27.02.2008
-
Petrom vrea sa exporte gaze naturale prin Nabucco
Adevarul SNP
___
Punerea in functiune a gazoductului care ar urma sa lege Romania de vestul Europei este prevazuta pentru 2013
Compania Petrom isi va sprijini actionarul majoritar, grupul austriac OMV, pentru realizarea Nabucco, a declarat, ieri, Mariana Gheorghe, directorul executiv al firmei romanesti. Potrivit acesteia, Petrom intentioneaza nu numai sa importe, dar sa si exporte gaze naturale prin aceasta conducta.
Informatia a fost furnizata recent si de grupul OMV, care a plasat Romania pe harta surselor de aprovizionare cu gaze a conductei Nabucco. Seful OMV, Wolfgang Rutten¬storfer, a negat insa ca va exporta gazele din productia interna a Romaniei.
La randul sau, directorul executiv al Petrom a declarat ieri, in cadrul conferintei pentru anuntarea rezultatelor financiare ale companiei pe 2007, ca Petrom intentioneaza sa exporte gaze. „Daca este posibil, sigur ca vom exporta prin conducta Nabucco. Deocamdata nu avem conducte', a declarat, raspunzand la o intrebare adresata de ziarul Adevarul, Mariana Gheorghe.
Oficialul Petrom a mai afirmat ca analizeaza posibilitatea de a creste volumele inmagazinate, ceea ce i-ar conferi un avantaj in momentul in care gazoductul va deveni functional.
'Petrom va fi foarte interesata pentru cresterea capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor naturale pana in momentul in care conducta va ajunge pe teritoriul Romaniei. Sprijinim OMV si Transgaz pentru a ajunge la finalizarea acestui proiect, ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare', a explicat Mariana Gheorghe.
Profit mai mic pentru Petrom, mai mare pentru OMV
Ea a precizat, ulterior, ca Petrom va exporta prin Nabucco doar gazele care vor fi importate prin aceasta conducta, si nu cantitati din productia interna a companiei. Romania depinde de Rusia pentru acoperirea a 40% din necesarul intern de gaze naturale, iar Nabucco va asigura surse alternative de aprovizionare, respectiv tarile caspice sau Orientul Mijlociu. Conducta va traversa Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria.
OMV a raportat pentru 2007 un profit record inainte de plata dobanzilor si impozitelor (EBIT), de 2,184 miliarde de euro, in crestere cu 6% comparativ cu anul precedent, contributia Petrom fiind de 581 milioane de euro, in scadere cu 14%, potrivit raportului financiar al grupului austriac. Compania Petrom, la care OMV detine 51% din actiuni, a obtinut anul trecut un profit net mai mic cu 22%, de 1,778 miliarde de lei (522 milioane de euro).
Petrom a reusit, in cursul anului 2007, stabilizarea productiei de petrol, dupa un declin constant in ultimii ani, pana la 89.000 barili echivalent petrol pe zi.
Pentru 2008, estimarile arata chiar o crestere a nivelului productiei. Compania a majorat anul trecut nivelul investitiilor in activitatea de exportare si productie cu 85% fata de 2006.
Sursa: Adevarul, 27 februarie 2008' -
Profit mai mic cu 22% pentru 'Petrom' în 2007
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Paul Brendea, analist financiar la 'Prime Transaction', consideră că, în această perioadă, mai mult decât rezultatele (care totuși sunt pozitive, în creștere față de trimestrul al treilea) ...
26.02.2008
-
Grupul austriac LLI a trasat obiectivele Titan: profit de 5 mil. euro si dublarea vanzarilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul din industria de morarit si panificatie Titan, fosta companie Loulis Romania, si-a bugetat in acest an o cifra de afaceri de 85 de milioane de euro, in crestere cu circa 20% fata de anul precedent.
Anul trecut, compania a raportat o cifra de afaceri de 71 de milioane de euro, in crestere cu peste 50% fata de anul precedent si un profit de peste cinci ori mai mare fata de 2006, de 4,6 milioane de euro.
'Rezultatele financiare pe care le-am obtinut anul trecut au fost un cumul de reducere a costurilor, eficientizare a productiei si crestere a vanzarilor. Aproximativ un milion de euro din profitul inregistrat in 2007 provine din vanzarea unei portiuni mici din terenul pe care il detinem langa fabrica din Bucuresti unei companii imobiliare', a declarat Stefanos Krommydas, directorul general si presedintele directoratului companiei Titan.
El a adaugat ca bugetul pe 2008 stabileste un profit de 5 milioane de euro numai din activitatile desfasurate in industria de morarit si panificatie si o dublare a vanzarilor in volum.
Krommydas lucreaza in cadrul grupului Loulis din anul 1992, cand a ocupat initial functia de director financiar.
Dupa ce a detinut mai multe pozitii in cadrul companiilor grupului elen, incepand din 2001, el a ocupat timp de trei ani postul de director general al Loulis Romania, devenind ulterior presedintele consiliului de administratie al filialei Loulis din Bulgaria, Sofia Mel. Din aprilie 2006, el a revenit insa la filiala locala a grupului elen, fiind numit prim-vicepresedinte si director general al Loulis Romania, iar din iunie anul trecut, presedinte al directoratului companiei.
Astfel, Krommydas a luat parte la una dintre cele mai mari tranzactii care au avut loc anul trecut in industria alimentara locala, dupa ce compania austriaca Leipnik Lundenburger Invest (LLI), controlata de grupul Raiffeisen, a cumparat 60% din actiunile Loulis Romania pentru 34 de milioane de euro. In acelasi timp, austriecii au preluat controlul si in cadrul filialei bulgare a grupului elen Loulis, achizitionand de asemenea 60% din actiunile grupului bulgar.
In prezent, in urma vanzarii titlurilor detinute de catre un actionar minoritar, Titan Bucuresti este controlata in proportie de 66% de grupul austriac LLI Euromills Viena, 30% din actiuni sunt detinute de Loulis International Foods Enterprises, iar 4% sunt detinute in continuare de actionari minoritari. In iulie anul trecut, la putin timp dupa ce a fost achizitionata, Loulis Romania si-a schimbat denumirea in Titan, revenind la numele pe care l-a avut inainte de a se finaliza fuziunea cu grupul elen Loulis, in februarie 2006.
In urma preluarii companiei de catre grupul austriac, Titan isi va intensifica investitiile in acest an, intentionand sa aloce intre 1,5 si 4 milioane de euro pentru deschiderea a cel putin cinci magazine Belforno in Capitala. Suma care va fi platita insa pentru fiecare magazin in parte, intre 300.000 si 400.000 de euro, va depinde de locatiile unde vor fi amplasate.
'In prezent detinem 30 de magazine in Capitala si acestea realizeaza aproximativ 8% din afacerile companiei. In momentul cand vom ajunge la 50 de unitati, reteaua de magazine va aduce circa 14% din cifra de afaceri', a spus presedintele companiei.
Aceasta inseamna ca in prezent magazinele realizeaza aproximativ 5,7 milioane de euro din cifra de afaceri a companiei, dar in urmatorii ani rulajul din retail ar putea trece de 10 milioane de euro.
Titan va mai investi anul acesta doua milioane de euro in retehnologizare, fata de doar 1,5 milioane de euro, cat a investit in anul precedent.
In acelasi timp, bugetul de marketing aproape se va tripla, ajungand de la 800.000 de euro, cat s-a alocat anul trecut brandului de paine ambalata Belforno, fainurilor Titan, malaiului si cerealelor, la peste 2 milioane de euro.
'Bugetul de marketing este alocat mai mult strategiei de dezvoltare decat promovarii in sine a produselor, deoarece noi comercializam produse de baza necesare hranei, iar acest segment nu are nevoie de promovare excesiva', a explicat presedintele companiei.
Potrivit estimarilor companiei, Titan detine in prezent aproximativ 8-9% din piata interna de morarit si intre 25 si 30% din piata de paine ambalata din Bucuresti cu brandul Belforno. Compania comercializeaza de asemenea gama de cereale Fortza si produsele rezultate din activitatea de morarit (faina, malai, gris etc.) sub brandul Titan.
Principalii competitori ai companiei pe piata locala a preparatelor din panificatie, evaluata la peste 1,3-1,5 miliarde de euro, sunt producatorii Boromir Ramnicu Valcea, Vel Pitar Ramnicu Valcea, Dobrogea Grup Contanta, Racova Com Agro Pan Vaslui si Pan Grup Craiova.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 februarie 2008' -
Piata farmaceutica din Romania a depasit sase miliarde lei in 2007
___
Vanzarile de medicamente din Romania au crescut anul trecut cu 11,2%, la 6,08 miliarde de lei, rata de crestere inferioara celei din anul precedent, potrivit firmei de cercetare Cegedim. Pe canale de distributie, piata de retail a crescut cu 19,2%, in vreme ce cea de spital a inregistrat o scadere de 19,7%.
Aceasta variatie se datoreaza trecerii unor programe nationale de sanatate (antidiabetice orale si insuline, medicamente oncologice si post-transplant) din spital in faramacii.
Vanzarile de medicamente in farmacii au ajuns anul trecut la 5,17 miliarde de lei, aproximativ 85% din totalul pietei, in vreme ce segmentul spital a s-a plasat la 911,6 milioane de lei. Pe segmente, produsele cu prescriptie medicala au crescut ceva mai rapid decat cele fara prescriptie medicala - 19,8%, respectiv 17,0%.
Conform Cegedim, compania GlaxoSmithKlin a realizat vanzari de 459,2 milioane de lei, urmata de Hoffmann La Roche, cu vanzari de 412,4 milioane de lei, si Sanofi - Aventis, cu 399,5 milioane de lei.
'Pentru 2008, estimam cã piata va creste in continuare, insã rata de crestere va fi de 5-10%, sub performanta anilor anteriori, semn cã piata se indreapta catre o perioadã de stabilizare. Principalele variabile care vor influenta evolutia pietei vor fi evolutia cursului de schimb (majoritatea produselor vandute fiind importate), ca si politica de preturi, rambursare si finantare in general din sistemul public de sãnãtate', se arata in comunicatul Cegedim.
De asemenea, potrivit firmei de cercetare, va fi interesant de urmarit performanta medicamentelor generice in 2008, deoarece in 2007 acestea au crescut cu o rata inferioara cresterii pietei totale.
Sursa: Hot News, 26 februarie 2008' -
CE aproba vanzarea Antibiotice prin licitatie cu strigare
DailyBusiness.ro ATB
___
Comisia Europeana sustine vanzarea Antibiotice Iasi la licitatie deschisa cu strigare, a anuntat, luni, AVAS, citand o scrisoare remisa de CE Guvernului Romaniei.
Privatizarea a starnit numeroase controverse, sindicatele reusind sa blocheze procesul in justitie.
Conform scrisorii trimise Guvernului de Comisia Europeana, privatizarea Antibiotice Iasi nu trebuie sa prevada ajutoare de stat, iar licitatia cu strigare ar reprezenta un mod impartial si transparent de transfer asupra dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni al companiei.
'Comisia Europeana sustine necesitatea realizarii unei privatizari care sa nu implice ajutoare de stat: o privatizare deschisa tuturor ofertantilor, fara conditii, care ofera timp suficient ofertantilor pentru realizarea propriului audit si care sa fie castigata de cel care ofera cel mai bun pret', se precizeaza oficialii CE, in scrisoarea remisa la 20 februarie 2008 Guvernului Romaniei.
Metoda indicata de Comisie ca indeplinind toate aceste cerinte este licitatia deschisa, exact metoda folosita de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS): 'intreprinderea [sa fie] vanduta printr-o licitatie desfasurata in conditii concurentiale, [sa nu fie] asociate conditii care ar putea reduce pretul de vanzare, intreprinderea [sa fie] vanduta ofertantului care prezinta pretul cel mai mare, ofertantilor sa li se acorde timp si informatii suficiente pentru a realiza o evaluare adecvata', mentioneaza documentul CE, citat de AVAS.
Comisia Europeana avertizase anterior cu privire la privatizarea Antibiotice Iasi, reamintind ca, in cazul in care procesul de privatizare contine ajutoare de stat nenotificate, Comisia ar putea deschide procedura oficiala de investigare, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.
CE: Justitia nu poate bloca privatizarea
Dupa ce Curtea de Apel Iasi a admis, in 11 februarie, suspendarea hotararii de Guvern 1400/2007, prin care Executivul a decis vanzarea unui pachet de 53% din actiunile fabricii Antibiotice SA, Comisia Europeana a anuntat instantele de judecata din Romania, in aceeasi scrisoare, ca atunci cand normele interne au dispozitii contrare normelor europene, prevaleaza acestea din urma, indicand jurisprudenta Curtii de Justitie.
'Instantele nationale trebuie sa execute in intregime normele comunitare referitoare la ajutoare de stat. Astfel, instantele nationale pot refuza, daca este cazul, sa aplice norme de drept intern care contravin normelor de drept comunitar', precizeaza documentul CE.
Precizarea CE vine dupa ce, practic, instantele de judecata iesene au suspendat privatizarea producatorului de medicamente. Hotararea Completului de la Curtea de Apel Iasi nu este definitiva, iar AVAS a anuntat ca o va ataca cu recurs la Curtea Suprema.
Privatizarea producatorului iesean de antibiotice a intrat in linie dreapta odata cu publicarea anuntului de privatizare, in data de 24 decembrie 2007.
AVAS a pus in vanzare pachetul de 53,0173% din actiuni detinut de stat la Antibiotice, la un pret de pornire al licitatiei cu strigare de 2 lei/actiune, aproximativ 130 milioane de euro pentru intreaga participatie ofertata. Pretul este stabilit in urma unei evaluari realizate de un consultant international, firma AT Kearney GmbH.
Pentru participarea la licitatie, potentialii cumparatori trebuia sa depuna la sediul AVAS documentele de participare stabilite prin dosarul de prezentare, cel mai tarziu cu o zi lucratoare inainte de data fixata pentru inceperea licitatiei, 18 martie 2008.
Antibiotice Iasi este una dintre cele mai importante societati din industria farmaceutica romaneasca si ultima companie din domeniu detinuta de catre statul roman. Societatea a realizat in 2006 un profit de 24 milioane de lei, iar la 30 septembrie 2007, profitul estimat era de 28 milioane de lei.
Sursa: Daily Business, 26 februarie 2008' -
Romanii au baut anul trecut peste 19 milioane de hectolitri de bere
Curierul National BRM
___
Piata a avut un ritm de crestere mai mic decat in 2006
Importam mai putin de 1% din consumul intern
Piata romaneasca a berii a avut anul trecut o ascensiune de 9,6%, la 19,4 milioane hectolitri, ritm de crestere inferior celui din 2006, cand piata a urcat cu 16,4%.
'Cu toate ca volumele vanzarilor au pastrat trendul ascendent, piata inregistreaza o usoara incetinire a ritmului de crestere. In 2006, piata era cu 16,4% mai mare fata de cea din 2005, iar anul trecut cu 9,6% fata de anul precedent', informeaza un comunicat al Asociatiei 'Berarii Romaniei'.
Membrii Asociatiei 'Berarii Romaniei' sunt producatorii multinationali Heineken Romania, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod si Ursus Breweries. Investitiile acestor companii s-au ridicat anul trecut la 210 milioane euro.
Pentru tot anul 2007, membrii Asociatiei 'Berarii Romaniei' au consemnat vanzari de 15,15 milioane hectolitri, in avans cu 20,2% fata de 2006.
Ambalajele PET au ajuns anul trecut in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al pietei, iar sticla a trecut pe locul al doilea, cu 40,5% din volumul livrarilor.
Consumul de bere pe cap de locuitor din Romania a fost anul trecut de 89 litri, in crestere de la 81 de litri in 2006. Totusi, acest nivel este inferior consumului de bere din Cehia, de 160 litri pe cap de locuitor, din Germania, de 116 litri, din Austria si Luxemburg, de 108 litri, sau de cel din Belgia, de 98 litri.
Romania a importat anul trecut 180.000 hectolitri de bere
Importurile de bere s-au ridicat anul trecut la 0,18 milioane de hectolitri, valoarea fiind mai mare fata de cea inregistrata in 2006, de 0,032 milioane hectolitri, potrivit datelor furnizate de Asociatia 'Berarii Romaniei'.
'Importurile erau stopate, inainte de intrarea in UE, de taxe. Dar nici acum nu asistam la o crestere masiva a importurilor de bere', a declarat luni presedintele Asociatiei 'Berarii Romaniei', Mihai Ghyka.
Potrivit datelor Asociatiei 'Berarii Romaniei', romanii consuma aproape integral productia interna de bere, ponderea importurilor fiind de sub 1%. In ceea ce priveste exporturile, Asociatia 'Berarii Romaniei' informeaza ca acestea au scazut anul trecut la valoarea din 2004, adica circa 0,026 milioane hectolitri. In 2006, Romania a exportat 0,076 milioane hectolitri de bere.
Pretul berii va creste anul acesta cu 30%
Cresterea de peste 100% a pretului hameiului de anul trecut fata de 2006 si avansul de 7-8 ori al pretului la malt va genera o crestere cu circa 30% a pretului berii anul acesta.
'In recolta din 2006, pretul hameiului a fost de 270 euro pe tona, iar in 2007 a ajuns la 560-630 euro. In ceea ce priveste pretul maltului, acesta era in 2006 de 107 euro/kg, iar in productia din 2007 ajunge chiar la 1.000 euro/kg. Totodata, preturile la materia prima vor creste in continuare, pentru ca este o criza la nivel mondial, fapt ce va genera scumpirea berii.
De exemplu, o bere care costa in prezent un leu va ajunge la 1,3 lei anul acesta', declara luna trecuta Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania.
Acesta a mai precizat ca productia de bere in cadrul companiilor membre ale Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania a scazut in 2007 cu circa 3-4% fata de 2006, ajungand la 1,35 milioane hectolitri. 'Scaderea a fost cauzata de aparitia berii bulgaresti pe piata romaneasca.
Aceasta a atacat in special piata din sudul Romaniei, apoi a ajuns in Ardeal, Sibiu si Suceava. In primele 7 luni din 2007, acest produs a intrat in tara fara plata accizelor si, prin urmare, s-a vandut cu un pret mai mic, afectand fabricile din sud care si-au scazut productia cu 20-30%.
In aceste conditii, in primele sase luni din 2007 au intrat in Romania 100.000 de hectolitri de bere bulgareasca, o mare parte fiind bere Boliarka, care si-a indreptat spre Romania 6% din productia totala', a mai spus Vifor Versescu.
Sursa: Curierul National, 26 februarie 2008' -
Profit in crestere pentru Prospectiuni in 2007
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PRSN
___
Prospectiuni Bucuresti (PRSN) a terminat anul 2007 cu un profit net de 53,92 milioa¬ne lei, in crestere cu 35,4% fata de cel aferent anului 2006, dupa cum reiese din rezultatele anuale preliminare publicate ieri de societate.
Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat anul trecut la 203,07 milioane lei, in scadere cu 1,64% fata de 2006.
Potrivit reprezentantilor companiei, actionarii Prospectiuni Bucuresti au subscris 99,43% din cele 7,19 milioane actiuni emise in cadrul majorarii de capital operate. Aceasta a fost efectuata prin splitarea (divizarea) valorii nominale a actiunilor, de la 2,50 lei la 0,10 lei, si majorarea capitalului social cu 18 milioane lei, prin aport in numerar, pana la 71,93 milioane lei. Astfel, fiecare actionar existent la data de inregistrare (15 aprilie) va primi 25 de actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei, pentru fiecare actiune cu valoare nominala de 2,50 lei detinuta.
In prezent, Prospectiuni Bucuresti a demarat procedurile necesare listarii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Actionarul majoritar al companiei este societatea Tender SA, care controleaza 71,66% din actiuni, in vreme ce SIF Muntenia detine 11,86%, iar MEI Roemenie & Bulgarije Fonds detine 6,15%.
Compania este specializata in geologie, prospectiuni pentru hidrocarburi prin foraje, lucrari seismice, executand lucrari in special pentru 'Petrom' Bucuresti si 'Romgaz' Medias.
Titlurile Prospectiuni Bucuresti se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Ras¬daq, sub simbolul PRSN. Actiunile au incheiat sedinta de ieri la cotatia de 21,20 lei, in crestere cu 6,53% fata de sedinta precedenta.
Sursa: Bursa, 26 februarie 2008' -
Bursa: Cea mai mare crestere din acest an
Wall-Street.ro
___
'... mentinem rezerva in privinta duratei acestei reveniri, intrucat contextul nu s-a schimbat radical', a declarat pentru NewsIn, Gabriel Necula, broker Prime Transaction. -
Zi de primăvară la BVB
Curierul National
___
'... Sunt semne că se întorc bani pe bursă, dar nu trebuie să ne grăbim', ne-a explicat Paul Brendea, analist la Prime Transaction.
25.02.2008
-
Teraplast va investi 66 mil. euro in extinderea productiei si dezvoltarea la nivel regional
ZF RO - FONDURI MUTUALE TRP
___
Grupul Teraplast Bistrita, producator de materiale de constructii si materiale plastice, va investi in urmatorii cinci ani 66 de milioane de euro in relocarea si extinderea capacitatilor de productie, precum si in dezvoltare regionala, in tari precum Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Ungaria.
Cea mai mare parte a programului de investitii va fi derulata anul acesta, cand Teraplast va investi 22,6 milioane de euro pentru continuarea procesului de relocare inceput in 2006, a carui finalizare este estimata pentru sfarsitul anului 2008.
'Fabrica se afla in prezent intr-o zona centrala a orasului si nu mai putem sa ne extindem. Activam pe o piata aflata intr-un cadru investitional atractiv, avand in vedere deficitul de locuinte de pe piata locala si de investitiile care vor fi derulate in urmatorii ani prin programele operationale, iar programul de investitii este necesar', a declarat Emanoil Viciu, directorul general si presedintele Consiliului de Administratie al Teraplast.
Grupul isi va reloca cinci din cele opt unitati de productie intr-un parc industrial, situat la aproximativ zece kilometri de Bistrita, in localitatea Saratel. Proiectul va fi desfasurat pe o suprafata de aproape 20 hectare, unde grupul intentioneaza sa construiasca alte doua fabrici noi.
In locul actualei fabrici, care se afla pe un teren de 6,5 hectare, actionarii Teraplast iau in considerare asocierea cu un investitor imobiliar. 'Nu ne-am hotarat daca vom vinde terenul sau vom dezvolta, in calitate de partener, un proiect imobiliar', a spus Viciu.
Investitiile din urmatorii cinci ani vor fi acoperite din surse proprii si credite bancare, la care s-ar putea adauga fondurile obtinute in urma listarii a 25% din titlurile Teraplast la Bursa de Valori Bucuresti, operatiune programata pentru prima parte a acestui an.
'Suntem pregatiti pentru listarea la bursa, suntem in stadii avansate pentru acest proces si intentionam ca pana la jumatatea anului sa derulam acest IPO. Deocamdata, bursa e agitata si nu e bine sa iesim cu barca pe o mare agitata', spune Viciu.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat prospectul preliminar de oferta publica initiala al Teraplast la 31 ianuarie 2008. Valoarea nominala va fi de 0,1 lei pe unitate, iar operatiunea este intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment. Pretul la care se vor vinde actiunile urmeaza sa fie stabilit in functie de reactia investitorilor.
Grupul are in vedere si extinderea regionala, in perioada 2010-2013, prin achizitii sau investitii directe in Serbia, Bulgaria, Ucraina si Ungaria.
In prezent, ponderea exporturilor in afacerile consolidate se afla la circa 6,8% si vor urca anul acesta la 10-10,5%.
Pe langa compania omonima, grupul bistritean mai detine firmele Plastsistem si Politub, in cadrul carora Teraplast SA detine participatii de 70%, respectiv 50%. Plastsistem produce panouri sandwich pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub, detinut in proportie de 50% de compania franceza Socotub, produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa.
Teraplast SA este controlata in proportie de 94% de patru actionari, respectiv SIF Banat-Crisana, Marley Ungaria (membra a grupului belgian Aliaxis) si doua persoane fizice, printre care si Emanoil Viciu, care detine 30% din actiuni.
Teraplast produce sisteme complete de canalizare interioara si exterioara, alimentare cu apa si incalzire, finisaje interioare si exterioare, profile pentru tamplarie PVC, ferestre si usi cu geam termopan.
Grupul estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri consolidata de 91 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul trecut.
Teraplast are in prezent 682 de angajati si intentioneaza sa mareasca numarul salariatilor cu 20% anul acesta.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2008'
Pagina