10.04.2008
-
Francezii de la Lactalis curteaza din nou Prodlacta Brasov
Business Standard PRAE
___
Reprezentantii mai multor companii straine, printre care si francezii de la Lactalis, al doilea producator de lactate la nivel mondial, au vizitat in ultima vreme Prodlacta Brasov, unul dintre principalii producatori locali de lactate din Romania, fiind interesati de preluarea unor active ale firmei.
Surse din cadrul industriei de profil au declarat pentru Business Standard ca reprezentanti ai Lactalis “au vizitat in urma cu cateva saptamani societatea din Brasov, insa pana in prezent nu s-a ajuns la niciun rezultat”. Pana la inchiderea editiei, oficialii Prolacta nu au putut fi contactati. In piata circula de cativa ani informatii conform carora Lactalis vrea sa cumpere active ale companiei din Brasov, controlata de Asociatia Salariatilor. Lactalis, care are o cifra de afaceri anuala de circa noua miliarde euro, este prezenta deja in tarile din jur, ultima achizitie fiind preluarea companiei Mlekarna Kunin, unul dintre cei mai importanti producatori de lactate din Cehia. O eventuala preluare a activelor Prodlacta ar permite modernizarea unitatilor aflate in portofoliul Prodlacta, in conditiile in care investitiile realizate in ultima vreme au fost destul de modeste. Prodlacta dispune de capacitati de productie la Brasov (o fabrica de produse proaspete si inghetata, precum si una de branzeturi framantate), Fagaras (fabrica de telemea) si Homorod (fabrica de branzeturi).
Producatorul de lactate a raportat in primele noua luni ale anului trecut o majorare cu 12% a cifrei de afaceri, pana la 37,9 mil. lei (11,4 mil. euro), fata de perioada similara a anului anterior, iar profitul firmei a crescut de peste doua ori, la circa 640.000 de lei. In 2006, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 45,6 mil. lei si un profit net de 300.000 de lei, pe fondul unor datorii totale de 12,8 milioane de lei. Prodlacta are un capital social de 14,45 milioane de lei, principalul actionar fiind Asociatia Salariatilor.
Piata interna a lactatelor se ridica la circa 800 mil. euro. Principalii producatori sunt Danone, grupul Fries-land, Albalact si Covalact. Consumul anual de produse lactate este de patru kilograme pe cap de locuitor in Romania, in timp ce Ungaria sau Bulgaria inre- gistreaza un consum de 15-16 kg pe cap de locuitor.
Sursa: Business Standard, 10 aprilie 2008 -
Apcarom: Investitia Voestalpine nu ne-ar influenta activitatea
Business Standard
___
Conducerea producatorului de echipament de cale ferata VAE Apcarom Buzau, aflat in portofoliul austriecilor de la Voestalpine, spune ca o investitie a acestora intr-o unitate de productie otel nu ar influenta activitatea companiei.
Pe piata otelului au aparut informatii ca Voestalpine ar putea face o investitie de pana la sapte miliarde euro, cea mai mare din istoria Romaniei.
Apcarom este controlata indirect de Voestalpine, printr-o firma din Germania. Apcarom a renuntat la ideea de a distribui dividende in acest an, dupa ce actionarii au votat impotriva unei astfel de propuneri. Compania propusese acordarea de dividende pentru prima data in ultimii sase ani.
“Nu cred ca o investitie Voestalpine ne-ar influenta activitatea. Nu cred ca investitia lor va fi pe productia de sine. Noi cumparam de unde este mai ieftin”, a declarat Vintila Mocanu, directorul general al Apcarom. El a spus ca decizia de a nu mai distribui dividende a fost “decizia actionarilor”.
Apcarom si-a bugetat pentru acest an un profit net de 4,5 milioane de lei (1,2 milioane de euro), cu 19% mai mare fata de castigul inregistrat anul trecut, chiar daca, la nivelul cifrei de afaceri, compania se asteapta la o scadere de 14%, pana la 66,15 milioane de lei (18,3 milioane de euro).
“Cresterea de profit va veni pe fondul continuarii programului de reduceri de costuri pe care-l avem in derulare”, a precizat Mocanu. El a mai mentionat ca cele mai importante comenzi ale Apcarom sunt in prezent cele din cadrul programelor pentru linii de tramvai in Bucuresti, Iasi, Arad si cele din cadrul coridoarelor europene. Actionarii societatii au aprobat pentru acest an un plafon maxim de credite de sase milioane de euro, garantarea acestuia urmand sa se faca cu bunuri patrimoniale. Actiunile Apcarom sunt listate la bursa, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 16 milioane de euro.
Sursa: Business Standard, 10 aprilie 2008 -
AVAS asteapta avizul CE pentru reluarea privatizarii IAR Ghimbav
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI IARV
___
Relansarea la privatizare a societatii IAR Ghimbav asteapta un aviz de principiu din partea Comisiei Europene. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a transmis Comisiei Europene, la inceputul lunii aprilie documentatia necesara reluarii privatizarii IAR Ghimbav, printre care se afla anuntul de vanzare si caietul de sarcini.
Vicepresedintele Autoritatii, Laszlo Gyerko, a precizat, ieri, ca anuntul de privatizare al societatii din judetul Brasov va fi facut doar dupa ce comisarii europeni isi vor da avizul de principiu in acest sens. Oficialii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului vor trebui sa raspunda saptamana viitoare, la Bruxelles, eventualelor intrebari ale comisarilor pe tema privatizarii uzinei de elicoptere.
Gyerko a mai spus ca aceasta decizie a fost luata de conducerea institutiei pentru a evita deschiderea unor investigatii din partea Comisiei Europene dupa incheierea privatizarii. Potrivit sursei citate, vanzarea pachetului de 64,89% din actiunile IAR Ghimbav va fi realizata prin metoda negocierii pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, avand in vedere specificul societatii.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a mai incercat sa privatizeze compania brasoveana si anul trecut, anuntul de privatizare fiind publicat in presa nationala si internationala, pe data de 14 decembrie 2006. Dupa expirarea termenului legal valabil pentru depunerea ofertelor au mai existat inca sase prelungiri a cate 30 de zile, ultima expirand pe 21 octombrie 2007. Amanarile au fost necesare pentru continuarea negocierilor cu franco-germanii de la Eurocopter SAS, singura companie care se aratase interesata de preluarea firmei brasovene.
AVAS detine 64,89% din actiunile uzinei, care produce elicoptere si avioane si realizeaza lucrari de mentenanta, reparatii si modernizari de aeronave. Societatea IAR Ghimbav, infiintata in 1925, a produs in ultimii 40 de ani peste 370 de elicoptere Puma si Alouette, peste 800 de planoare si 140 de avioane.
Sursa: Bursa, 10 aprilie 2008 -
Actiunile Ves Sighisoara si Casa de Bucovina - Club De Munte Gura Humorului la cota BVB
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI BCM VESY
___
Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti a decis, in sedinta din 8 aprilie, admiterea la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB, in cadrul Categoriei a II-a, a actiunilor emise de Ves Sighisoara, care vor promova de la cota Rasdaq, si a actiunilor emise de Casa de Bucovina-Club de Munte Gura Humorului, care au facut obiectul unei oferte publice initiale la inceputul acestui an.
Producatorul de vase emailate Ves Sighisoara (simbol VESY) a afisat anul trecut un profit net de 551.000 lei (152.623 euro), de 2,17 ori mai mic fata de 2006, iar afacerile companiei au coborat cu 4,4%, potrivit rezultatelor anuale preliminare, transmise pietei Rasdaq.
Ves Sighisoara are un capital social de 8,64 milioane lei (2,37 milioane euro), divizat in 86,4 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei.
Oferta publica initiala Casa de Bucovina-Club de Munte a cuprins 45,5 milioane actiuni, la un pret de subscriere de 0,20 lei. Investitorii au subscris 142,20% din actiunile nou emise in cadrul ofertei desfasurate in perioada 4 decembrie 2007 - 17 ianuarie 2008.
De asemenea, administratorii Bursei au mai decis si admiterea la tranzactionare a obligatiunilor emise de Primaria Orasului Eforie, a obligatiunilor emisiunea 3, transa a II- a, emise de Primaria Municipiului Timisoara si a obligatiunilor emisiunea 3, transa a III-a, emise de Primaria Municipiului Timisoara.
Sursa: Bursa, 10 aprilie 2008 -
Psihologia investitorilor: Presiunea indicatorilor de analiza tehnica
Wall-Street.ro
___
'.... Este normal sa se intample asa, pentru ca acesti indicatorii reprezinta factori decizionali importanti', ne-a declarat Paul Brendea, analist la Prime Transaction. -
Vanzarile SIF au coborat BET-FI cu aproape 2%
Wall-Street.ro
___
'...Pana la urma este o reactie normala dupa aceste 3 luni de scaderi repetate', ne-a explicat Alin Brendea, analist la Prime Transaction. -
La primul semn de scăderi, speculatorii își marchează profiturile
Curierul National
___
Adrian Bărbulescu, analist la Prime Transaction, consideră că vor trece luni de zile până când situația de pe bursă se va liniști, fiind greu de anticipat pe termen scurt,...
09.04.2008
-
Cuzman: Am emotii privind cvorumul
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana, (SIF1), una dintre cele doua SIF-uri care deruleaza in acest an adunari generale extraordinare ale actionarilor (AGEA), spune ca are inca emotii in privinta atingerii nivelului de prezenta de 50% necesar pentru luarea deciziilor in cadrul acesteia. Pe ordinea de zi: actiuni gratuite, modificarea statutului si discutarea pragului de detinere.
SIF Banat-Crisana a demarat chiar si o campanie de promovare pe internet pentru atragerea actionarilor la adunarea generala, fie chiar si prin votul electronic, care va conta anul acesta in premiera la stabilirea cvorumului si la luarea deciziilor in cadrul AGA.
'Am emotii privind cvorumul pe care il vom inregistra la AGA, dar cred ca este posibil sa atingem cei 50% necesari', spune Ioan Cuzman. El spune ca SIF a inregistrat pana acum un numar ridicat de actionari care au votat pe internet, insa cei mai multi dintre acestia detin cateva mii de actiuni. Cuzman mizeaza in principal pe prezenta la AGA sau votul prin corespondenta al marilor actionari, in principal fonduri de investitii. Adunarea generala va avea loc pe 23-24 aprilie.
Unul din punctele de pe ordinea de zi estre majorarea capitalului social prin distribuirea catre actionari a unei actiuni gratuite la fiecare actiune detinuta.
'Nu ducem lipsa de lichiditati, dar este un moment bun pentru investitii. In plus, pentru actionari operatiunea va aduce castig pentru ca experienta a aratat ca valoarea a doua actiuni dupa majorare este de obicei mai mare decat cea a unei actiuni inainte de majorare', spune presedintele SIF.
El spune ca daca propunerea de majorare va fi adoptata, nu isi propune sa transforme distribuirea de actiuni gratuite din profit o politica pe termen lung. Pe piata au existat ingijorari ca SIF-urile ar putea folosi pretextul actiunilor gratuite pentru a nu distribui actionarilor bani din castigurile inregistrate.
'Nu credem ca este bine ca an de an sa practicam aceasta majorare a capitalului social pentru ca asta ar duce la o scadere a indicatorilor pe actiune, cum ar fi profitul pe actiune sau activul net pe actiune, iar aceasta ar putea sa nu dea un semnal pozitiv investitorilor, mai ales celor care nu sunt profesionisti', spune Cuzman.
Pe ordinea de zi se mai afla si aprobarea unei posibile majorari a pragului de detinere - numarul maxim de actiuni pe care un actionar il poate detine. Pragul ar urma sa se 'modifice de drept la 2% la data la care legislatia o va permite', conform propunerii de pe ordinea de zi. Legislatia in vigoare limiteaza detinerea maxima a unui actionar la 1% din capitalul social.
'Am vrut sa redeschidem aceasta problema si sa avem in statut o prevedere in cazul in care se modifica legislatia. Credem ca un prag de detinere este bine sa existe, dar vrem o relaxare a acestuia si in plus un mai bun control al actiunii concertate', spune Cuzman. 'Nu am semnale ca s-ar modifica legislatia', mai spune el.
Presedintele SIF a amintit de situatia de acum trei-patru ani, cand desi exista un prag de 0,1%, mai multi investitori cehi si sloveni, despre care se banuia ca actioneaza in mod concertat, preluasera circa 15% din capitalul SIF, o participatie importanta, avand in vedere ca la acea vreme la adunarile generale se strangeau cu greu actionari reprezentand 30% din capitalul social. Pragul de detinere la SIF-uri a fost vazut aproape intotdeauna ca o arma a sefilor SIF impotriva actionarilor care ar dori sa ii schimbe. Seful SIF Banat-Crisana spune insa ca nu este asa.
'Nu exista o legatura intre spiritul nostru de conservare si pragul de detinere. Daca nu sunt multumiti de noi, actionarii pot sa nu ne voteze la alegerile de la adunarea generala. Sau actionari reprezentand 5% din capitalul social pot cere convocarea AGA pentru schimbarea administratorilor', spune Cuzman.
SIF Banat-Crisana este a treia SIF care vorbeste despre posibilitatea unei majorari de capital social prin emisiunea de actiuni noi si vanzarea acestora pe piata, dupa SIF Transilvania si SIF Moldova, ai caror presedinti au declarat ca se gandesc la aceasta varianta. Posibile decizii ca aceasta sunt la originea propunerii de reducere a cvorumului necesar AGEA.
'Vrem sa ne aliniem prevederilor legii societatilor comerciale si sa inlesnim luarea unor decizii in viitor. Putem sa propunem un aport de capital, de ce nu? Ne gandim la orice', spune el.
Daca propunerea va fi aprobata de actionari, cvorumul necesar la adunarile gnerale extraordinare ar urma sa fie redus de la 50% la 25%.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 aprilie 2008' -
Biofarm mizeaza pe afaceri de 70 mil. lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO) si-a bugetat pentru acest an o crestere a profitului net cu 7%, la 14,5 mil. lei (3,9 mil. euro, la un curs de 3,7 lei/euro), potrivit raportului care va fi supus aprobarii actionarilor in cadrul AGA. Compania estimeaza, de asemenea, o crestere cu 12% a cifrei de afaceri, la aproape 70 mil. lei (19 mil. euro). Compania a raportat anul trecut un profit net de 13,5 mil. lei la afaceri de 62,3 mil. lei. Conducerea companiei a propus actionarilor ca profitul de anul trecut sa fie incorporat in capitalul social urmand sa distribuie actiuni gratuite in loc de dividende cash. Daca propunerea va fi aprobata, fiecare actionar ar urma sa primeasca 12 actiuni gratuite la 100 de actiuni detinute. Principalii actionari ai Biofarm sunt SIF Banat-Crisana, SIF Moldova si SIF Oltenia, care detin impreuna circa 39% din actiuni. Omul de afaceri Dumitru Tudor controleaza 5,14% din actiuni. Biofarm are o capitalizare de 89 mil. euro, ultimul pret de tranzactionare al actiunilor fiind ieri de 0,336 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 aprilie 2008 -
Ziua unei tranzactii de 350 mil. euro
___
Data de 9 aprilie, ora 11.30, etajul 18 al turnului BRD, sala de consiliu - aici urmeaza sa semneze patru dintre “greii” pietei bancare - Patrick Gelin (presedintele BRD, a doua banca din sistem), Manfred Wimmer (CEO BCR), Horia Ciorcila (presedintele Bancii Transilvania) si Radu Ghetea (presedintele CEC si al Asociatiei Romane a Bancilor) - contractul de vanzare al Asiban, al treilea asigurator de pe piata locala, pentru 350 mil. euro cu Jean-Francois Lemoux, general manager al Groupama International.
Francezii au castigat licitatia in ordine, in fata grupurilor olandeze Aegon si Eureko, ambele cu oferte de peste 300 mil. euro, care au fost urmate de Axa si Generali, conform ultimelor informatii disponibile pe piata.
Protocolul de semnare a uneia dintre cele mai mari tranzactii private din istoria corporatista a Romaniei va incepe inca din jurul orei 11.00, cand sunt invitate echipele de consultanti care vor lucra la ultimele detalii tehnice ce preced momentul semnarii ce se deruleaza la ultimul etaj al sediului central al BRD din Piata Victoriei, etajul unde se afla birourile top managementului bancii. Semnarea ar urma sa se consume pana la ora 12.00, cand este programata o conferinta de presa, cu participarea partilor si a echipelor de consultanti - pe partea de vanzare, banca de investitii Rothschild Franta, ce va fi reprezentata la nivel de managing director de catre baroneasa Arielle Malard de Rothschild (care a lucrat si in dosarul privatizarii BCR de partea Erste), Florentin Tuca, managing partner si seful echipei de avocati Tuca, Zbarcea& Asociatii, care a asistat cele patru banci-vanzatoare, respectiv Concept Business Consult, firma de consultanta de afaceri patronata de analistul Aurelian Dochia.
Pe partea de cumparare, echipele de negociere sunt reprezentate de catre Ioana Filipescu, managing director al bancii de investitii Raiffeisen Investment Romania, respectiv de catre Bruno Leroy, seful biroului Gide Loyrette Nouel din Bucuresti.
Cele patru banci vor incasa fiecare 87,5 mil. euro (sume impozabile) de la Groupama, care castiga pozitia a treia intr-o industrie a asigurarilor de 2,19 mld. euro pe an. Banca Transilvania si CEC vor investi banii in “dezvoltarea organica a propriilor operatiuni”. Anul trecut, vanzarea BT Asigurari tot catre francezii de la Groupama a triplat profitul Bancii Transilvania, si este de asteptat ca sumele care vor fi incasate sa se vada in castigurile celor patru banci. Contractul de vanzare al Asiban, care se intinde pe 51 de pagini, cu tot cu listarea anexelor ajungand la 65 de pagini, prevede si distribuirea politelor Asiban inca un an prin retelele CEC si BRD.
“Limba in care s-au purtat negocierile a fost franceza, atat corespondenta, cat si discutiile telefonice fiind derulate in acest fel, avand in vedere ca mandatul de vanzare l-a avut Rothschilds Franta, iar cumparatorul era Groupama”, spune Ioana Filipescu, managing director al bancii de investitii ce a asistat cumparatorul, Raiffeisen Investment Romania. “In plus, ca mecanism care a facilitat derularea rapida a tranzactiei, contractul de SPA (Share Purchase Agreement - n.red.) propus de vanzator, pe marginea caruia ofertantii au facut adnotari, a fost retransmis potentialilor cumparatori in forma imbunatatita”, afirma Ioana Filipescu, fapt care a dat mult de lucru avocatilor care asistau vanzarea, dar a accelerat tranzactia. Florentin Tuca, seful echipei de legal ce a asistat Asiban, confirma ca “a fost o munca laborioasa de a prezenta clientilor din perspectiva conditiilor cerute de ofertanti”. Propunerile ofertantilor pe marginea contractului de SPA au fost impartite in trei categorii - chestiuni care nu vor face obiectul negocierii, propuneri care au fost acceptate de catre vanzator inca din momentul in care au fost formulate de ofertanti si cele care fac obiectul negocierii.
Surse apropiate afacerii afirma ca pe lista propunerilor inaintate de ofertanti si respinse din start de catre vanzatori s-au aflat cele care vizeaza o ajustare ulterioara a pretului de vanzare al Asiban in functie de anumiti indicatori, semn ca bancile au dorit sa incheie rapid acest deal, precum si o raspundere nelimitata din partea vanzatorilor.
“Mandatul Groupama pentru achizitia Asiban l-am primit din 2005, fiind primul mandat pe care eu l-am preluat dupa venirea mea la Raiffeisen de la KPMG”, spune Ioana Filipescu, care a avut alaturi pe Matei Filipidescu, Adrian Rosoaga, Florenta Birhala si Iulia Bratu din echipa Raiffeisen. Pana pe 20 decembrie, candidatii pentru Asiban au depus scrisori privind interesul neangajant pentru Asiban, pe baza carora s-a realizat o lista scurta de opt grupuri selectate de vanzator pentru a accesa camera de date a firmei, unde managementul Asiban a raspuns intrebarilor investitorilor. Potrivit calendarului de tranzactie, intre 21 ianuarie si 14 februarie, investitorii au derulat procesul de due diligence in companie, iar apoi si-au formulat ofertele, care initial trebuiau depuse pana pe 6 martie. Ulterior, termenul a fost prelungit pana pe 20 martie, cand cinci grupuri au depus oferte finale.
“Oferta inaintata de Groupama in oferta finala a fost pretul final al tranzactiei. Nu au fost negocieri ulterioare asupra pretului din oferta”, precizeaza Bruno Leroy, seful biroului Gide Loyrette Nouel din Bucuresti. Bruno Leroy a lucrat alaturi de Andreea Toma si Irina Bora pe acest dosar, acesta urmand ca, dupa semnarea contractului de maine, sa fie notificat Consiliului Concurentei si apoi CSA, pentru a fi avizat. “Inchiderea tranzactiei, moment in care banii vor fi transferati de catre cumparator bancilor, cred ca va avea loc in aproximativ doua luni”, spune Bruno Leroy, care adauga faptul ca a beneficiat de suportul sediului central din Paris in tranzactie. Acordul de saptamana trecuta a fost semnat chiar la sediul central al Gide, din capitala Frantei.
“Pe partea de vanzare se munceste de doua ori mai mult decat pe cumparare”, spune Ioana Filipescu. “Pentru Asiban a lucrat o echipa de 15 avocati, in timp ce, in faza finala a tranzactiei, un numar de cinci - eu, Sorin Vladescu, Ciprian Dragomir (toti parteneri), Sebastian Radocea si Cristian Radu (ambii senior associate), a fost o tranzactie intensiva ca volum de munca, intr-o perioada de timp scurta”, afirma Florentin Tuca, managing partner la Tuca, Zbarcea&Asociatii. Procesul de vanzare s-a derulat in Romania, cu exceptia momentului semnarii acordului, care a marcat incheierea negocierilor, acesta consumandu-se la Paris. “Summitul NATO si confidentialitatea discutiilor au fost factorii care au mutat de la Bucuresti la Paris momentul semnarii”, spun consultantii.
Ce vor face bancile cu banii de la Asiban? “Suma de bani provenita din vanzarea pachetului de 25% din Asiban o vom utiliza pentru a sprijini cresterea foarte dinamica a afacerilor bancii”, spune Manfred Wimmer, CEO al BCR.
“Fondurile care revin grupului Banca Transilvania din vanzarea Asiban vor fi utilizate pentru dezvoltarea organica a bancii. Bugetul nostru actual nu tine cont de banii acestia, in contextul in care nu se cunoaste data incasarii. Depinde de avizul Consiliului Concurentei. Profitul grupului BT in 2008 va fi mai mare comparativ cu anul precedent, cand s-a inregistrat un profit de 120 milioane de euro, datorita tranzactiei BT Asigurari si majorarii profitului operational”, afirma Horia Ciorcila, presedintele BT.
“CEC va utiliza banii proveniti din vanzarea participatiei detinute la Asiban pentru dezvoltarea organica a bancii. Profitabilitatea bancii este in crestere, de vreme ce vanzarea unui activ inseamna ca suma intra in rezultatul net al exercitiului”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC. Groupama, al treilea jucator pe piata asigurarilor din Franta, poate ajunge, dupa preluarea Asiban si a subsidiarei din Romania a OTP Garancia, la o cota de piata de peste 12%, care ar plasa compania pe locul al treilea pe piata romaneasca, dupa Vienna Insurance Group si Allianz-Tiriac.
‘Un mecanism care a facilitat derularea rapida a tranzactiei a fost contractul de SPA propus de vanzator, pe marginea caruia ofertantii au facut adnotari, a fost retransmis potentialilor cumparatori in forma imbunatatita Ioana Filipescu managing director Raiffeisen Investment Romania
‘Valoarea inaintata de Groupama in oferta finala a fost pretul tranzactiei. Nu au fost negocieri ulterioare asupra pretului din oferta Bruno Leroy seful biroului Gide Loyrette Nouel din Bucuresti
‘Pentru Asiban a lucrat o echipa de 15 avocati, in timp ce, in faza finala a tranzactiei, un numar de cinci Florentin Tuca managing partner Tuca, Zbarcea&Asociatii
Sursa: Business Standard, 9 aprilie 2008
Pagina