13.02.2009
-
Imperiul austro-bancar da tarcoale vistieriei Romaniei
Cotidianul
___
Ministrul austriac al Finantelor a sosit la Bucuresti pentru a face autoritatilor romane o propunere de „impartire a sarcinilor” prin care bancile romanesti, unele dintre ele detinute de companii austriece, sa primeasca finantare si pe plan local, din rezerva BNR. „Trebuie sa existe o impartire a sarcinilor. In Austria avem la dispozitie 100 de miliarde de euro pentru sustinerea bancilor-mama. In tarile precum Romania, credem ca stabilitatea bancilor-fiica poate fi asigurata printr-o planificare buna a bugetelor si lichiditati suficiente in moneda locala. De asemenea, ne preocupa sa nu existe oscilatii prea mari ale cursului de schimb“, a spus ministrul Josef Proell, intr-un interviu acordat televiziunii The Money Channel, inainte de inceperea discutiilor cu oficialii romani. Proell stie si de unde ar trebui sa furnizeze Romania lichiditati bancilor - din banii Bancii Nationale. „Bancile austriece prezente in Romania ne informeaza ca la BNR exista cote foarte ridicate de capital. Important este sa folosim toate instrumentele disponibile pentru ca fluxul de lichiditate sa nu fie intrerupt. Nimeni nu castiga daca exista probleme cu bancile din Europa Centrala si de Est“, a mai spus Proell. Si dupa discutia cu ministrul roman al Finantelor si cu guvernatorul BNR, Proell a pus aceeasi placa: „Prin masurile de ajutor din Austria vrem sa stabilim un semn ca prin pachet or sa profite inclusiv bancile din Romania, indirect. Am cerut stabilitate monetara, asigurarea lichiditatii la fata locului si o planificare responsabila a bugetului“, a spus Proell, citat intr-un comunicat al Ministerului Finantelor roman. Sursa lichiditatii, aceeasi: rezervele minime obligatorii (RMO) de la BNR. „In ceea ce priveste rezervele, o reducere a acestora ar asigura o lichiditate foarte rapida si efectiva“, a mentionat Proell. Autoritatile romane nu sunt insa dispuse sa finanteze activitatile locale ale grupurilor financiare austriece sau de alta provenienta. „Inainte de a angaja credite care sa acopere deficitele de finantare din zona privata avem obligatia sa facem tot ceea ce tine de noi ca bancile-mama sa-si duca la indeplinire obligatiile asumate in urma procesului de privatizare a bancilor din Romania. Mi se pare inadmisibil ca Romania sa angajeze un credit mult mai mare decat ar trebui sa angajeze in situatia in care bancile romanesti care au fost privatizate si au actionariat majoritar in state ale Uniunii Europene nu-si indeplinesc obligatiile de finantare a economiei romanesti“, explica presedintele Romaniei, Traian Basescu. „Din punct de vedere moral, presedintele are dreptate, numai ca dansul a facut o referire la contractele de privatizare, or, nu exista asemenea obligatii, o spun ca unul care cunoaste contractul de privatizare al BRD”, explica analistul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al bancii sus-amintite. Bancherul a precizat ca exista alte formule prin care bancile pot fi implicate in sustinerea anumitor sectoare pe care statul vrea sa le stimuleze, cum ar fi subventionarea unor credite destinate acelor sectoare. Bogdan Baltazar ne-a mai spus ca, in opinia sa, nu exista astfel de clauze contractuale nici in cazul celorlalte banci privatizate din Romania. Pe de alta parte, Banca Nationala a aratat raspicat in ultima vreme ca nu este dispusa sa relaxeze politica monetara decat treptat si, cu atat mai putin, sa reduca rezervele minime obligatorii. In octombrie 2008, banca centrala a procedat la reducerea RMO pentru pasivele in moneda nationala de la 20 la 18%, deblocand practic doua miliarde de lei care ar fi trebuit sa fie utilizati de banci in creditarea economiei. Aceasta decizie nu a avut efectul scontat in sensul deblocarii creditului afectand mai degraba cursul de schimb euro/leu. In acest context, guvernatorul Mugur Isarescu a declarat recent ca regreta acea decizie considerand-o una nepotrivita. „Eu am votat atunci in favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greseala. Masura parea cea mai normala in conditiile de neincredere si dezbateri politice, dar situatia creata ulterior in piata nu a putut fi rezolvata decat prin vanzarea de valuta”, explica Isarescu. Bancile austriece par sa se afle in dificultate nu doar in ceea ce priveste activitatile lor din tarile emergente, ci si in propria tara. Statul austriac a fost nevoit sa faca infuzii de capital in doua dintre bancile importante prezente si in Romania si, in plus, joaca rolul de lider al unui grup de presiune care cere la Uniunea Europeana ajutor pentru activitatile bancilor din Europa Centrala si de Sud-Est. Miercuri, EUobserver anunta ca Austria cere un pachet de 150 de miliarde de euro de la UE menit sa ajute activitatile bancare ale institutiilor de credit austriece din zona tarilor emergente. „Austria cere Uniunii Europene aprobarea unui program de sustinere a institutiilor financiare din estul Europei, in valoare de 150 de miliarde de euro, avertizand asupra unui «colaps» al bancilor din regiune, care ar avea un impact masiv asupra sistemului bancar austriac”, arata publicatia citata. In cateva randuri, statul austriac a procedat la infuzii de capital in cele mai importante doua institutii bancare, Erste Bank si Raiffeisen Bank. Ambele grupuri sunt prezente si in tara noastra prin participatii majoritare la BCR (liderul sistemului bancar) si Raiffeisen (locul 4 dupa active). La finele lunii ianuarie, grupul Raiffeisen a anuntat ca va beneficia de o infuzie directa de capital in valoare de 1,75 miliarde de euro de la statul austriac. Metoda a fost deja folosita de catre Erste Group Bank AG, prima banca din Austria care a apelat la infuzie de capital din partea statului austriac, in valoare de 2,7 miliarde de euro, in cadrul pachetului de sustinere a sectorului financiar din Austria, in valoare de 100 de miliarde de euro, ce include infuzii de capital si garantii de stat. In afara de injectia directa de capital de la stat, Raiffeisen si Erste au apelat si la emisiuni de obligatiuni garantate de Austria. Erste Group a anuntat oficial in 14 ianuarie ca va emite obligatiuni de 6 miliarde de euro, cu maturitate de pana la cinci ani, garantate de statul austriac, in timp ce Raiffeisen Zentralbank a lansat obligatiuni garantate de Austria in valoare de 1,5 miliarde de euro, tot cu scadenta la cinci ani. Cele doua grupuri bancare citate mai sus detin impreuna aproximativ 35% din sistemul bancar romanesc. La nivelul intregii Europe de Sud-Est, bancile austriece reprezinta cea mai importanta prezenta. Bancile europene au angajamente in zona est-europeana in valoare de 1.100 de miliarde de euro, iar institutiile financiare austriece au o expunere de 220 de miliarde de euro (echivalentul a trei sferturi din PIB-ul tarii) si se tem ca sumele imprumutate in zona ar putea sa nu mai fie rambursate. Nu toti vor bani de la BNR Patrick Gelin, presedintele celei de-a doua banci autohtone, BRD, face nota discordanta printre bancherii din Romania. Acesta considera ca Banca Nationala a Romaniei ar face o greseala daca ar scadea rezervele minime obligatorii impuse bancilor (RMO). „Nu este bine ca BNR sa reduca rezervele in acest an, in care accentul s-a mutat pe mentinerea credibilitatii“, a spus Gelin. Oficialii BRD apreciaza ca nu este inca momentul potrivit ca BNR sa treaca la o relaxare a politicii monetare. „Consideram prematura o relaxare a politicii monetare. BNR a dat un prim semnal, prin scaderea dobanzii, dar relaxarea nu se va intampla pana lucrurile nu se vor aseza pe un fagas mai linistit, ceea ce ar putea lua mai multe luni. Poate avea loc insa in acest an“, spune directorul general adjunct al bancii, Petre Bunescu. Banca Nationala a Romaniei a decis la ultima sedinta de politica monetara sa mentina nivelul rezervelor minime obligatorii la 18% pentru lei si la 40% pentru valuta. BRD este detinuta majoritar de catre grupul financiar francez Societe Generale. Sursa: Cotidianul, 13 februarie 2009. -
SIF Moldova a facut in 2008 un profit de 1,9 milioane lei, in urma provizioanelor impuse de CNVM
Business Standard SIF2
___
In urma noilor reglementari ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), SIF-urile sunt puse in situatia de a-si vedea profiturile din acest an anulate, in urma ajustarilor valorice ale investitiilor realizate pe Bursa, in conditiile in care piata de capital romaneasca s-a prabusit in 2008, iar unele actiuni ar putea valora cu pana la 90% mai putin fata de 2007. Ca urmare, SIF Moldova si-a constituit pentru anul trecut provizioane si amortizari de 130,68 milioane lei, pentru a-si ajusta investitiile facute in ultimii ani, costuri care au sters aproape tot profitul aferent anului 2008. SIF Moldova a atras anul trecut venituri de 172,44 milioane lei (46,85 milioane euro), cu 41% mai mari decat incasarile din 2007, cand insumasera 122,3 milioane lei. Totusi, deprecierea activelor a marit cheltuielile SIF-ului de peste trei ori, de la 51,98 milioane lei, in 2007, pana la 166,17 milioane lei (45,15 milioane euro), la nivelul anului trecut. De asemenea, activele nete al SIF Moldova au scazut anul trecut cu 46,4%, pana la 957,92 milioane lei, dupa ce la finalul anului 2007 acestea erau la nivelul de 1,79 miliarde lei. Titlurile SIF Moldova se tranzactioneaza la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sub simbolul SIF2. Societatea de investitii financiare are un capital social de 51,91 milioane lei, impartit in 519,09 milioane de titluri, cu o valoare nominala de 0,10 lei. SIF Moldova are o valoare de piata de 211,78 milioane lei (57,54 milioane euro), conform cotatiei de 0,408 lei/actiune, stabilita in sedinta de joi a Bursei. Sursa: Business Standard, 13 februarie 2009. -
BRD a obținut un profit net de 370 milioane de euro
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Paul Brendea, analist financiar la SSIF 'Prime Transaction', a caracterizat rezultate BRD ca fiind bune, chiar și excluzând câștigul...
12.02.2009
-
Prabusirea Bursei forteaza SIF-urile sa opereze in bilant ajustari de zeci de milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Sefii SIF sustin ca daca ajustarile valorice ale investitiilor realizate pe Bursa in ultimii ani ar fi trecute in contul de profit si pierdere, acestea ar anula in intregime profiturile de anul trecut, fiind pentru prima data cand SIF-urile se confrunta cu aceasta problema. 'Daca ar trebui sa trecem provizioanele prin contul de profit si pierdere am anula tot profitul pe anul trecut si am inregistra si o pierdere. De data aceasta evidentierea lor se va face pe capitaluri proprii. Se vor diminua capitalurile proprii cu aceste provizioane. SIF Transilvania are rezerve destule din profitul anilor precedenti pentru a acoperi aceste provizioane, astfel incat profitul sa nu fie afectat', sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Investitiile realizate de SIF-uri in ultimii ani, care numai in 2007 au depasit 95 mil. euro, pentru restructurarea portofoliului istoric prin achizitia de actiuni de pe Bursa la preturi mai mari decat cele la care le pot vinde in prezent ar putea afecta semnificativ capitalurile acestora daca SIF-urile vor inregistra amortizari in scopul deprecierii activelor financiare. Aceasta in conditiile in care cotatiile actiunilor de pe Bursa au ajuns in prezent la valorile minime de acum 4-5 ani de zile. Practic, cei care au investit in actiuni in aceasta perioada au inregistrat pierderi si SIF-urile nu fac exceptie. Exista totusi unele neclaritati cu privire la modul cum se constituie aceste provizioane in cazul SIF-urilor si la ce tipuri de investitii se aplica. In contabilitatea SIF-urilor detinerile de actiuni sunt evidentiate pe diferite grupuri, iar investitiile SIF-urilor s-au realizat atat pe piata primara, prin participarea la majorari de capital ale companiilor din portofoliu, cat si direct pe Bursa prin achizitii de actiuni. Biofarm Bucuresti (BIO) spre exemplu, ai carei actionari principali sunt tot SIF-urile, a pierdut anul trecut circa 34 mil. lei (9,2 mil. euro) din deprecierea portofoliului de actiuni detinut pe Bursa, fapt ce va afecta profitul pe anul trecut al producatorului de medicamente, potrivit reglementarilor la care sunt supuse societatile comerciale. Write-downs-urile inregistrate de unele institutii financiare straine, precum Lehman Brother, au condus la falimentul acestora, sau in alte cazuri la interventii puternice ale statelor pentru suplimentarea capitalurilor, astfel inca sa nu devina negative, cum este in prezent cazul asiguratorului AIG sau companiile ipotecare Fannie Mae si Freddie Mac. Totusi, in cazul SIF-urilor nu se poate pune problema unui astfel de deznodamand, avand in vedere ca sefii SIF-urilor spun ca au destule rezerve pentru a acoperi aceste pierderi, iar scaderea in continuare a valorii activelor detinute de SIF-uri nu ar mai produce efecte similare cu cele de pe parcursul anului trecut. Aceasta dupa ce in 2008 actiunile de pe Bursa s-au depreciat in medie cu 70%. 'Aceste provizioane nu sunt ceva nou. Ele au fost inregistrate de SIF-uri in fiecare an. Doar ca valoarea de anul trecut a acestora este atat de mare ca ar anula tot profitul. Vor fi suportate pe alta cale din grupele capitalurilor proprii. Acest lucru este reglementat la nivel european special pe criza economica si nu numai pentru SIF-uri, ci pentru toate societatile comerciale care detin investitii financiare. Noi am adresat o scrisoare la CNVM in acest scop si credem ca Ministerul Finantelor va aviza acest proiect de instructiune emis de CNVM. In caz contrar, SIF-urile ar transmite informatii false cu privire la profitul realizat de acestea anul trecut', explica Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Tot pentru suportarea provizioanelor din rezerve este si conducerea SIF Oltenia, care nu a precizat la cat s-ar putea ridica valoarea acestora in cazul SIF-ului pe care-l conduce. 'Sigur ca sustinem initiativa suportarii acestor pierderi pe capitaluri proprii pentru ca nu sunt niste pierderi efective, ci potentiale. Reglementarile internationale din regulamentul IAS 39 prevad ca deprecierile aferente activelor financiare pot fi reflectate in capitalurile proprii pana la momentul iesirii lor din evidenta, care poate fi prin vanzare, moment la care se trec in contul de profit si pierdere. Vom raporta deprecierea pe capitaluri', spune Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia. Sursa: Ziarul Financiar, 12 februarie 2009. -
Trei fonduri de investitii din Cipru au ajuns sa controleze integral Policolor si vor delista firma
Curierul National
___
Fondurile cipriote de investitii Romanian Investment Fund (RIF), RC2 si Romanian Reconstruction au ajuns sa controleze integral Policolor SA Bucuresti (PCL) si vor delista firma de la BVB, potrivit unui comunicat al producatorului de lacuri si vopsele remis ieri Bursei si citat de Mediafax. Conform informatiilor remise, miercuri, de Depozitarul Central conducerii Policolor, la finele zilei anterioare RIF controla aproape 49,3% din actiunile Policolor, RC2 40% si Romanian Reconstruction 10,7% din capital. Cele trei fonduri actioneaza concertat la Policolor si au anuntat inca de la finele anului trecut ca intentioneaza sa delisteze firma de la Bursa. Actiunile Policolor au fost suspendate de la tranzactionare la 22 decembrie 2008, in vederea inceperii procedurilor de delistare. La acea data, actionarii majoritari au lansat o oferta de preluare integrala a actiunilor pe care nu le aveau, majorandu-si astfel participatia de la 95,69% la 100%. Cele trei fonduri au platit cate 4,28 lei pentru fiecare actiune pe care nu o detineau, iar valoarea operatiunii a fost de 13,1 mil. lei. Policolor a incheiat primele noua luni ale anului trecut cu un profit de 3,49 mil. lei, cu 47,5% mai mic fata de castigul din perioada similara a anului trecut. Afacerile au crescut in intervalul analizat cu 26,8% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de la 130,8 mil. lei la 165,86 mil. lei. In momentul suspendarii de la tranzactionare, actiunile Policolor erau cotate la 4,28 lei, iar firma avea o valoare de piata de 304,9 mil. lei. Sursa: Curierul National, 12 februarie 2009. -
Proprietarul BCR trage semnalul de alarma pe piata banca
Business Standard EBS
___
Austriecii de la Erste Bank, care controleaza cea mai mare banca de pe piata romaneasca, avertizeaza ca provizioanele si amortizarile fondului comercial, inclusiv de la filiala din Romania, de aproape o jumatate de miliard de euro, au inghitit castigul din ultimul trimestru. Profitul curat net, raportat de jucatorul austriac pentru 2008 este de 860 mil. euro, in scadere cu 603 mil. euro fata de rezultatul net afisat la noua luni, de 1,463 mld. euro, potrivit calculelor efectuate pe baza rezultatelor preliminare. Pretul actiunilor Erste a scazut puternic, cu aproape 11%, la Bursa de Valori Bucuresti, dupa ce banca austriaca a anuntat rezultatele financiare. Bancile cu expunere pe piata locala au provizionat masiv in ultimele luni ale anului trecut, din cauza deprecierii puternice a cursului si a temerii privind explozia restantelor. Banca Transilvania, cea mai mare institutie bancara cu capital autohton, s-a confruntat, la randul ei, cu o topire a castigului din ultimul trimestru. BRD, a doua banca de pe piata, isi prezinta astazi rezultatele, estimarile analistilor indicand totusi, in acest caz, un castig de cateva zeci de milioane de euro in trimestrul al patrulea. Oficialii Erste s-au declarat multumiti de rezultatele obtinute. “In pofida unui trimestru al patrulea exceptional de dificil, aceste rezultate preliminare pun in evidenta baza solida a Erste Group. Ne bucuram de o buna finantare si suntem profitabili. Credem ca masurile pe care le-am luat pentru a intari managementul de risc si pentru a reduce costurile ne asigura o buna pozitionare, ca sa facem fata oricaror provocari pe care 2009 le-ar putea aduce”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste ? ?Group. Profitul net pentru anul 2008, incluzand efectul pozitiv al vanzarii operatiunilor de asigurari si reevaluarea negativa a anumitor active financiare, ca urmare a persistentei conditiilor negative de piata, in special in decembrie 2008, se situeaza la peste 1,3 mld. euro. Consiliul Director al grupului austriac a decis sa aloce incasarile din vanzarea operatiunilor de asigurari pentru amortizarea partiala a fondului comercial din Romania, pentru care va aloca 480 mil. euro, si amortizarea totala pentru Ucraina si Serbia (87 mil. euro). Pe de alta parte, austriecii de la Raiffeisen International, care controleaza Raiffesien Bank Romania, au anuntat ca nu vor revizui in scadere valoarea fondului comercial (good?will) al diviziilor din statele europene emergente, cum a procedat rivalul Erste Bank. Totalul activelor intangibile pentru BCR se va reduce cu mai mult de un miliard de euro, pana la 2,7 miliarde euro, la sfarsitul anului 2008. Cauzele sunt reducerea aditionala a fondului comercial si a valorii relatiilor cu clientela, ca urmare a vanzarii operatiunilor de asigurari (112 mil. euro), amortizarea liniara a relatiilor cu clientela (69 mil. euro), precum si efectele din deprecierea monedei, care nu au urmari asupra contului de profit si pierdere (370 mil. euro). In plus, avand in vedere deteriorarea mediului macroeconomic din lunile recente, Erste Group a decis sa suplimenteze provizioanele de risc, in cadrul tuturor subsidiarelor sale, rezultand in costuri de risc relative la media imprumuturilor catre clienti, de aproape 90 de puncte de baza pentru anul 2008. Profitul operational a crescut cu 19% fata de rezultatul din 2007, peste tinta stabilita initial, de 15%. Pentru intreg anul 2008, veniturile operationale ale austriecilor de la Erste au crescut cu aproape 14%, la 7 mld. euro, in timp ce, cu sprijinul unei reduceri a costurilor de aproape de 10%, in trimestrul al patrulea, costurile operationale au crescut cu mai putin de 10%, pana la patru miliarde euro, pentru intreg anul 2008, reprezentand o evolutie mai buna decat previziunile anterioare. Impactul negativ total asupra contului de profit si pierdere, ca urmare a reevaluarilor de active financiare, este asteptat sa se ridice la aproape 570 mil. euro preimpozitare in 2008, incluzand, asa cum a fost anuntat anterior, amortizarea unei expuneri pe bancile islandeze, precum si a celei pe Lehman Brothers. Rezultatele detaliate vor fi publicate in data de 27 februarie. Erste Bank este actionarul majoritar al liderului pietei bancare romanesti, BCR, care are un portofoliu de active de 17 mld. euro. Profitul BCR in 2008 era estimat sa atinga pragul de 600 mil. euro. In 2007, Erste Bank a obtinut un profit net de 1,17 miliarde euro, in crestere cu 26% fata de 2006. Erste Bank este prezenta in Romania din 2006, cand a preluat 61,88% din actiunile BCR, pentru 3,75 miliarde euro, de la stat, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation. Grupul austriac si-a majorat ulterior participatia la peste 69%, prin preluarea de actiuni detinute de salariatii BCR. In 2008, BCR a incasat 244 milioane de euro din vanzarea sucursalelor BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata, in cadrul unei tranzactii mai ample, prin care Vienna Insurance Group (VIG) a preluat toate subsidiarele de asigurari din grupul austriac Erste, pentru 1,44 miliarde euro. Sursa: Business Standard, 12 februarie 2009. -
Profitul net consolidat al BRD SocGen a crescut cu 46% in 2008, la 1,36 miliarde lei
Business Standard BRD
___
BRD SocGen (BRD), a doua banca de pe piata romaneasca dupa active, a obtinut in 2008 un profit net consolidat de 1,36 miliarde lei (circa 370 milioane euro), in crestere cu 46% fata de 2007, a anuntat, joi, banca. Excluzand castigul obtinut din vanzarea participatiei la Asiban, profitul net consolidat al bancii a crescut cu 22%, la 1,138 miliarde lei (circa 309 milioane euro). (NewsIn) Sursa: Business Standard, 12 februarie 2009 -
AVAS are de recuperat patru mii de miliarde de lei de la datornici
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului are de recuperat de la 73.096 de debitori creante in valoare de peste patru mii de miliarde de lei, 14,17 milioane de euro si 274,21 milioane de dolari, potrivit cifrelor prezentate, ieri, de Mircea Ursache, presedintele AVAS. 'Incercam sa facem o evaluare a ceea ce s-a recuperat pana acum, dupa care vom anunta cifrele finale', a declarat domnul Ursache. Potrivit domniei sale, o parte din banii pe care AVAS trebuie sa ii recupereze reprezinta creantele a 16 societati care au fost transferate, anul trecut, Autoritatii, de la Agentia Nationala a Rezervelor Statului. Dintre acestea, 15 sunt in situatia de insolventa. Mircea Ursache a anuntat, ieri, ca vrea ca statul sa aiba un rol mai activ pe piata de capital autohtona, in ceea ce priveste viitoarele privatizari, dar si posibile achizitii. 'Statul ar trebui sa fie un jucator activ, care decide la ce moment si cu ce pret vinde companiile din portofoliul sau. Avand in vedere ce se intampla in statele Europei Occidentale, este caduc sa mai vorbim de privatizare in 2009', a declarat, domnul Ursache. 'Statul trebuie sa poata sa vanda si sa cumpere actiuni, lucru care nu ar trebui sa ne mai mire, daca ne uitam la statele din Vest care intervin masiv in economie', a mai spus presedintele AVAS. Din aceasta cauza, este posibil sa mai asteptam ceva timp privatizarea unor companii pe seama carora a curs multa cerneala pana acum precum 'Antibiotice' Iasi (simbol bursier ATB). 'Nu trebuie sa ne grabim cu privatizarea societatii 'Antibiotice' pentru ca este imprudent ca singurul producator autohton de medicamente sa fie privatizat, acum, cand actuale conditii conditii de piata nu sunt prielnice.' In prezent, AVAS are in portofoliul sau 412 societati comerciale cu un capital social total de 3.232,01 milioane de lei. La 36 dintre acestea, Autoritatea este actionarul majoritar. In 2007, societatea a incasat de la societatile din portofoliu dividende in valoare de 1,98 miliarde de lei din totalul de 2,06 miliarde de lei pe care trebuia sa le obtina. Domnul Ursache a precizat, tot ieri, ca procesul de privatizare aflat in diferite stadii la cele 41 de societati transferate recent de la AVAS la Ministerul Economiei va continua. Aceste societati au fost trecute de la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie la AVAS, la finele anului 2006. Sursa: Bursa, 12 februarie 2009. -
BERD ar putea imprumuta Petrom
Adevarul SNP
___
BERD analizeaza acordarea unui credit de 300 milioane euro companiei petroliere Petrom pentru finantarea investitiilor de mediu, a anuntat institutia financiara. Investitiile au ca scop, printre altele, eliminarea sau diminuarea poluarii, inlocuirea conductelor, introducerea unor masuri de sanatate si securitate si eficienta energetica. Decizia privind acordarea imprumutului va fi luata pe 24 martie. AVAS vrea o companie de investitii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa infiinteze o societate de investitii financiare de tip inchis, care sa cuprinda pachetele minoritare de actiuni din portofoliul institutiei, a declarat, ieri, presedintele Autoritatii, Mircea Ursache (foto). Noua companie ar urma sa fie listata la bursa. AVAS detine pachete majoritare la 36 de firme si participatii minoritare la 376 de societati. Pierderi la ArcelorMittal ArcelorMittal, cel mai mare producator de otel la nivel mondial, a avut pierderi nete de doua miliarde de euro in ultimul trimestru din 2008, determinate, in principal, de reducerea productiei in urma cererii scazute. In ultimele trei luni din 2007, grupul obtinuse un profit net de 1,7 miliarde euro. Compania detine, in Rom?nia, combinate la Galati, Hunedoara, Roman si Iasi. Sursa: Adevarul, 12 februarie 2009. -
Bursa a evitat panica propagata din pietele Statelor Unite
Wall-Street.ro
___
'... iar la un moment dat erau ordine foarte mari pe sectorul SIF', a declarat pentru NewsIn Gabriel Necula, broker la Prime Transaction.
Pagina