07.01.2009
-
Petrom castiga peste 5 mil. euro pe luna din majorarea livrarilor de gaze
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom Bucuresti (SNP) isi va majora veniturile obtinute din vanzarea de gaze naturale cu minim 5 mil. euro pe luna, in conditiile in care compania a anuntat ca va suplimenta cantitatile de gaze livrate zilnic cu 1,3-1,5 milioane de metri cubi. Aceasta ar aduce un plus de livrari de 39-45 de milioane de metri cubi pe luna. Pretul recomandat de vanzare a gazelor de catre producatorii interni a fost in a doua parte a anului trecut de 495 de lei pentru 1.000 de metri cubi, astfel ca veniturile suplimentare lunare ale Petrom din vanzarile de gaze ar fi cuprinse intre 4,8 si 5,5 mil. euro, luand in calcul un curs de 4 lei pentru euro. In primele noua luni din 2008, vanzarile medii zilnice de gaze ale Petrom s-au ridicat la circa 13 milioane de metri cubi pe zi, cu un varf in primul trimestru, cand livrarile zilnice au depasit 16 milioane de metri cubi pe zi. Reprezentantii Petrom au anuntat ca majorarea livrarilor a fost posibila datorita punerii in functiune a unei noi sonde si opririi productiei la producatorul de ingrasaminte chimice Doljchim. Sursa: Ziarul Financiar, 7 ianuarie 2009 -
Prima victima a sistarii gazelor rusesti - Mechel Targoviste
Wall-Street.ro COS
___
Compania cu capital rusesc Mechel Targoviste a fost mentionata de ministrul Economiei, Adriean Videanu, ca aflandu-se intre cele a caror activitate nu va fi reluata din cauza crizei gazelor provenite din Rusia. 'Am luat decizia amanarii unor reporniri in industrie pana saptamana viitoare, cand vom avea mai multe informatii legate de gazul din import. Este vorba despre Mechel Steel Targoviste, care au cerut repornirea de maine (joi n.r.) si n-au inteles in conditiile actuale. Probabil vom discuta de luni aceasta problema', a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, in conferinta de presa in care a anuntat decretarea starii de urgenta pe sistemul energetic dupa sistarea totala a gazelor rusesti pentru Romania. Ministrul Economiei a spus ca sistarea gazelor rusesti reprezinta o problema serioasa pentru Romania, care obliga autoritatile din tara noastra sa 'mentina in stare de functionare sistemul national de transport' pentru ca populatia sa nu fie afectata sub nicio forma. 'Am luat in calcul afectarea cat mai putin, intr-un grad cat mai mic, a industriei din Romania si in acest sens as putea sa va spun ca in momentul de fata inca nu sunt probleme in ceea ce inseamna asigurarea industriei cu gazul necesar pentru buna functionare. Spun inca, pentru ca trebuie sa fiu corect, daca temperaturile vor scadea sub o medie de -15 grade Celsius, probabil pe intervale scurte de timp va trebui sa luam si aceste masuri de reducere a cantitatilor de gaze furnizate industriei,' a mai aratat ministrul Videanu. Aproximativ 3.000 de angajati ai combinatului Mechel Targoviste sunt, de la inceputul lunii noiembrie, in somaj tehnic, pe fondul crizei economice. Mechel Targoviste produce oteluri aliate si nealiate, dar si otel beton si are aproximativ 3.700 de angajati. Capitalul social al companiei este de 172,13 milioane lei, divizat in 68,85 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Principalii actionari sunt compania Mechel International Holdings AG, care detine 86,60% din capitalul social si SIF Oltenia (SIF5), cu o participatie de 8,92%. De asemenea, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) detine 4,05% din actiunile companiei. Mechel, un colos industrial in domeniul otelului si carbunelui, este proprietate a oligarhului rus Igor Ziuzin. In 2008, Vladimir Putin a acuzat concernul detinut de Ziuzin ca spoliaza bugetul de stat al S Rusiei prin vanzarea la subpret, in strainatate, a productiei de otel din fabricile sale. Declaratia lui Putin a fost urmata de o cadere sevara a actiunilor Mechel la bursa din Moscova. Mechel mai detine in Romania Ductil din Buzau si Combinatul de sarma de la Campia Turzii. Sursa: Wall-Street, 7 ianuarie 2009 -
Teraplast tinteste podiumul pietei de ferestre cu brand-ul Orizont
DailyBusiness.ro TRP
___
Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din Romania, vizeaza primele 3 locuri din piata tamplariei termoizolante din PVC in urmatorii 2-3 ani, cu brand-ul de ferestre Orizont, au anuntat reprezentantii companiei. 'Dezvoltarea diviziei de ferestre si pozitionarea brandului nostru pe unul din primele 3 locuri din piata este unul din principalele puncte ale strategiei companiei', a declarat Florin Urite, director general Teraplast. 'Acesta este si motivul pentru care am decis ca divizia de ferestre trebuie sa aiba o echipa manageriala de sine statatoare, condusa de o persoana cu experienta in domeniu', a mai spus Urite. Conducerea Teraplast l-a numit, incepand din 1 ianuarie, pe Adin Pop in functia de director al diviziei de ferestre Orizont, durata mandatului sau fiind de 4 ani. In primele 9 luni din 2008, divizia de ferestre a realizat aproximativ 5% din veniturile totale ale companiei Teraplast. Compania Teraplast a demarat productia de tamplarie termoizolanta din PVC in 2004, iar in prezent, toata productia se realizeaza intr-o fabrica nou construita, in zona industriala a orasului Bistrita. Compania produce tamplarie PVC, pentacamerala (5 camere), sub brandul Orizont. Grupul Teraplast Bistrita include subsidiarele Teraplast, Plastsistem si Politub. Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din Romania, Plastsistem produce panouri sandwich si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa. Incepand din 2 iulie 2008, compania Teraplast este listata la Bursa de Valori Bucuresti sub simbolul TRP. Principalii actionari ai companiei, la data de referinta 31 august 2008, sunt Dorel Goia (33,16%), Emanoil Viciu (20,56%) si SIF Banat-Crisana (11,39%). Pe piata locala a ferestrelor de tamplarie termoizolanta din PVC mai sunt prezenti jucatori ca Aplast, Gealan si si Veka. Sursa: Daily Business, 7 ianuarie 2009 -
Electroputere a trimis in somaj tehnic jumatate din salariati
DailyBusiness.ro EPT
___
1.200 din cei 2.500 de angajati ai fabricii de locomotive Electroputere Craiova se afla in somaj tehnic, de la inceputul acestui an, din cauza lipsei de comenzi. Aurel Bojenoiu, liderul de sindicat de la Electroputere Craiova, a declarat ca singurul compartiment neafectat de restrangerea activitatii este cel de transformatoare. 'Nu avem comenzi suficiente si conducerea a decis restrangerea activitatii la acest inceput de an. Muncitorii aflati in somaj tehnic vor reveni la munca pe 12 ianuarie', a spus Bojenoiu. Lipsa de comenzi se datoreaza restrangerii cererii de aparataj electric, masini electrice rotative, vehicule feroviare si urbane etc, pe fondul crizei economice. Electroputere Craiova este controlata de firma saudita Al-Arrab Contracting Company Limited, ce detine 62,8% din capital. Compania are in prezent un capital social de 12,42 milioane lei, divizat in circa 124,17 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei, iar titlurile societatii se tranzactioneaza la categoria a II-a a BVB, sub simbolul EPT. In octombrie 2007, compania Al Arrab Company Ltd. din Arabia Saudita a oferit 2,3 milioane euro pentru pachetul de 62,82% din actiunile Electroputere, scos la vanzare de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). In cadrul ofertei de privatizare, compania araba a preluat si datoriile companiei craiovene, de circa 61 milioane euro, si s-a obligat sa investeasca alte 20 milioane euro. Pe langa compania saudita, o serie de clienti nerezidenti ai CitiBank mai detin 9,36% din actiuni. Sursa: Daily Business, 7 ianuarie 2009 -
SIF Oltenia asteapta saptamana viitoare candidati pentru o functie de administrator provizoriu
Curierul National
___
Persoanele interesate pentru ocuparea unui loc provizoriu in Consiliul de Administratie (CA) al SIF Oltenia (SIF5) pot depune saptamana viitoare documentele necesare, iar alegerea va fi realizata de administratori, prin vot secret, a anuntat, luni, conducerea societatii de investitii financiare. In noiembrie, actionarii SIF Oltenia i-au avizat in functie pe cinci dintre membrii CA (Dinel Staicu, Tudor Ciurezu, Gheorghe Blidaru, Vasile Salapa si Florian Teodor Buzatu). Totodata, Mihai Doru Lupoae a fost inlocuit cu Carmen-Ioana Popescu, consilier al presedintelui SIF Oltenia, iar un loc a ramas vacant, intrucat niciunul dintre candidati nu a primit peste 50% din voturi. Noua conducere a SIF Oltenia are un mandat de patru ani. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a obligat CA al SIF Oltenia, la 12 decembrie, sa aleaga in termen de doua saptamani un administrator provizoriu, pentru locul vacant. Deciziile AGA din noiembrie au fost contestate in instanta de 15 firme, actionari ai SIF Oltenia. Firmele se regasesc printre actionarii care au avut limitat dreptul la vot la 1% la AGA, intrucat actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu. Potrivit conducerii societatii, Chelu detine in mod concertat cu 25 de firme si inca patru persoane fizice 9,89% din titlurile SIF Oltenia. Anterior, CNVM i-a cerut lui Chelu sa-si reduca participatiile la 1%, limita maxima admisa de reglementarile pietei de capital. Mai multi candidati la functia de membru in CA au fost sustinuti de Chelu. Sursa: Curierul National, 7 ianuarie 2009 -
O parte din industrie ar putea ramane fara gaze
Business Standard
___
Populatia nu va avea de suferit din cauza sistarii furnizarii de gaze, dar daca temperaturile vor scadea sub minus 15 grade o parte din agentii economici ar putea fi obligati sa-si intrerupa activitatea, a declarat miercuri ministrul economiei Adriean Videanu. Oficialul a anuntat ca s-a declarat stare de urgenta astfel incat operatorul sistemului national de transport al gazelor sa poata functiona in conditii optime. Videanu a subliniat ca prioritare pentru aprovizionarea cu combustibili sunt populatia si unitatile publice, cum sunt spitalele. De asemenea, ministrul economiei a mentionat ca incepand de maine se va trece la functionarea pe combustibili alternativi. Incepand de miercuri, importurile de gaze din Rusia au fost sistate. (NewsIn) Sursa: Business Standard/NewsIn, 7 ianuarie 2009
06.01.2009
-
10 sfaturi de la Julius Baer despre cum sa investesti in 2009
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Managerii Artio Global, societatea americana de administrare a investitiilor controlata de banca elvetiana Julius Baer, sustin ca nu mai exista companii neafectate de criza financiara globala si ca investitorii trebuie sa se orienteze spre companiile care au potentialul de a-si reveni mai repede. Fondurile de investitii administrate de Artio Global, unii dintre cei mai mari investitori straini de pe Bursa de la Bucuresti, au inregistrat pierderi masive anul trecut, in special in perioada iulie-octombrie, cand portofoliile acestora au pierdut circa 70% din valoare, sau 220 de milioane de d olari din cauza scaderii actiunilor romanesti. Potrivit managerilor fondurilor Artio Global, pietele financiare mondiale traverseaza un proces de reducere a datoriilor care s-ar putea intinde pe cativa ani. 'Ne asteptam ca accesul usor la finantare la care am asistat pentru multi ani sa fie oferit in continuare doar celor care prezinta suficienta incredere. Anticipam de asemenea ca firmele vor fi fortate sa-si redimensioneze bilanturile pentru a se adapta costurilor mai mari de finantare si reducerii disponibilitatii de creditare a institutiilor financiare. Companiile mari cu bilanturi puternice si cash-flow-uri solide ar trebui sa infloreasca in acest mediu, in timp ce concurentii cu structuri de capital mai slabe ar putea fi nevoiti sa se adapteze la un grad de indatorare mai mic si o crestere mai slaba', explica Heith Walter, unul dintre managerii de fond ai Artio Global in raportul anual al societatii. El sustine ca alegerea companiilor in care va investi in urmatorul an va avea in vedere urmatoarele zece criterii: * 1. Grad de indatorare scazut: companiile nu trebuie sa se bazeze pe banci pentru finantarea operatiunilor. * 2. Sector defensiv: cheltuielile discretionare ale populatiei scad pe masura ce creste rata de economisire. * 3. Capitalizare mare: companiile mari tind sa aiba mai multa flexibilitate financiara. * 4. Beneficiarii unui dolar puternic: dolarul tinde sa fie moneda mai cautata in timpuri de criza. * 5. Expunere mica pe materii prime: pe masura ce cresterea economiei globale scade, la fel se va intampla cu cererea pentru materii prime. * 6. Pensii: companiile cu planuri de pensii vor suferi din cauza cresterii cheltuielilor la acest capitol. * 7. Achizitii: companiile care au realizat recent achizitii se confrunta cu datorii mai mari. * 8. Expunere limitata pe pietele emergente: ceea ce era odata un avantaj se va transforma intr-un factor de risc in urmatoarea perioada. * 9. Evitarea primelor in evaluare: evaluarea actiunilor globale a fost resetata la niveluri mai scazute. * 10. Focus pe dividende: dividendele mari si sustenabile vor fi cautate intr-un mediu cu dobanzi in scadere. Managerii Artio Global mai spun ca performantele pietelor de capital din Europa de Est au fost dezamagitoare in ultimul an. 'Desi ar fi fost momentul ca aceasta regiune sa straluceasca, guvernele (tarilor din regiune - n.r.) au reusit sa arunce aceasta oportunitate... Tentatia de a castiga alegerile cu politici fiscale relaxate a determinat intrarea acestor tari in situatia dificila in care se gasesc acum.' Administratorul american mai spune ca aceasta situatie dificila se poate dovedi o oportunitate pentru aceste tari, deoarece le-ar putea determina sa reia eforturile pentru aderarea la euro. Portofoliile de pe Bursa ale fondurilor Artio Global International Equity si Artio Global International Equity 2 au suferit scaderi puternice, mai ales in perioada iulie-octombrie, cand valoarea acestora s-a redus de la 310 mil. dolari la 86 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a acestei scaderi a fost determinata de caderea preturilor actiunilor, insa fondurile au mai si vandut din detineri, in special in octombrie, cand cotatiile atinsesera deja valori extrem de mici. Sursa: Ziarul Financiar, 6 ianuarie 2009 -
Oltchim a aprobat achizitia petrochimiei Arpechim cu un credit de 100 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Actionarii combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) au aprobat la finele anului trecut contractarea unui credit bancar de 100 milioane de euro pentru finantarea achizitiei activitatii de petrochimie de la rafinaria Arpechim Pitesti a Petrom si asigurarea capitalului de lucru, operatiunile fiind aprobate de companie la sfarsitul lunii decembrie. In cadrul aceleiasi intruniri actionarii au decis ca preluarea activitatii de petrochimie este de competenta consiliului de administratie, intrucat valoarea activelor ce urmeaza sa fie achizitionate este mai mica de 20% din cea a activelor imobilizate ale companiei, se arata intr-un comunicat al companiei de stat, transmis Bursei. Presedintele consiliului de administratie al companiei, Constantin Roibu, si directorul economic al Oltchim, Vasile Mandica, au fost imputerniciti sa negocieze creditul si garantiile aferente. Actionarii se vor mai reuni intr-o viitoare AGA pentru a aproba achizitia cand se va decide banca ce va acorda imprumutul si vor fi stabilite garantiile aferente acestuia. Actionarii Oltchim au mai aprobat majorarea capitalului social al companiei de la 32,3 mil. lei la 34,3 mil. lei, operatiune in urma careia AVAS si-a majorat participatia in companie de la 53,2% la 54,7%. Sursa: Ziarul Financiar, 6 ianuarie 2009 -
Electroputere Craiova ar putea incepe productia de tramvaie de anul acesta
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Electroputere Craiova (EPT) ar putea incede din acest an productia de tramvaie pentru piata interna, informeaza Mediafax. fabricarea de tramvaie este un concept nou, proiectul urmand sa se desfasoare in colaborare cu un partener din Polonia. In prezent aproximativ jumatate din angajatii fabricii, respectiv 1.200 de persoane, se afla in somaj tehnic, pana pe 12 ianuarie, din cauza comenzilor reduse. Electroputere este detinuta in participatie de 62,8% de catre compania saudita Al-Arrab Contracting Company Limited, in baza contractului de privatizare incheiat in noiembrie 2007. Sursa: Ziarul Financiar, 6 ianuarie 2008 -
Moody s asteapta masuri drastice de la noul Guvern
Romania libera
___
Agentia mentine ratingul la un nivel investitional daca noul Guvern 'stabilizeaza' situatia. Guvernul, obligat sa se finanteze la costuri 'prohibitive'. Un acord cu FMI pare probabil. Agentia de evaluare financiara Moody’s, singura mare institutie de profil care inca mai pastreaza Romania in categoria tarilor sigure pentru investitii, a transmis un avertisment dur Romaniei, indicand ca ratingul de tara depinde atat de stabilizarea situatiei fiscale, cat si de identificarea surselor de finantare. 'Intrarile de capital scad din cauza lipsei de lichiditate din sistemul bancar european, limitand optiunile de finantare ale Guvernului', arata un raport al Moody’s. Mai mult, analistii Moody’s lasa sa se inteleaga ca agentia de evaluare ar putea cobori, la randul ei, ratingul Romaniei la un nivel noninvestitional daca observa ca noul Guvern nu va lua masuri de austeritate. 'Ratingurile actuale ale Moody’s pornesc de la supozitia ca noul Guvern, care va prelua fraiele la inceputul lui ianuarie 2009, va lua masuri prompte si drastice pentru a stabiliza situatia', a declarat analistul Kenneth Orchard. In prezent, ratingul de tara al Romaniei acordat de Moody’s este de 'Baa3', cu perspectiva stabila, cea mai joasa treapta din categoria investitiilor sigure. Orchard avertizeaza ca datele statistice indica o incetinire puternica a economiei in aceasta perioada. De altfel, Moody’s isi mentine prognoza de recesiune a economiei in 2009, estimand o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 0,3%. Pe de alta parte, a observat Orchard, Guvernul a fost fortat sa se finanteze pe termen scurt la randamente 'nepermis de mari'. Intr-adevar, in ultimele doua luni, Ministerul Finantelor a vandut titluri de stat la dobanzi apropiate de 14,25% pe an, pragul maxim acceptat pana acum de stat. In plus, arata Moody’s, factura electorala a fost mare: cheltuielile guvernamentale actuale si cele promise au crescut semnificativ in perioada de dinaintea alegerilor. De altfel, agentia de rating se asteapta ca Guvernul sa ia decizii foarte aspre in aceasta luna. 'Moody’s crede ca noul Guvern va lua masuri prompte si drastice in ianuarie 2009 pentru a se ocupa de deteriorarea balantei bugetare si de problema finantarii. Un pachet comun FMI/UE, la fel ca in cazul Ungariei si Letoniei, pare tot mai probabil', a mai spus in raport Orchard. Problema anului: deficitul fiscal Guvernul porneste la drum in noul an cu un deficit fiscal neacoperit de imprumuturile din 2008. 'Deja au nevoie de o suma foarte mare de bani, pe care nu au atras-o anul trecut. Vorbim aici de un deficit bugetar de 21-22 miliarde lei, din care circa 10 sunt neacoperite de imprumuturile statului', spune economistul ING Bank Romania Vlad Muscalu. Moody’s estimeaza ca deficitul bugetar al anului trecut a fost de 3,4% din PIB si va ajunge la 4,9% din PIB in 2009, in conditiile in care ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, tinteste un deficit de 1,7%. 'Prognoza noastra este aproape la fel de pesimista ca cea a celor de la Moody’s. Noi vedem deficitul la 5,5% din PIB in 2009', a mai declarat Muscalu. El spune ca va fi foarte greu ca actualul Guvern sa coboare deficitul fiscal la 1,7%, in conditiile in care cele mai importante cheltuieli sunt deja asumate, anume pensiile si salariile. Pe de alta parte, veniturile fiscale ale statului se deterioreaza incontinuu, in conditiile in care afacerile companiilor sunt in scadere, a subliniat Muscalu. Deficitul si lipsa finantarii pun in pericol ratingul 'Ratingurile ar putea fi micsorate daca noul Guvern nu va reusi sa stabilizeze balanta bugetara si sa gaseasca surse suplimentare de finantare a sectorului public', a avertizat Orchard. Pe de alta parte, optiunile de finantare ale Romaniei sunt limitate, in conditiile in care pietele interne si externe cer randamente tot mai mari. Economistul ING considera ca un amestec intre piata interna si cea externa ar putea fi cea mai buna solutie pentru finante. Venituri in scadere In primele 29 de zile din decembrie, veniturile la bugetul de stat au scazut cu aproape 24% fata de aceeasi perioada din 2007, la 5,2 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finantelor. Scaderea reala este si mai mare, in conditiile in care statul se astepta la o crestere fata de veniturile din 2007. Totusi, veniturile bugetare totale au crescut cu 28,7% in primele 11 luni ale anului trecut fata de perioada similara din 2007, la 87,6 miliarde lei. Sursa: Romania Libera, 6 ianuarie 2009
Pagina