gelin, prin cumularea atributiilor din cele doua posturi. 'A fost deosebit de onorant sa prezidez peste sase ani o privatizare bine facuta si o evolutie ulterioara foarte buna a bancii. Sa va straduiti sa ramaneti asa, stiind ca este greu sa ajungi in varf, dar si mai greu sa te mentii', a spus Baltazar, dupa anuntul public privind plecarea din banca. Reprezentantii actionarului francez si cei ai conducerii bancii i-au multumit lui Baltazar, pe care il considera 'probabil cel mai bun bancher din Romania'. Directorul general adjunct al grupului Societe Generale, Didier Alix, a spus ca Baltazar si-a demonstrat profesionalismul inca din perioada premergatoare privatizarii, cand participa la negocierile de vanzare a bancii. 'Chiar daca plin de eleganta, ati stiut intotdeauna sa aparati interesele pe care le reprezentati', a adaugat Alix. La sfarsit de mandat, Baltazar apreciaza ca atitudinea lui, deseori critica, a fost una 'obiectiva si corecta', impotriva unor 'anomalii' inca prezente in viata Romaniei. In acest context, fostul presedinte sustine ca nu a ingreunat activitatea bancii, desele sale declaratii reprezentand o baza de incredere pentru clientii BRD. 'Pozitia mea publica a fost buna si pentru business. Am transmis un sentiment de corectitudine, care domina si in banca, si asta a dat incredere, iar atitudinea mea explica o mare parte din cei 1,5 milioane de noi clienti de la privatizare si pana in prezent', a spus presedintele BRD. Presedintele BRD s-a aratat neinteresat de continuarea activitatii in sistemul bancar. De altfel, contractul cu Societe Generale ii interzice sa preia o functie intr-o institutie concurenta timp de sase luni de la parasirea BRD. La cererea actionarilor, Baltazar va ramane membru al Consiliului de Administratie al BRD, pana la sfarsitul acestui an.
Sursa: Adevarul, 13 octombrie 2004.'
12.10.2004
-
Subventii de 2.300 de miliarde lei pentru producatorii agricoli
Cronica Romana
___
Sumele alocate in luna octombrie pentru sustinerea producatorilor agricoli se ridica peste 2.300 miliarde lei, ponderea cea mai mare - 870 miliarde lei - fiind destinata sprijinului financiar acordat pe hectarul cultivat, a declarat Petre Daea, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale (MAPDR). “Pana pe 20 octombrie producatorii agricoli vor primi in total 1.800 miliarde lei, reprezentan o parte din sprijinul de 2,5 milioane lei la hectar acordat de Guvern celor care detin suprafete de teren arabil de pana la 5 hectare. Acest ajutor reprezinta un milion de lei pe hectar, acordat pentru culturile infiintate in toamna acestui an”, a precizat Daea. Restul sprijinului, inca 10.000 miliarde lei, vor fi distribuiti in etape, in anul 2005, pentru intretinerea, erbicidarea si fertilizarea culturilor precum si pentru recoltarea acestora.
Din suma totala alocata in 2004 pentru sprijinirea producatorilor agricoli - 21.875,6 miliarde lei - din bugetul MAPDR, a fost platita pana in prezent, conform deconturilor depuse la directiile agricole, peste 93 la suta din fondurile totale, adica 20.464,2 miliarde lei.
Potrivit datelor MAPDR, din aceste fonduri 1.728,3 miliarde lei au fost destinate stimularii livrarii laptelui la procesare, pentru o cantitate de 9,3 milioane hectolitri, iar 2.319 miliarde lei - subventiile aferente cantitatilor de carne livrata pentru procesare. Alte 520,7 miliarde lei au reprezentat despagubirile acordate producatorilor agricoli in procent de 64 la suta din cheltuielile efectuate pana la producerea fenomenului de seceta din primavara si vara anului 2003, iar 29,5 miliarde lei despagubirile pentru 2004. Pentru productia marfa din 2003 valorificata pana in luna iulie 2004, sprijinul acordat producatorilor din sectorul vegetal se ridica la 361,2 miliarde lei, acesta fiind alocat pentru 314.596,8 tone de grau, 490.533,5 tone de floarea soarelui, 32.207,8 tone legume de sera, 83.296,3 tone soia, 28.428,4 tone orz si 367.508,2 tone sfecla de zahar.
Totodata, pentru productia marfa din 2004 valorificata pana in septembrie 2004 spijinul acordat in sectorul vegetal s-a cifrat la 577,9 miliarde lei. Din datele MAPDR reiese ca pentru achizitionarea de utilaje agricole au fost alocate aproape 600 miliarde lei, 848,9 miliarde lei pentru samanta certificata si peste 277,1 miliarde lei - alocatia de 50 la suta din pretul celor 1.419 instalatii de irigat livrate producatorilor agricoli.
Sursa: Cronica Romana, 12.10.2004 -
SNP Petrom nu majoreaza deocamdata preturile carburantilor
Adevarul SNP
___
SNP Petrom nu a luat inca nici o decizie privind scumpirea carburantilor la pompa, desi celelalte companii private au facut sau se pregatesc deja sa faca acest lucru ca urmare a cresterii cotatiei la titei la un nivel de peste 53 de dolari/baril. 'Chiar astazi dimineata (n.r. - ieri) am discutat cu presedintele CA al Petrom, Gheorghe Constantinescu, care m-a informat ca nu s-a luat nici o decizie privind cresterea preturilor. Va trebui sa treaca o luna ca sa putem face calculele si o analiza de pret. Vom vedea atunci ce masuri vor fi luate, daca pretul barilului se va stabiliza undeva la 50 de dolari.
Deocamdata, suntem in limitele de pierdere', a declarat Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului. El a precizat ca Petrom poate sa reziste presiunilor oscilatiilor pe termen scurt de pe piata internationala, avand in vedere ca utilizeaza si petrol romanesc al carui pret este la jumatate fata de cel practicat la nivel mondial.
Pe de alta parte, Rompetrol, cel mai mare operator privat, care utilizeaza in principal titei din export, a majorat ieri preturile carburantilor la poarta rafinariei cu aproximativ 15 dolari pe tona. Motivul il reprezinta tocmai cotatiile record inregistrate in ultima perioada pe piata mondiala.
Si ceilalti operatori si distribuitori privati de pe piata romaneasca asteapta o decizie a Petrom pentru a majora preturile. 'Pentru a acoperi nivelul de crestere al pretului titeiului la bursele internationale si pentru a evita pierderile este necesara o majorare cu cel putin 2.000 de lei/litru la pompa.
Deja avem dificultati in aprovizionarea cu carburanti deoarece companiile prefera sa exporte in loc sa vanda in Romania', ne-au declarat oficiali din cadrul LukOil. Potrivit surselor citate, o astfel de majorare nu se va produce deocamdata pana cand Petrom si ceilalti competitori de pe piata romaneasca nu vor lua o decizie similara.
In ceea ce priveste un eventual impact negativ al scumpirii titeiului asupra cresterii economice din Romania, Dan Ioan Popescu a declarat ca aceasta este nesemnificativa. 'Studiile facute au aratat ca situatia actuala va conduce la o diminuare cu 0,5 la suta din PIB a previziunilor privind cresterea economica in Europa.
In Romania, influenta este mult mai mica, deoarece tara noastra este si producator de titei', a explicat ministrul Economiei.
Sursa: Adevarul, 12.10.2004' -
Investitii straine, in crestere
Adevarul
___
Investitiile angajate de cetatenii straini in Romania si-au mentinut evolutia pozitiva si in luna august. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), valoarea capitalului social subscris la societatile comerciale cu participare straina la capital a fost in august de 86,6 milioane euro. Astfel, pe primele opt luni, capitalul social strain subscris a ajuns la 1,14 miliarde euro, cu peste 40% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. De asemenea, si numarul societatilor comerciale cu capital strain nou-infiintate a crescut in perioada de referinta de la 4.469 in 2003, la 6.300 in acest an. Cele mai multe firme noi au fost infiintate de catre cetatenii straini italieni - 212 societati, care au subscris 42,01 milioane euro, si investitorii germani, cu peste 120 de societati si un capital social subscris de circa 20 de milioane de euro. Potrivit ONRC, in clasamentul primelor 40 de societati comerciale, dupa participarea straina la capitalul social total subscris, in luna august pe primul loc gasim Banca Comerciala Robank (investitor din Ungaria) cu 54,7 milioane euro, urmata de Romania Hypermache (investitor din Olanda) cu 20 de milioane de euro si Friesland Romania (de asemenea investitor din Olanda) cu 4,9 milioane euro.
Sursa: Adevarul, 12.10.2004
11.10.2004
-
CNVM cere SIF-urilor sa discute majorarea pragului minim de detinere
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis o instructiune prin care cere societatilor de investitii financiare (SIF) sa introduca pe ordinea de zi a Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor si adoptarea unei hotarari cu privire la modificarea sau eliminarea prevederilor din statutul SIF referitoare la detinerea actiunilor. Este vorba despre pragul de detinere de 0,1% care limiteaza in prezent participatia pe care o poate detine un actionar in cadrul SIF.
Nici una din cele cinci SIF-uri nu a propus actionarilor si modificarea pragului de detinere, CNVM putand insa sa nu fie de acord ca pragul sa fie mentinut in statut. 'Pragul de detinere este un aspect foarte important in organizarea societatilor de investitii financiare, iar CNVM a considerat ca actionarii trebuie sa se pronunte asupra acestui subiect', a spus Ciprian Ene, purtatorul de cuvant al CNVM. Statutele SIF vor trebui sa fie avizate de CNVM, unii dintre membrii comisiei declarand deja ca nu vor fi de acord cu mentinerea acelei cote maxime de detinere.
Instructiunea venita din partea CNVM nu este asteptata de brokeri sa provoace reactii deosebite din partea investitorilor, acestia fiind deja obisnuiti cu 'ping - pongul' cu pragul de detinere. Totusi, brokerii spun ca hotararea respectiva este bine-venita, avand drept scop clarificarea sotuatiei SIF. 'Hotararea CNVM va aduce un plus de claritate in ceea ce priveste situatia SIF - urilor' a declarat Marius Trif, presedintele societatii de brokeraj Carpatica Invest. El a mai spus ca este posibil ca prin aceasta masura CNVM sa arate conducerii SIF ca nu va fi de acord cu mentinerea limitarii in statutul companiilor.
Pragul de 0,1% impiedica o mai buna concentrare a actionariatului la SIF si un control mai bun al actionarilor asupra activitatii companiilor.
In prezent, nu numai situatia actionariatului SIF este confuza, dar nici prevederile legale privind statutul SIF nu sunt foarte clare. Potrivit legii pietei de capital, SIF - urile trebuia sa convoace AGEA pentru a-si alinia statutele la lege, aceasi lege precizand insa ca modificarile statutelor trebuie realizate de consiliile de administratie. Tot conform legii, CNVM trebuie sa emita reglementari privind continutul minim al statutelor SIF.
Hotararea SIF nu aduce o schimbare radicala in ceea ce priveste situatia de la Adunarile Generale convocate de SIF - uri, pentru ca pana la urma modificarea pragului in cadrul unei astfel de reuniuni depinde tot de vointa actionariatului, si aici conteaza in primul rand daca se va intruni cvorumul necesar pentru ca o astfel de hotarare sa fe adoptata. Mai important este insa daca e daca CNVM, dupa dezbaterea problemei de catre Adunarile Generale, CNVM va fi de acord cu mentinerea pragului de 0,1% in statut daca actionarii nu vor aproba modificarea lui.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 octombrie 2004.
' -
Astra Asigurari isi trece o parte din angajati la un SRL
Realitatea Romaneasca
___
Circa 1.000 de angajati ai Astra Asigurari au fost transferati catre o noua societate, Astra SRL, care a fost infiintata la 1 octombrie, potrivit unor surse din companie. Motivul 'miscarii' este reducerea costurilor. 'La noua societate au fost transferati cei cu salarii foarte mari, de cel putin 30 de milioane de lei lunar.
Conducerea societatii a considerat ca este necesar ca acesti oameni sa arate ca-si merita banii si, in noua societate, care va lucra numai cu Astra Asigurari, vor avea doua-trei luni sa dovedeasca acest lucru. Era anormal sa fie platiti unii cu cinci milioane si altii cu 30 pentru aceeasi munca', au spus sursele noastre.
Aceasta decizie survine ca urmare a planului de restructurare de la societatea de asigurari. Acum doua luni, toti cei de la marketing au trebuit sa plece, pentru ca departamentul a fost desfiintat. Ulterior, se pare ca societatea a decis sa inchida si unele dintre sucursale. In total este vorba de circa 400 de oameni care au fost disponibilizati.
Patronul societatii, Dan Adamescu (mai cunoscut pentru calitatea de patron al magazinului Unirea), a ramas in functia de presedinte, dar vicepresedintele Dan Domnitanu a ales sa paraseasca compania.
Razbunari sau probleme financiare?
Dupa toate acestea, in piata asigurarilor a inceput sa circule zvonul ca Astra ar avea probleme financiare, ba chiar ca nu ar mai primi banii pentru politele care sunt in derulare. Desi ar putea parea doar o razbunare a vreunui fost angajat, zvonul nu a fost infirmat. In ciuda incercarilor noastre, in ultimele trei zile, Dan Adamescu nu a putut fi contactat.
Asta dupa ce de la biroul de PR al societatii ni s-a spus, pe un ton foarte nervos, ca nimeni nu comenteaza asemenea zvonuri si ca singurul in masura sa ofere informatii este Adamescu, presedintele fiind insa in strainatate. Solicitandu-i-se ieri informatii referitoare la Astra, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Nicolae Crisan, ne-a inchis brusc telefonul.
Sursele noastre din companie sustin ca nu poate fi vorba despre faliment si ca aceste zvonuri ar putea fi produse de cei care au plecat.
Astra a fost cumparata acum doi ani de la fosta APAPS de compania Nova Trade, detinuta de Dan Adamescu. Compania are o cota de circa 5% din piata asigurarilor generale si, potrivit clasamentului CSA pe 2003, este a saptea societate de profil din Romania.
Sursa: Realitatea romaneasca, 11 octombrie 2004.' -
Prioritatile BNR: leul greu si inflatia
Jurnalul National
___
Banca Nationala are de astazi o noua conducere. Guvernatorul Mugur Isarescu isi pastreaza functia, in timp ce majoritatea membrilor din Consiliul de Administratie sunt noi in BNR.
Noul Consiliul de Administratie al BNR, aprobat de Parlament saptamana trecuta, si-a intrat de astazi in atributii. Mugur Isarescu isi pastreaza functia de guvernator si asigura si conducerea Consiliului de Administratie.
El va fi secundat de Florin Georgescu, care a fost numit prim-viceguvernator si vicepresedinte al Consiliului de Administratie, si de doi viceguvernatori in persoana lui Eugen Dijmarescu si a lui Cristian Popa. Din conducerea BNR mai fac parte, ca membri, Silviu Cerna, Agnes Naghy, Napoleon Pop, Maria Ene si Virgiliu Stoenescu.
TINTE PRECISE.
In fata noului Consiliu de Administratie stau cateva obiective importante care vor trebui realizate in urmatorii ani. Trei dintre ele sunt cruciale pentru economia romaneasca: trecerea la leul greu, reducerea inflatiei si liberalizarea totala a contului de capital.
Inflatia va trebui sa ajunga la nivelul din Uniunea Europeana, de 2%-3%, si pentru atingerea acestui nivel sunt necesari intre 3-5 ani, a opinat Mugur Isarescu dupa audierea sa in Comisiile parlamentare de buget-finante.
PRIMUL OBIECTIV
Obiectivul prioritar al Bancii Nationale pentru anul viitor va fi denominarea monedei nationale.
Leul greu, obtinut prin taierea a patru zerouri din coada monedei nationale, este prevazut a intra pe piata incepand cu prima zi a anului viitor. Totusi, el va merge in paralel cu banii vechi, o perioada mai lunga de timp pentru ca oamenii sa se obisnuiasca cu noile monede. Isarescu a apreciat ca trecerea la leul greu inseamna 'pavarea' drumului catre euro.
Sursa: Jurnalul National, 11 octombrie 2004.' -
De marti, BRD va ramane fara presedintele Baltazar
Gardianul BRD
___
Din 12 octombrie, Bogdan Baltazar va renunta la presedintia Consiliului de Administratie (CA) al BRD-Groupe Soci?t? G?n?rale (GSG), dar va ramane membru in CA al bancii pana la inceputul lui 2005. Acest pas nu inseamna, insa, o retragere a cunoscutului bancher din prim-planul vietii financiar-bancare autohtone.
Baltazar promite ca va ramane o voce puternica si critica in acest sector si ca nu se va transforma intr-un 'tacut birocrat cu cotiere'.
- Unde veti pleca?
- De aproape un an gandesc intrarea mea in parteneriat cu un specialist in domeniul afacerilor – un american, pe care il cunosc de la Londra, care are in Romania o firma de consultanta de dimensiuni medii, dar foarte buna. Eu o sa aduc competenta financiar-bancara, relatiile si capitalul meu de prestigiu si o transformam intr-o firma mare de consultanta.
Vom oferi, inca de la inceputul afacerii, consultanta pentru firme romanesti si straine, identificarea, structurarea si inchegarea pachetului de finantare - reprezentarea sa - cat timp clientul are nevoie de serviciile noastre. Vom sprijini clientii si in demersurile lor externe – export de marfuri si servicii, investitii.
- Cabinetul de consultanta va va purta numele?
- Partenerul meu tine neaparat sa fie si numele meu vom vedea eu nu cred ca este indispensabil.
- Cand veti incepe activitatea efectiva la firma de consultanta?
- Pe 15 ianuarie pana atunci ne pregatim logistic.
- In ce context ati decis plecarea de la BRD?
- Cred ca mi-am facut datoria. Prezidez BRD de sase ani si jumatate, din care aproape doi ani am fost presedinte si director general. Banca a trecut printr-o privatizare de succes, apreciata si pe plan international.
Dovada ca a fost bine facuta este ca a dus la o expansiune puternica a bancii, care de la o cota de piata de 6% a ajuns la 18% la creditul neguvernamental, 25% la cel de consum, 30% la carduri, aproape 50% din piata fondurilor mutuale etc.
Am hotarat sa plec in urma cu un an si sa o fac in buna intelegere, datorita faptului ca BRD e 'copilul' meu si nu voiam sa-i creez vreo problema prin plecarea mea. Cred ca s-a incheiat un ciclu. E bine ca atunci cand crezi ca ti-ai dat masura talentului si a posibilitatilor in legatura cu un proiect, sa mai faci si altceva.
- V-a expirat mandatul?
- In august 2003, mandatul meu in CA si contractul meu cu banca au fost prelungite mai am inca trei ani in CA. Am fost rugat insistent sa mai stau in CA, ca membru, pana la prima AGA, la inceputul anului viitor. Tot ce am facut in acest an a fost sa inchei optim marile proiecte in care eram implicat direct, dar nu puteam sa mai raman. De un an il port cu vorba pe viitorul meu partener.
Exista o anumita logica a unui lucru, nu trebuie sa-l amani prea mult sunt si fonduri de investitii care vor sa conlucram.
- Ati fost curtat si de banci?
- Sigur.
- Contractul cu GSG va permite sa lucrati intr-o alta banca?
- Nu, pentru sase luni.
-Ce banca ar reprezenta pentru dumneavoastra o provocare?
- Interesanta va fi BCR: e o banca buna, dar cam prea mare si trebuie sa parcurga trecerea de la cultura de obedienta si de servicii facute statului si de contraservicii facute de stat si de institutiile lui la o adevarata cultura de piata.
BCR va fi interesant de 'intors' si de transformat intr-o banca privata care sa stie sa discearna piata, sa actioneze in ea pe picioarele proprii ar fi un 'challenge'.
- Cum vedeti banca dupa plecarea dvs.?
- Testul suprem al unui sef este ca lucrurile sa mearga la fel de bine si dupa ce pleaca. BRD se va dezvolta foarte bine pe piata.
- Credeti ca dupa plecarea dvs., BRD se va apropia mai mult de proiectele guvernamentale?
- Intotdeauna a fost foarte apropiata. Avem o activitate extrem de bogata in acest domeniu si vrem sa o dezvoltam. N-am fost deloc refractar la finantarea proiectelor cu garantie de stat sau chiar numai cu 'scrisori de confort', care din punct de vedere economic si financiar aveau sens.
- Ati fost totusi o voce critica.
- Asta e altceva am vorbit si in numele ARB, unde sunt vicepresedinte. Am comentat greselile de politica guvernamentala sau ale Bancii Centrale: permisiunea acumularii de arierate fara nici un rost, cresterea deficitului de cont curent prin importuri nesabuite ale companiilor de stat, impleticirile intr-o serie de reglementari care erau anti-business.
Una e sa privesti lucid performanta in materie de conducere a macroeconomiei si alta este sa privesti punctual proiecte care au totusi sens. Cred ca si pozitiile acestea ale mele, care au putut deranja, au fost cele care au contribuit intr-o masura la imaginea foarte buna a bancii. Sigur ca am primit unele reactii de nemultumire.
- Cine a fost nemultumit?
- Cei care promovau proiecte de legi si alte reglementari nepotrivite si care apoi le si aplicau arbitrar, restrictiv uneori si BNR.
- Inclusiv actionarul francez?
- Nu. Actionarul francez a avut o data sau de doua ori o usoara nervozitate, dar am lamurit-o intre noi si m-am bucurat constant de sustinerea totala a GSG. Cred ca erau sensibili la un impact negativ asupra afacerii, dar am reusit sa-i fac sa inteleaga specificul Romaniei, sa le explic ca aici o banca mare si presedintele ei nu pot fi niste tacuti birocrati cu cotiere.
Unul dintre rolurile capitalului strain de calitate este tocmai de a crea masa critica pentru reforme concrete.
Sursa: Gardianul, 11 octombrie 2004.'
08.10.2004
-
Polish Enterprise Fund are pregatiti intre 30 si 50 mil. euro pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Enterprise Investors, compania care administreaza fondul de investitii polonez Polish Enterprise Fund spune ca are pregatiti intre 30 si 50 de milioane de euro pentru investitii pe piata romaneasca. Compania a luat si decizia de a-si deschide o reprezentanta in Romania dupa ce a investit 9 mil. euro in preluarea unui pachet de 41% din actiunile celei mai mari companii locale specializate in credite de consum, Credisson.
'Prima investitie am facut-o pe piata romaneasca in anul 1999, cand alaturi de un consortiu de investitori am cumparat un pachet de actiuni la operatorul de telefonie mobila Orange. A doua tranzactie pe care am facut-o pe piata romaneasca este achizitia de actiuni la Credisson, care tomai s-a incheiat si pe care o pregatim din anul 2001. Sper ca pana la urmatoarea afacere sa nu treaca o perioada la fel de lunga ca intre primele doua investitii, mai ales ca avem si o reprezentanta pe piata romaneasca', a declarat Jacek Siwicki, director partener al Enterprose Investors.
El nu exclude ca urmatoarea tranzactie a Enterprise Investors in Romania sa se petreaca in prima parte a anului viitor. 'Sectoarele pe care le vizam in general pentru a investi sunt cel al bunurilor de consum si retail, serviciile financiare, produsele si serviciile industriale sau serviciile de telefonie. Acestea sunt si domeniile pe care le vizam si in Romania', a completat Siwicki.
Enterprise Investors a atras in prima parte a acestui an un capital de 300 milioane de euro pentru noul sau fond de investitii, Polish Enterprise Fund V, care va investi in principal in Plonia, pentru celelalte state din Europa Centrala si de Est fiind alocata o pondere de 30%-40%.
'Din cei 100-120 de milioane de euro cat reprezinta suma alocata pentru investitii in celelate tari din Europa Centrala si de Est credem ca 30-50 de milioane de euro ar putea ajunge in Romania, daca vom gasi aici oportunitati de investitii', a completat Siwicki.
Polish Enterprise Fund V investeste intre 5 si 45 de milioane de euro, perioada tipica pentru care este mensinuta investitia nainte de a fi vanduta participatia variind intre 3 si 7 ani. 'Prima noastra investitie de pe piata romaneasca, cea de la Orange, ne-a adus pana acum rezultate mai mari decat ne asteptam, asa ca am putea sa o mentinem chiar si doi-trei ani. Cu toate acestea, suntem deschisi la oportunitati pentru un pret bun. Putem face un exit chiar si anul viitor daca, spre exemplu, France Telecom vine la noi sa ne cumpere participatia sau poate daca Orange se coteaza la bursa', a mai spus Siwicki. Cea mai recenta investitie a Enterprise Investors in Romania, achizitia a 41% din actiunile Credisson va avea, potrivit lui Dariusz Pronczuk, responsabil de investitii in sectorul financiar, o durata de 5 ani pana la momentul exitului.
Pe langa Polish Enterprise Fund (care detine 41% din actiuni), pe lista actionarilor Credisson se mai afla Oresa Ventures cu 37%, Florin Andronescu cu 20% si DBG Eastern Europe - 2%. Fondul german DBG, a devenit recent si actionar al retailerului de electronice si electrocasnice Flanco. De altfel, compania Credisson, specializata in acordarea si intermedierea de credite de consum a fost desprinsa anul trecut din cadrul Flanco, pana in aceasta vara, avand si acelasi actionariat. Credisson a desfasurat pana in prezent, potrivit directorului general Florin Andronescu, credite totale de 290 de milioane de euro, din care 120 de milioane euro reprezinta finantari preluate din activitatea derulata de Flanco. Anul trecut Credisson International Srl a realizat, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante, o cifra de afaceri de 2.950 miliarde lei (aproape 7,9 milioane euro la cursul mediu al BNR), profitul net realizat in fiind de 2.326 miliarde lei (aproape 6,2 milioane euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 8 octombrie 2004.
'
Pagina