07.09.2005
-
Privatizarea Romgaz, in a doua jumatate a anului 2006
Curierul National
___
Privatizarea producatorului national de gaze naturale Romgaz nu se va finaliza in acest an, termenul fiind sfarsitul anului 2006, a afirmat ieri ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres.
'Privatizarea va incepe undeva in a doua jumatate a anului 2006, chiar mai tarziu', a declarat ministrul, subliniind ca societatea nu poate fi privatizata doar catre un investitor strategic, fiind posibila si folosirea pietei de capital. Codrut Seres a declarat ca privatizarea Romgaz nu ar trebui sa includa si serviciile de depozitare, acestea urmand sa ramana in administrarea statului, prin crearea, probabil, a unei noi societati.
In ceea ce priveste Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, Seres a explicat ca cei care au preluat societatile, Ruhr Gas, respectiv Gaz de France, s-au obligat prin contract sa acorde reduceri de 15 la suta la preturile de distributie in prima perioada de reglementare (2005 - 2007). 'Pentru acest lucru vor trebui sa investeasca tot capitalul social - 182 milioane euro, respectiv 128 milioane euro in modernizarea retelei de distributie', a precizat ministrul Economiei.
Sursa: Curieul National, 7 septembrie 2005.'
06.09.2005
-
O noua oferta pentru salariatii Azomures
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Conducerea Azomures a inaintat o oferta angajatilor combinatului privind evolutia drepturilor salariale pentru urmatoarele 16 luni, in vederea semnarii contractului colectiv de munca la nivelul societatii. 'Exista premisele ca, avand acordul nominal al fiecarui salariat, in urmatoarele zece zile sa fie finalizat contractul colectiv de munca la nivelul societatii', spun reprezentantii Azomures. Presedintele sindicatului 'Alternativa 2002' din Azomures, Maria Dandarau, a declarat ieri ca oferta la care face referire patronatul include prime de Craciun, de Pasti, de Ziua Chimistului, bonuri de masa. Potrivit acestuia, in loc de cresterea salariala de 9,5% solicitata de sindicalisti, s-a oferit o impartire a profitului.
Astfel, daca profitul va fi sub 500.000 de dolari, angajatii combinatului ar urma sa primeasca o suma echivalenta cu profitul, daca profitul va fi intre 500.000 de dolari si 1,5 mil. dolari, angajatilor li se vor repartiza 500.000 de dolari, iar daca profitul va fi de peste 1,5 mil., angajatilor ar urma sa le revina o treime din acesta. 'Am cerut sa ne dea asigurari ca nu inchid combinatul, dar nu ne-au dat. De astazi (luni - n.r.), supunem aceasta oferta acordului sindicalistilor. Patronul va aduce oferta la cunostinta nesindicalistilor', a mai spus Dandarau, potrivit careia,inainte de a se ajunge la aceasta oferta, alte cinci oferte au fost refuzate de sindicalisti.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 septembrie 2005.
' -
Indienii de la Sidex Trading preiau controlul asupra Romportmet Galati
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Trei dintre administratorii companiei 'Romportmet' Galati au fost revocati din functie, in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor convocata pentru data de 27 august, si a fost ales un nou consiliu de administratie. Astfel, au fost numiti in Consiliul de Adminitratie al companiei trei indieni de la 'Sidex Trading' (unul din actionarii minoritari ai 'Romportmet'), in urma demisiei din functie a administratorilor Gabriela Mina, Ana Bobirca si Constantin Hartan. Compania 'Sidex Trading' este parte a societatii 'Ispat Sidex' controlata de 'Mittal Steel Holdings NV.'
Zvonurile care circula in piata acrediteaza ideea consolidarii pozitiei 'Sidex Trading' in cadrul 'Romportmet' Galati. In opinia noastra, nu este vorba doar de consolidarea pozitiei, ci si de alte considerente.
Un procent de 11% din actiunile societatii 'Romportmet' Galati nu justifica trei reprezentanti in Consiliul de Administratie din cei cinci pe care-i numara compania. In opinia noastra, 'Romportmet' Galati va fi achizitionata de indienii de la 'Sidex Trading', in viitorul imediat, desi aceasta stire nu a fost confirmata de nici una dintre partile implicate.
Ce altceva poate sa semnifice recenta numire a trei reprezentanti in Consiliul de Administratie al 'Romportmet', cind 'Sidex' detine doar 11% din societate?
Majoritatea coplesitoare in actionariatul 'Romportmet' este detinuta de fondul de investitii 'Broadhurst', respectiv 76% din actiuni. Prezenta majoritara in Consiliul de Administratie a unui actionar minoritar este o anomalie care nu se poate explica decit printr-o intentie ferma de vinzare catre 'Sidex' a acestei societati in viitorul imediat. Deci, nici vorba de o 'consolidare' a pozitiei 'Sidex Trading' in 'Romportmet', ci este vorba de pregatirea pentru preluarea societatii. Managerul fondului 'Broadhurst', Siminel Andrei, nu a dorit sa comenteze acest aspect. In opinia noastra singurul lucru care ramine de discutat este pretul la care va avea loc tranzactia.
Intrucit se vinde o majoritate ne putem astepta la un pret peste valoarea de piata a companiei. Ieri, pretul maxim al zilei de 4,6 RON/actiune, acesta fiind si cel de la inchiderea sesiunii bursiere. Cotatia actiunilor a fost in crestere cu 17,88% fata de nivelul de vineri. In ultimele 52 de saptamini, cel mai mare nivel al cursului a fost de 4,75 RON/actiune. Fondul 'Broadhurst' detine in jur de 20 milioane de titluri 'Romportmet'. Surse din piata sustin ca pretul la care s-ar perfecta transferul catre 'Sidex' se cifreaza in jur de 2 dolari/titlu, ceea ce ar reprezenta o tranzactie in jur de circa 40 milioane de dolari. Aceleasi surse mai sustin ca este vorba de cea mai importanta tranzactie din zona privata ce se va realiza in viitorul apropiat.
Prin aceasta achizitie, 'Sidex' integreaza o activitate conexa, aceea a manipularilor efectuata de societatea 'Romportmet' Galati.
Cifra de afaceri a 'Romportmet' a crescut cu aproximativ 50%
'Romportmet' a inregistrat o cifra de afaceri totala pe primul semestru al anului curent de peste 316 miliarde de lei, reprezentind cifra de afaceri aferenta prestarilor de servicii, comparativ cu 214 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut. Profitul brut al companiei s-a cifrat, in primele sase luni, la nivelul de 204 miliarde de lei, in timp ce anul trecut acesta a fost de doar 112 miliarde de lei. La sfirsituil lunii iunie, compania mai avea de platit dividende aferente anului 1999 in suma de 786.351 mii lei, respectiv 862.452 mii lei aferente anului 2001.In primele sase luni au fost achitate dividende aferente anilor 1999 respectiv 2001 in suma de 38.531 mii lei.
Cresterea pe ansamblu a pietei serviciilor portuare in complexul portuar Galati, generata in principal de cresterile inregistrate in segmentele de minereuri si produse de cariera, este foarte probabil sa nu se mentina si in semestrul al doilea, datorita acumularilor de stocuri de materii prime la principalii clienti de servicii portuare, se mentioneaza in raportul societatii.
Actionarii companiei 'Romportmet' au aprobat recent divizarea 'Romportmet' prin desprinderea unei parti din patrimoniu si transmiterea acesteia catre societatea 'Rompreco'. Activul net care s-a transmis catre 'Rompreco' este in valoare neta de peste 248 miliarde de lei. Ca urmare a divizarii, s-a redus capitalul social al 'Romportmet' cu suma de 8,55 miliarde de lei, pina la nivelul de 25,3 miliarde de lei, prin anularea unui numar de 8.551.423 actiuni a 1.000 lei fiecare.
In primul semestru 2004, Romportmet Galati nu a mai rascumparat de pe piata Rasdaq actiuni. Valoarea actiunilor rascumparate pina la data de 30 iunie fiind de 64,5 milioane lei iar ultima data a tranzactiilor de rascumparare fiind decembrie 2002.
Cuantumul total al investitiilor realizate de companie in semestrul I 2005 este de 22 miliarde lei fata de 3,6 miliarde lei realizate in semestrul I 2004. Veniturile societatii sint afectate semnificativ de volumul de marfuri tranzitate si de tariful negociat cu clientii pentru prestatiile efectuate.
Evolutia diferentiata a cursurilor de schimb ROL/USD si ROL/EURO, inregistrata in semestrul I 2005 a avut influente asupra rezultatelor societatii: in conditiile cresterii volumului prestatiei fizice cu 10,02% fata de aceeasi perioada a anului 2004, volumul veniturilor din exploatare a crescut cu 46,98%.
Avind in vedere evolutiile pe piata produselor siderurgice, societatea a renuntat la activitatea de comert cu produse siderurgice.
Sursa: Bursa, 6 septembrie 2005.' -
Carbid Fox Tarnaveni, la cota de avarie
Adevarul
___
Situatia de la Combinatul Chimic Carbid Tarnaveni, ramas fara energie electrica din cauza datoriilor, a fost deblocata, in urma unei intelegeri intre reprezentantii Electrica si cei ai societatii, astfel ca, incepand de ieri, combinatului i se furnizeaza energie la cota de avarie. in urmatoarea saptamana va fi semnat un contract aditional, cu un grafic de esalonare a datoriilor pana la sfarsitul lunii august 2006, Electrica urmand sa aplice penalizari de 21%. 'Electrica cere garantii lichide, care sa fie executate, daca societatea are pierderi sau nu reuseste sa plateasca. Urmeaza sa primim de la Carbid Fox o garantie, practic un cec de 16,5 miliarde de lei vechi, apoi se va dezbate in Consiliul de Administratie al Electrica si dupa aceea va fi reluata livrarea energiei electrice', a declarat ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres.
Sursa: Adevarul, 6 septembrie 2005.'
05.09.2005
-
Chimpex a intrat pe profit la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Chimpex Constanta a reusit sa treaca pe profit in primul semestru, dupa ce anul trecut inregistrase in primele sase luni o pierdere de 0,34 milioane de euro (1,4 milioane de lei). Chimpex a obtinut la finalul lunii iunie un profit net de 0,19 milioane de lei (52.000 de euro). Cifra de afaceri realizata de companie a atins 4 milioane de euro (14,9 milioane de lei), valoare cu 31,5% mai mare comparativ cu rezultatul aferent primelor sase luni din 2004. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Potrivit unui raport transmis de conducerea Chimpex, veniturile din activitatea de baza a societatii au fost influentate de cresterea tarifelor aplicate in 2005 cu procente cuprinse intre 10 si 30%. Rezultatele mai bune au fost obtinute in pofida faptului ca traficul de marfuri derulat prin intermediul Chimpex a scazut cu 11,2% fata de primul semestru din 2004, atingand la finalul lunii iunie un nivel de aproape 852.000 de tone. Pentru semestrul doi Chimpex estimeaza o crestere cu 10% a traficului de marfuri fata de nivelul inregistrat in prima jumatate a anului.
Cei aproximativ 700 de angajati ai Chimpex au declansat o greva generala la mijlocul lunii august, blocand practic exporturile de ingrasaminte chimice. Chimpex este operatorul traditional pentru produsele industriei chimice, peste 60% din activitatea de baza a societatii facand obiectul incarcarii si descarcarii acestor tipuri de produse.
Operatorul portuar este controlat in proportie de 88% de producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures. Din cauza declansarii acelei greve, Amonil Slobozia, principalul concurent intern al Azomures de pe piata romaneasca, a acuzat direct Azomures ca i-a blocat in mod deliberat activitatea de export favorizand declansarea grevei. Actiunile Chimpex sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 2,6 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei, la acest pret, este de 2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 septembrie 2005.
-
Solutie de avarie, pentru Azomures
Curierul National
___
Deputatul PNL de Mures, Eugen Nicolaescu, ministru al Sanatatii, a declarat ca va interveni pe langa ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, pentru ca societatea Azomures sa primeasca plati urgente din sumele blocate la beneficiarii de ingrasaminte. 'In prezent, Azomures are peste trei milioane de euro bani blocati la beneficiarii de ingrasaminte. Ii voi cere sprijinul ministrului Flutur pentru plati urgente, astfel incat combinatul sa aiba fonduri pentru derularea activitatii', a declarat Nicolaescu. El a subliniat ca nu ar mai trebui sa fie 'o sperietoare' pentru judet inchiderea combinatului si a cerut public conducerii Consiliului Judetean Mures sa ia masuri pentru punerea in functiune efectiva a parcului industrial. In acelasi timp, Nicolaescu a remarcat ca patrnatul de la combinat a beneficiat de preturi preferentiale la gaz metan, dar trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca lucreaza cu risc comercial de piata.
Intrebat despre speculatiile potrivit carora patronatul de la combinat ar santaja si salariatii, si autoritatile statului spunand ca Azomures se va inchide, Nicolaescu a raspuns ca nu crede ca o societate comerciala de asemenea anvergura isi poate permite sa fie imorala, pentru ca asta inseamna prabusirea pe Bursa. 'Un patron care se joaca cu focul pierde tot ce are', a conchis Nicolaescu.
Sursa: Curierul National, 5 septembrie 2005.' -
Banca centrala adopta o noua limitare a creditului in valuta
Averea
___
Banca Nationala (BNR) va adopta saptamana aceasta noi norme de reglementare a creditarii. Noile reguli forteaza si mai mult mana bancilor sa „tempereze“ avantul imprumuturilor in valuta, care fac rau economiei prin „descurajarea“ leului. Masura vine dupa ce Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a avertizat in repetate randuri ca banca centrala ar putea introduce noi reglementari prudentiale, care vor avea ca efect limitarea creditului in valuta. „Cu exceptia exportatorilor si imprumuturilor ipotecare, probabil ca vom strange conditiile la creditele in valuta si, in ultima instanta, vom aplica o cota majorata la rezervele minime obligatorii in valuta“, a spus Isarescu.
Creditele in valuta au pondere de circa 60% din totalul creditelor de consum catre populatie
Conform ultimei decizii a Consiliului de Administratie (CA) al BNR, aprobata in urma cu doua saptamani, volumul creditelor in valuta va fi restrictionat la maximum 2,5 ori fondurile proprii ale bancilor, iar clientii bancilor vor fi repartizati pe clase speciale de venituri. Bancherii spun ca, desi membrii Asociatiei Romane a Bancilor(ARB) au ajuns la un punct comun care se opune in linii generale hotararii CA al BNR, asociatia nu va reusi sa schimbe cu nimic decizia bancii centrale. „Asociatia Bancilor, organism format din majoritatea institutiilor de credit, a ajuns la o concluzie care va fi prezentata oficial BNR marti sau miercuri dimineata“, ne-a declarat unul dintre membrii ARB. „Cu toate acestea, personal nu cred ca BNR isi va schimba decizia. Pe de alta parte, nu cred nici ca noua norma isi va putea atinge scopul de a limita creditarea in valuta“, a adaugat acesta. Fondurile proprii reprezinta suma capitalurilor sociale detinute de banci si a rezervelor constituite, care sunt de cele mai multe ori cu mult mai mici decat volumul creditelor date de banca. Aceasta masura a surprins analistii si a starnit proteste in randul bancherilor, care s-au ferit, insa, sa-si apere public cauza. Care sunt efectele noii masuri? Pana in prezent, nivelul creditarii in lei si valuta este in medie, pentru totalul sistemului bancar, de opt ori mai mare decat fondurile proprii ale bancilor, iar peste 60% din creditele acordate sunt estimate a fi in valuta. Limitarea creditelor la numai de 2,5 ori rezervele injumatateste puterea de creditare in valuta a bancilor. Acestea se vor vedea nevoite sa-si redirectioneze liniile de finantare obtinute deja catre alte produse, sau, spun unii bancheri, sa le returneze finantatorilor - care de cele mai multe ori sunt bancile-mama din alte tari.
In opinia analistilor, BNR da dovada de o lipsa de experienta concreta bancara, gandind lucrurile la nivelul efectelor produse asupra indicatorilor macroeconomici, dar nu si la nivelul contului clientului. Analistii considera, totodata, ca se gasesc tot timpul solutii pentru eludarea normelor BNR. De aceeasi parere par a fi si unii bancheri.
„Din pacate, nu are nici o importanta ce face BNR, pentru ca bancile straine pot muta operatiunile pe piata de afara, offshore. Asa s-a intamplat si cu obligatiunile, strainii neavand voie, teoretic, sa cumpere astfel de instrumente. In practica insa strainii au reusit sa le cumpere“, a spus analistul Matei Paun.
Totodata, prin noile masuri ce urmeaza a fi publicate, BNR a decis ca in plafonul stabilit nu se inscriu creditele acordate clientilor care realizeaza venituri in valuta. Banca centrala a impartit pe clase salariale potentialii clienti ai bancilor, cei ce obtin salarii si venituri in valuta fiind in clasa A (caz foarte rar in Romania), cei ce obtin salarii in lei, indexate la valoarea euro sau a dolarului fiind cuprinsi la clasa B, iar cei cu venituri in lei, neindexate, coboara pana la clasa C. Clasa salariala in care este incadrata o persoana determina eligibilitatea acesteia, adica accesul facil, sau dimpotriva, greoi la imprumuturi in valuta. Pentru a continua finantarea in valuta, cele mai multe banci ar putea sa-si majoreze fondurile proprii, prin suplimentarea capitalul social.
O astfel de operatiune este, insa, costisitoare si blocheaza o cota mai mare din capitalurile actionarilor. Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea in lei, ceea ce s-ar putea traduce intr-o scadere a dobanzilor pentru moneda nationala intr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt decat cel prognozat in prezent de analistii economici.
Sursa: Averea, 5 septembrie 2005.
02.09.2005
-
IAR si-a dublat castigul la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Ghimbav, specializata in constructia si intretinerea elicopterelor, a obtinut in primul semestru un profit de 1,9 milioane de euro (7,9 milioane de lei), de doua ori mai ridicat fata de profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Cresterea profitului a fost insotita si de un avans al vanzarilor, care la finalul primelor sase luni au atins 13,1 milioane de euro (48,2 milioane de lei), in crestere cu 45% comparativ cu vanzarile din perioada ianuarie - iunie din 2004.
'Profitul mai bun obtinut s-a datorat cresterii veniturilor din productia vanduta si reducerii costurilor', a comentat Ion Dumitrescu, directorul economic al IAR. Potrivit acestuia, valoarea totala a contractelor aflate in derulare la IAR este de 240 de milioane de dolari (200 de milioane de euro), livrarile aferente acestor contracte urmand sa se realizeze in perioada 2005 - 2009. Cel mai important contract dintre acestea este cel incheiat cu armata Emiratelor Arabe Unite, pentru modernizarea a cateva zeci de elicoptere Puma. Valoarea contractului se ridica la 90 de milioane de dolari (75 de milioane de euro).
La finalul primului semestru, IAR avea datorii de 69,7 milioane de euro (255,6 milioane de lei) si creante de 20,3 milioane de euro (74,5 milioane de lei). 'O parte importanta din aceste datorii este reprezentata de avansurile incasate de la clienti pentru marfurile care vor fi livrate conform contractelor incheiate. De asemenea, o alta mare parte din datoriile respective reprezinta linia de finantare trasa de la BCR, intermediarul financiar pentru toate proiectele noastre. Totodata, datoriile de la finalul semestrului mai includ si datorii nescadente fata de furnizorii nostri', a comentat Dumitrescu. Potrivit directorului IAR, datoriile sub forma de avansuri de la clienti insumeaza circa 29 milioane de dolari (24,1 milioane de euro), iar linia de finantare de la BCR se situeaza tot la nivelul de 29 de milioane de dolari.
IAR Ghimbav detine 49% din actiunile Eurocopter Romania, societate mixta cu capital romano-francez, infiintata in 2002 impreuna cu Eurocopter SAS, care controleaza 51% din actiuni.
Societatea IAR Ghimbav a rezultat din divizarea companiei IAR Brasov in trei societati distincte. Celelalte doua societati sunt Constructii Aeronautice, specializata in constructia si repararea aeronavelor cu aripa fixa (planoare, motoplanoare si avioane usoare), si Top Therm, care are drept obiect de activitate productia de tamplarie PVC cu geamuri termopan. Actionarul majoritar al IAR Ghimbav este Ministerul Economiei si Comertului, cu 64,9% din actiuni. Intre actionarii minoritari ai companiei se gaseste si SIF Transilvania, care detine o participatie de 4,57%. Titlurile companiei sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste actiuni derulandu-se la pretul de 1,3 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii este de 7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 septembrie 2005.
' -
Fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, interesat de Oltchim
Curierul National OLT
___
Fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, care vizeaza Europa de Est, este interesat sa achizitioneze pachetul majoritar de actiuni al combinatului petrochimic Oltchim Ramnicu Valcea, se arata intr-un comunicat al Salans, consultantul juridic exclusiv al fondului in Romania.
Potrivit casei de avocatura, fondul a inaintat o scrisoare de intentie pentru achizitionarea Oltchim catre Ministerul Economiei si Comertului, inca din toamna anului trecut, la momentul in care combinatul petrochimic a fost scos la privatizare. Ulterior, autoritatile romane au amanat procesul de privatizare, fara sa anunte oficial pana in prezent intentia de a-l continua.
Fondul austriac a infirmat informatiile aparute recent in presa conform carora ar fi achizitionat sau ar avea intentia sa cumpere un pachet din actiunile Rafo Onesti. Vienna Capital Partners este unul dintre cele mai mari grupuri de investitii si consultanta prezente pe pietele emergente ale Europei de Est, dar si in Germania si Austria.
Fondul se concentreaza atat pe consultanta financiara, cat si pe investitii directe in companii cu potential de dezvoltare. Grupul este activ in toate industriile si vizeaza indeosebi companiile mici si mijlocii. Anul trecut, Vienna Capital Partners a vandut aproximativ 68% din actiunile Borsodchem prin oferta publica, ce a rezultat intr-o marire de capital de peste 380 milioane de euro – cea mai mare vanzare a unui investitor privat in regiune.
Potrivit strategiei elaborate de autoritatile romane pentru accelerarea privatizarii in industrie, procesul de privatizare a Oltchim va fi initiat in cursul semestrului al doilea din acest an, dupa rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia in actiuni a creantelor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Principalul actionar al societatii este Ministerul Economiei si Comertului, insa nivelul exact al participatiei detinute de stat este subiectul unui litigiu declansat de actionarii minoritari.
Sursa: Curierul National, 2 septembrie 2005. -
Petitorii BCR amana privatizarea bancii cu o luna
Averea EBS
___
Cele circa 150.000 de acte din camera de date a Bancii Comerciale Romane (BCR) par a fi greu de studiat intr-un timp atat de scurt - acesta este motivul pentru care Autoritatea pentru Privatizare (AVAS) a cedat in fata cererii potentialilor investitori de a amana privatizarea bancii cu o luna. Ieri AVAS a anuntat ca investitorii au cerut si au obtinut amanarea pentru 17 octombrie a termenului de depunere a ofertelor pentru preluarea BCR.
Termenul initial era fixat pentru 19 septembrie, iar inainte de prelungirea acestuia, comisia de privatizare estima ca desemnarea castigatorului si semnarea contractului vor avea loc pana la 21 noiembrie. In consecinta, si desemnarea castigatorului s-ar putea decala. AVAS nu a dezvaluit numele bancilor care au cerut luna de studiu in plus. Surse din interiorul BCR ne-au dezvaluit ca „petitorii“ au nevoie de mai mult timp pentru a evalua „zestrea“, adica sucursalele BCR din tara, si pentru a realiza diverse interviuri.
Totodata, aceleasi surse ne-au transmis ca valoarea pachetului scos la vanzare ar putea creste catre 1,5 - 2 miliarde de euro, avand in vedere majorarea capitalurilor proprii ale bancii la circa1,1 miliarde de euro, de la inceputul anului. „Investitorii ar putea sa constate ca li se cere un pret mai mare decat cel initial. Exista, insa, mai multe metode de evaluare a pretului final, cea privind capitalul propriu fiind doar una din ele“, afirma sursa citata.
In acelasi timp, CEC ar putea costa circa 650 milioane de dolari (530 de milioane de euro), spun analisti citati de Reuters.
„E o diferenta notabila de cost, mai ales avand in vedere ca unele banci participa si la privatizarea BCR si la cea a CEC. E mult mai usor sa scoti din buzunar 530 de milioane decat 1,5 miliarde de euro. Sunt trei banci care participa la ambele privatizari, si parerea mea e ca vor numai sa testeze piata la BCR, interesul lor fiind mai mare pentru CEC,“ spune un analist. Bancile Dexia, Erste si Banca Nationala a Greciei participa si la privatizarea CEC.
In afara de acestea, in cursa pentru BCR au mai ramas Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, KBC si BNP Paribas. Oferta ABN AMRO a fost retrasa de catre grupul olandez, iar cea a Texas Pacific Group a fost respinsa.
Sursa: Averea, 2 septembrie 2005.
Pagina