22.09.2005
-
MYO-O declanseaza razboiul pentru Tractorul
Cronica Romana
___
Dupa ce AVAS le-a refuzat oferta in favoarea indienilor de la Mahindra, romanii de la MYO-O au depus contestatie. Un proces in instanta ar insemna blocarea privatizarii pentru jumatate de an, timp in care uzina risca sa-si inchida portile.
Procesul de privatizare de la Tractorul a ajuns intr-un punct mort. Vineri firma romaneasca MYO-O a fost eliminata din cursa, dar patronii s-au decis sa faca contestatie. „Aceasta ar insemna nu doar incetinirea procesului de privatizare, ci chiar si blocarea pe o perioada de sase luni, daca MYO-O se adreseaza instantei”, au declarat surse oficiale din AVAS. Pentru a evita blocajul privatizarii, AVAS intentioneaza sa poarte discutii amiabile cu MYO-O, sperand sa-i convinga sa-si retraga contestatia. “Daca MYO-O va apela la instanta, Tractorul va fi tras pe linie moarta incepand cu 1 octombrie, cand se vor termina acele subventii de 100 miliarde de lei”, au declarat sursele AVAS.
O alta problema o reprezinta datoriile de 5.000 de miliarde acumulate de Tractorul. Anularea acestora in momentul privatizarii a fost avizata de Consiliul Concurentei, dar AVAS spune ca ajutorul va fi acordat in anumite conditii, legate de investitii, sumele discutate fiind de in jur de 150 de milioane de euro. Singurul investitor cu care negociaza AVAS pretul uzinei a ramas compania indiana Mahindra&Mahindra, orice detaliu al negocierii ramanand deocamdata confidential.
Sursa: Cronica Romana, 22 septembrie 2005. -
Marea privatizare se incheie cu Posta si Radiocomunicatiile
Cotidianul
___
Statul va anunta in zece zile vinzarea ultimelor doua societati mari pe care le mai are in lista de privatizare: Posta Romana si SN Radiocomunicatii.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) va lansa, in 10 zile, anuntul pentru depunerea scrisorilor de interes in vederea desemnarii consultantului pentru privatizarea Societatii Nationale de Radiocomunicatii Radiocom, a declarat ieri ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy.
De asemenea, ministrul Comunicatiilor a mai spus ca si pentru angajarea unui consultant in privinta privatizarii Postei Romane va fi lansat anuntul in citeva saptamini. In ceea ce priveste operatorul Post Telecom, MCTI a angajat un consultant ceh pentru a face un studiu privind posibilitatea de privatizare sau de relansare a acestui operator. „Asteptam analiza facuta de acest consultant in maximum o luna de zile, dupa care vom lua o decizie in aceasta privinta“, a spus ministrul Comunicatiilor.
Consultanta la Romtelecom
In privinta Romtelecom, ministrul Comunicatiilor a anuntat ca inca se afla in analiza ofertele depuse de cei 12 consultanti in data de 25 august, pentru ca aproape toti satisfac criteriile din invitatie.
„Cei care vor fi pe lista scurta - care de fapt va fi mai lunga - vor fi invitati sa ridice caietele de sarcini care inca sint in lucru“, a mai spus Zsolt Nagy. MCTI a primit 12 scrisori de interes din partea unor banci de investitii interesate sa ofere consultanta financiara in procesul de privatizare a SC Romtelecom. Privatizarea se va realiza prin vinzarea cotei detinute de statul roman prin MCTI la Romtelecom si se preconizeaza a fi efectuata prin intermediul unei Oferte Publice Initiale.
Sursa: Cotidianul, 22 septembrie 2005.
21.09.2005
-
SIF Muntenia se retrage de la Anticorosiv pe 1,8 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia a depus o cerere pentru retragerea din actionariatul producatorului de materiale anticorosive Anticorosiv Bucuresti, urmand sa primeasca circa 1,8 mil. euro din partea societatii contra actiunilor pe care le detine.
Anticorosiv, care urmeaza sa se divizeze la propunerea actionarului majoritar, fondul de investitii Broadhurst, ofera un pret de 18,65 lei/actiune pentru actionarii minoritari care doresc sa se retraga din actionariatul societatii. Ieri a fost ultima zi in care actionarii minoritari ai Anticorosiv au putut depune cereri de retragere. 'Pretul oferit este multumitor si prin urmare am depus cerere pentru retragerea din actionariatul Anticorosiv', a declarat pentru ZF Daniela Vasile, directorul directiei de management active din cadrul Muntenia Invest, societatea care administreaza activele SIF Muntenia.
SIF Muntenia detine 35,42% din actiunile Anticorosiv, conform ultimelor raportari catre RASDAQ, pentru care ar urma sa primeasca aproape 6,3 mil. lei (1,8 mil. euro). Avand in vedere ca SIF Muntenia se afla inca de la inceput in actionariatul Anticorosiv, cea mai mare parte a sumei pe care o va incasa reprezinta profit.
AGA Anticorosiv a fost convocata pentru data de 17 octombrie, pentru a aproba masurile necesare pentru finalizarea procedurii de retragere a actionarilor din societate in vederea operarii unei divizari a Anticorosiv. 'Abia dupa finalizarea procedurii de retragere vom avea o imagine clara asupra actionarilor care vor intra in divizare, urmand ca dupa acest moment sa fie finalizata procedura de divizare', a precizat Angelica Iva, director de comunicare in cadrul NCH Group, care administreaza fondul de investitii Broadhurst.
Anticorosiv Bucuresti se va diviza in doua societati distincte, la propunerea actionarului majoritar, Broadhurst Investments, care detine 50,7% din actiuni. Una dintre noile societati va prelua terenurile detinute de Anticorosiv in zona de est a Capitalei, iar cealalta va ramane cu activitatea industriala. roadhurst urmareste astfel sa separe proprietatile in terenuri de proprietatile industriale. Anticorosiv a realizat in primul semestru al acestui an o cifra de afaceri de 1,97 mil. euro, cu 16% mai mult decat in perioada similara din 2004.
Sursa : Ziarul Financiar, 21 septembrie 2005.
' -
Rafinaria Petrolsub ar putea reintra pe piata
Cotidianul
___
Rafinaria falimentara, abandonata de Petrom, ar putea fi repusa in functiune, de un eventual investitor, la alegerea administratorului judiciar.
Rafinaria Petrolsub de la Suplacu de Barcau are valoare doar daca functioneaza, singura solutie viabila fiind vinzarea activelor societatii catre un eventual investitor, au declarat marti reprezentantii firmei „Euroconsult“ , administratorul judiciar al rafinariei. Conform directorului Isai, rafinaria nu poate fi vinduta pe bucati, deoarece valoarea acesteia sta in productie, productie ce nu se poate realiza decit in conditii de functionare. „Singura solutie viabila ar fi sa se gaseasca un investitor, persoana sau grup, care sa preia activele societatii“, a mai declarat Ioan Isai.
Societate in conservare
Rafinaria Petrolsub, din Suplacu de Barcau, a acumulat datorii de 1.091 de miliarde de lei vechi. Din cauza acestor datorii, Petrolsub a intrat in iunie 2005 in procedura de reorganizare si faliment. Rafinaria a intrat in conservare si a parcurs perioada de trei luni stabilita de lege pentru analize si asteptarea unei surse de finantare pentru repornire si reorganizare. In aceasta perioada insa nici un actionar sau creditor nu a sustinut financiar societatea, care neavind activitate de productie acumuleaza pierderi cu fiecare luna care trece.
La 1 martie, Petrom s-a retras din conducerea societatii. Reprezentantii Petrom si-au depus demisiile odata cu incetarea perioadei de administrare. Din acel moment, rafinaria de Barcau nemaiavind o conducere faptica, actionarii majoritari neimplicindu-se in rezolvarea problemelor societatii.
Reorganizare si faliment
Conform directorului general al administratorului judiciar, Ioan Isai, datoriile rafinariei se ridica la 1.091 de miliarde de lei vechi, potrivit sumelor declarate de creditori, dintre care cei mai mari sint Compania Petrom si statul roman, prin Directia Generala a Finantelor Publice Bihor. Ca urmare a acestor imposibilitati de a plati datoriile, rafinaria mai are doar solutia reorganizarii judiciare, operatiune ce ar putea dura si trei ani. Celor 396 de angajati ai Petrolsub li s-a emis deja preavizul de concediere.
Sursa: Cotidianul, 21 septembrie 2005. -
Locuintele se vor construi cu bani de pe Bursa
Averea
___
In Romania este nevoie de un milion de locuinte noi, astfel incat nivelul creditelor ipotecare si imobiliare ar trebui sa ajunga la 20-30 miliarde de euro, ceea ce impune crearea cadrului legal pentru atragerea de finantari din piata bursiera. „Constructia de locuinte este la fel de importanta ca integrarea europeana“, a declarat ieri Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget, Finante din Senat, la conferinta „Forumul Imobiliar“, organizata de FinMedia. „Astazi vor incepe in Parlament discutiile pentru aprobarea pachetului de legi privind piata secundara a creditului imobiliar“, a adaugat Vosganian. Noul pachet legislativ va reglementa infiintarea bancilor de credit ipotecar, care nu vor putea atrage resurse de la populatie, ci se vor finanta prin emiterea de obligatiuni ipotecare pe piata bursiera. „Pragul de degradare a locuintelor este mult mai mare decat cel de modernizare. Dezastrele provocate de inundatii sunt urmarea faptului ca jumatate din case sunt construite din chirpici“, a mentionat senatorul PNL. In acest moment, creditul ipotecar din Romania nu se deosebeste cu nimic de vanzarile in rate de pe vremea comunismului“, sustine Vosganian.
Valoarea imprumuturilor imobiliare si ipotecare acordate era de 1,2 miliarde euro la jumatatea anului, reprezentand 9% din totalul creditului neguvernamental, pondere de opt ori mai mica decat in tarile din Uniunea Europeana, a declarat ieri vicepresedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu.
„In ultimii ani, piata rezidentiala s-a dezvoltat exploziv, iar la sfarsitul anului 2004 valoarea pe piata a constructiilor noi a ajuns la 5,4 miliarde de euro. Din aceasta valoare, doar 1,2 miliarde de euro reprezinta constructii realizate prin credit ipotecar sau imobiliar, restul fiind realizate prin surse proprii“, a spus Oprescu. El a aratat ca valoarea creditelor pentru locuinte reprezinta 2% din Produsul Intern Brut si doar 4% din activele sistemului bancar din Romania. „Comparativ cu alte tari din UE, Romania are un mare potential pe segmentul creditelor ipotecare si imobiliare. In tarile din Europa de Vest, aproximativ 80% din creditul neguvernamental este reprezentat de aceste tipuri de imprumuturi, iar proportia in PIB este de 46%“, a continuat Oprescu.
Presedintele Certinvest, Eugen Voicu, considera ca fondurile de investitii sunt o alternativa la sistemele financiare clasice, bancare, de creditare pentru dezvoltari imobiliare. „In prezent, in Romania exista cadrul legal care permite lansarea fondurilor deschise de investitii cu specific imobiliar, insa lipsesc obligatiunile ipotecare. Cand acestea vor aparea pe piata, administratorii de fonduri din Romania vor lansa instrumente specifice sectorului imobiliar“, a spus Eugen Voicu.
Tendintele de pe piata serviciilor de finantare sunt indreptate spre clasa de mijloc aflata in curs de formare. „Daca pana in prezent, dezvoltatorii de proiecte au vizat sectorul de lux al imobiliarului, acum se orienteaza spre complexuri de blocuri, aflate in interiorul oraselor, accesibile celor cu venituri usor peste medie, dar care solicita cel mai mult o locuinta“, a precizat Razvan Iorgu, manager la compania imobiliara Eurisko.
Sursa: Averea, 21 septembrie 2005.
20.09.2005
-
Ardaf spune ca isi va majora capitalul cu 5 mil. euro pentru a-si rezolva problemele de lichiditate
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de asigurari Ardaf isi va majora capitalul social la sfarsitul acestei luni cu 20 mil. lei (5,4 milioane de euro), in numerar, pentru a-si rezolva problemele de lichiditate. 'Conform ultimelor raportari, compania are un nivel al lichiditatilor ingrijorator, aproape de limita minima', a spus presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Nicolae Crisan. Coeficientul de lichiditate se determina ca raport intre activele lichide ale companiei (titluri de stat, obligatiuni emise de autoritatile administratiei publice locale, depozite bancare si disponibilitati in conturi curente si casierie) si obligatiile certe ale acestuia fata de asigurati. Limita minima a coeficientului impusa prin legislatia in vigoare este de 1, atat la categoria asigurari generale, cat si de viata. Coeficientul exprima posibilitatea companiei de a acoperi in orice moment cererile de despagubire ale asiguratilor. Cand o societate de asigurari are acest coeficient aproape de limita minima, este un semn ca nu are suficienti bani pentru despagubiri.
Octavian Manastireanu, presedintele Consiliului de Administratie al Ardaf, a spus ca societatea a primit o adresa de la CSA prin care Comisia, in urma analizarii coeficientului de lichiditate, care inregistreaza valori apropiate de minim, a cerut un plan de masuri pe termen scurt pentru a duce la majorarea lichiditatii companiei. 'Avem deja programata o Adunare Generala a Actionarilor pentru 29 septembrie care va avea ca punct unic pe ordinea de zi majorarea capitalului social. Din cate stiu, este vorba de 200 mld. lei vechi (5,4 mil. euro)', a spus Octavian Manastireanu. Capitalul social al companiei este de 7,2 mil. euro in acest moment.
La inceputul acestui an, Ardaf a mai realizat o majorare de capital, cu suma de 76,99 miliarde de lei vechi (aproape 2 milioane de euro), in urma subscrierilor efectuate de actionari. Pe primele sase luni ale acestui an, compania a avut prime brute subscrise in valoare de peste 42 de milioane de euro (154,1 milioane de lei), cu 76% mai mult fata de perioada similara a anului trecut, ca urmare a unei cresteri puternice a vanzarilor de polite de raspundere civila auto.
Ponderea RCA in portofoliul asiguratorului s-a majorat considerabil fata de primul semestru al anului trecut, cu mai mult de zece puncte procentuale, pana la aproape 60%. Ardaf a avut anul trecut un volum al primelor brute subscrise de 44,63 milioane de euro si o cota de piata de 5,25% din toata piata asigurarilor. Ardaf este listata la Categoria de Baza a Bursei Electronice RASDAQ si are ca actionar majoritar grupul Tender, cu o participatie de 70,2%. In ultima perioada au circulat informatii despre posibila vanzare a pachetului de actiuni, dar nu au fost confirmate de actionarul majoritar al companiei, care a spus mereu ca va investi in continuare in societate.
Grupul Tender, controlat de omul de afaceri Ovidiu Tender, mai are afaceri in imobiliare, constructii, agricultura sau industrie grea. Clairmont Holdings, un fond de investitii inregistrat in Cipru, detine 12,6% din capitalul social. La ultimul pret de tranzactionare, de 0,3 lei, capitalizarea bursiera a companiei a fost de 26 mil. euro (75,6 mil. lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 20 septembrie 2005.' -
Rafinaria Astra - inchisa din cauza ca OMV nu recunoaste contractele comerciale preluate o data cu privatizarea Petrom
Curentul ASP
___
Dupa cum va informam in numarul de ieri, in urma cu doi ani, la initiativa Ministerului Economiei si Comertului (MEC), guvernul a aprobat o strategie la nivel national, valabila pana in 2010, privind dezvoltarea productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Aplicata incepand cu primul trimestru al anului 2004, strategia a condus la incheierea unor parteneriate economice intre cativa producatori importanti de uleiuri din Romania (SNP Petrom, rafinariile Astra Romana si Arpechim Pitesti, Competrol Bucuresti si Lubrifin Brasov), acestia incheind anumite contracte comerciale valabile pana in 2010. Surprinzator, dupa doar patru luni de la aplicare, strategia respectiva a fost abandonata la interventia dubioasa a unor oficiali ai MEC (platiti sa apere interesele statului roman), care au cerut, in perspectiva privatizarii Petrom, renegocierea contractelor comerciale incheiate de entitatile angrenate de guvern in scopul derularii strategiei respective. Ulterior privatizarii SNP, OMV, beneficiind de sprijinul unor oficiali ai MEC (care detineau dubla calitate de reprezentanti ai intereselor statului roman si de membri in conducerea SNP), a refuzat in mod nejustificat sa deruleze contractele comerciale preluate o data cu intrarea in actionariatul Petrom. Rezultatul: daca pana la aplicarea strategiei guvernamentale Romania era obligata sa-si acopere peste 50% din import necesarul de uleiuri (alocand anual peste 40 mil. euro), acum economia noastra depinde, aproape in totalitate, de uleiurile din import. Pe plan secundar, refuzul OMV de a continua derularea unor contracte comerciale incheiate anterior privatizarii SNP Petrom si insusite o data cu achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al SNP a produs efecte economice devastatoare pentru rafinaria Astra Romana (unicul producator de uleiuri speciale si unul dintre actorii semnificativi pe piata uleiurilor; este axata pe prelucrarea titeiului A3 selectionat), aceasta fiind nevoita sa-si inchida portile.
Efecte devastatoare pentru economia nationala
Desi guvernul ar fi trebuit sa intervina, tinand cont ca rafinaria ploiesteana are un caracter strategic nu doar pe plan national, ci si pe plan european european (produce uleiuri utilizate in diverse domenii strategice ale economiei romanesti; este unicul producator pentru uleiuri electroizolante si de turbine pentru sectorul energetic national, uleiuri pentru aviatie si motorina - 451/4C pentru armata, uleiuri albe pentru producerea polietilenei in instalatiile SNP Petrom, ulei de cilindru folosit in reteaua SNP Petrom ca ulei de baza pentru prepararea altor sortimente de uleiuri finite si uleiuri pentru reductoarele ramelor de metrou etc), nici un oficial guvernamental nu a intervenit pentru a obliga noul actionar majoritar al SNP Petrom sa respecte derularea unei strategii guvernamentale si a unor contracte comerciale.
Ca atare, inchiderea rafinariei Astra a avut ca prima consecinta intreruperea activitatii de prelucrare a titeiului A3 selectionat, fapt care a generat un deficit masiv de uleiuri, mai ales in domeniul industrial. Acest fapt a condus, aproape instantaneu, la disparitia mediului concurential, astfel ca in lipsa productiei autohtone importurile de ulei de slaba calitate au invadat piata autohtona. Ca atare, la ora actuala, sectoare sensibile ale economiei nationale (sistemul energetic) au fost deja 'bombardate' cu uleiuri 'pirat' de slaba calitate, insa mult mai scumpe. Tinand cont de faptul ca gama de uleiuri electroizolante era produsa numai de rafinaria Astra Romana, eliminarea acestei companii de pe piata a condus la dependenta intregului sector energetic de importuri. Ca atare, eliminarea rafinariei Astra Romana a avut un prim efect: companiile autohtone mari consumatoare de uleiuri industriale, in special cele din sistemul energetic au fost nevoite sa-si creasca efortul financiar valutar prin apelarea la importuri (n.r. - pretul uleiului de transformator oferit de firmele din occident este de 1.800 USD/tona, in vreme ce pretul uleiului produs de Astra Romana e de 729 USD/tona), fapt care va genera scumpirea energiei electrice. Daca mai punem la socoteala ca inchiderea rafinariei a condus si la disponibilizarea a 1.155 salariati - fapt ce s-a resimtit din plin pe plan economico-social (cresterea efortului bugetar pentru ajutor de somaj, social etc) -, se observa ca efectele eliminarii rafinariei ploiestene de pe piata sunt devastatoare pentru ansamblul economiei nationale. Curios lucru, pana acum nimeni nu a observat toate aceste consecinte. Motivul: importurile sunt mai profitabile (nu-i asa?) pentru anumite grupuri de interese. Mai ales cand in joc sunt bani publici! Fara comentarii.
Sursa: CUrentul, 20 septembrie 2005.' -
Trei firme, interesate de preluarea societatii Rulmentul Brasov
Curentul
___
Doua firme straine si una romaneasca s-au aratat interesate de achizitionarea pachetului de 50,89% din capitalul social al societatii, ne-a declarat, ieri, vicepresedintele pe probleme de privatizare din cadrul AVAS, Laszlo Gyerko. Desi termenul de depunere a ofertelor a expirat ieri, cele trei companii interesate de societatea brasoveana au mai cerut un ragaz de 10 zile pentru pregatirea dosarelor in vederea participarii la procesul de privatizare, astfel ca termenul limita a fost prelungit pana la data de 28 septembrie a.c. Procesul de privatizare se va desfasura pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile. Societatea din Brasov are un capital social de 34,26 miliarde de lei si este specializata in fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie. La negociere vor putea participa numai ofertantii care prezinta dovada indeplinirii cumulative a criteriilor de precalificare, respectiv o experienta de minim cinci ani in domeniul producerii si/sau comercializarii de rulmenti, precum si dovada ca nu au inrautatit situatia economico-financiara a unor societati comerciale, privatizate anterior.
Sursa: CUrentul, 20 septembrie 2005.
19.09.2005
-
SIF-urile castiga 37 mil. euro din vanzarea Sicomed
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD SIF4
___
Cea mai mare tranzactie de pe piata farmaceutica din Romania, preluarea Sicomed de catre compania ceha Zentiva pentru 200 mil. $ (161 mil. euro), ar putea aduce circa 37 de milioane de euro in conturile principalilor actionari minoritari ai Sicomed, SIF Muntenia si SIF Oltenia. La pretul de 0,4797 dolari/actiune (0,39 euro, 1,36 lei ) oferit de Zentiva, pachetul controlat de SIF Muntenia, reprezentand 11,99% din actiunile Sicomed, valoreaza circa 19,6 milioane de euro, in timp ce SIF Oltenia ar urma sa primeasca aproximativ 16,6 mil. euro pentru 10,17% din actiunile producatorului de medicamente. Din aceste sume, cea mai mare parte reprezinta profitul celor doua SIF-uri.
Conform informatiilor existente in piata, pretul mediu la care SIF-urile au cumparat actiuni Sicomed se situeaza in jurul a 3.000 lei vechi (0,3 lei noi) pentru o actiune. Actiunile Sicomed au revenit vineri la tranzactionare la Bursa urcand inca din debutul sedintei la maximul admis, de 1,26 lei/actiune. Zentiva ar putea oferi 1,36 lei noi in momentul cand va lansa o oferta de preluare integrala a Sicomed. 'In urma cu cateva luni, Sicomed avea o capitalizare de circa 100 mil. $ si ne asteptam ca pretul oferit de un investitor strategic sa fie mai mare decat pretul din piata. Pretul oferit de Zentiva este multumitor, iar castigul nostru este foarte mare', a declarat Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, care administreaza activele SIF Muntenia. Si reprezentantii SIF Oltenia s-au aratat multumiti de pretul oferit de Zentiva, insa nu au dorit sa ofere mai multe detalii pana la finalizarea tranzactiilor.
Conform datelor existente in piata, circa 80% din sumele pe care SIF-urile le vor incasa pentru actiunile Sicomed reprezinta profit. In aceste conditii, SIF Muntenia ar urma sa inregistreze un profit de circa 16 milioane de euro, cu 50% mai mult decat profitul obtinut de societate in 2004, iar castigul SIF Oltenia ar fi de circa 13 mil. euro, adica 75% din profitul pe anul trecut. Unii brokeri considera insa ca este posibil ca SIF-urile sa nu vanda participatiile detinute la Sicomed. 'Sunt sceptic in privinta vanzarii de catre SIF-uri a actiunilor Sicomed, avand in vedere ca acestea au de castigat in urma preluarii companiei de catre un investitor strategic, iar, in al doilea rand, au putine alternative de a investi banii castigati', a explicat Nicolae Ghergus, directorul executiv al societatii de brokeraj Confident.
Raportarile celor cinci societati de investitii financiare cu privire la situatia portofoliului la 31 iulie indica faptul ca si SIF Moldova detine un numar de circa 790.000 de actiuni Sicomed, reprezentand 0,19% din capitalul social al companiei. Valoarea acestui pachet de actiuni este de circa 0,31 de milioane de euro.
Una din explicatiile sumei oferite de Zentiva pentru preluarea Sicomed este componenta imobiliara a tranzactiei. 'Valoarea tranzactiei pare mare, dar trebuie avut in vedere portofoliul imobiliar al Sicomed, ce cuprinde active de aproximativ 50 mil. $ (n.r.-aprox. 40 mil. euro)', potrivit analistilor citati de Reuters. Sicomed detine aproximativ 50 de hectare de teren localizat in apropierea autostrazii Bucuresti-Constanta, din care doar 10 hectare sunt folosite in procesele de fabricatie. Zentiva intentioneaza sa vanda activele imobiliare ale Sicomed, sustin analisti citati de Reuters.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 septembrie 2005.' -
Radu Enache cazeaza Continental la Bursa
Saptamana Financiara
___
Luna viitoare, grupul hotelier controlat de familia Enache va fi cotat la Bursa. Un consortiu format din BRD Securities, Raiffeisen Capital&Investment si Alpha Finance a intocmit prospectele necesare, a obtinut aprobarea CNVM si va face demersurile specifice unui astfel de eveniment.
Desi lansarea companiei pe piata de capital era programata pentru luna iulie, momentul a fost amanat din cauza birocratiei excesive
Listarea grupului Continental nu are drept obiectiv principal, asa cum s-ar putea crede, obtinerea unor sume de pe piata de capital, care sa sustina dezvoltarea impetuoasa a companiei din ultima vreme. Cotarea se face mai degraba pentru unul dintre actionari, care vrea sa-si vanda participatia intr-un cadru institutionalizat, nu comercial.
„Fondul Roman Post Privatizare va iesi din structura actionariatului, iar SIF Transilvania si Banat Crisana, alaturi de cei peste 8.000 de actionari care detin 9% din capital au nevoie de o piata de tranzactionare', explica Radu Enache, actionarul majoritar si managerul grupului Continental.
„Nu vrem sa minimizam si posibilitatea utilizarii Bursei de Valori pentru rezolvarea nevoilor de finantare ale companiei, dar, dupa ce se consolideaza, se largeste si nu va mai fi influentata de decizii politice', spune acesta. Valoarea nominala a actiunilor cotate nu este cunoscuta, in acest moment, dar va fi legata de valoarea capitalului social al companiei, de 572 miliarde lei.
„S-au facut evaluari, noi am vrea sa nu iesim cu mai putin de 50-60 de milioane de euro, dar prospectul preliminar ne permite si noua, conducerii societatii, precum si altor actionari interesati sa inceapa sa caute investitori.
Vom initia discutii, se vor face prezentari - vorbim de Atena, Viena si alte cateva orase mari - unde vom incerca sa masuram foarte exact apetitul investitorilor', ne-a declarat Radu Enache. Chiar daca, la inceput, oferta se va face pentru 20% din actiuni, pe Bursa vor flota liber 38-40 la suta din actiuni.
Turismul, o investitie aristocratica
Initiatorii acestui demers recunosc ca pot exista surprize, ca listarea pe o piata de capital care nu a atins maturitatea este un pas curajos. „Consultantii ne-au spus ca exista riscul ca investitorii sa nu inteleaga sau sa nu fie atrasi de business-ul nostru.
Afacerea Continental este relativ inedita pe aceasta piata, pentru ca se bazeaza pe valoarea intrinseca a companiei, o valoare ce creste an de an in active, in venituri, dar pe care nu putem sa o materializam de la inceput in dividende, pentru simplul motiv ca nu a venit inca vremea gratificatiilor finaciare', afirma Daniel Enache, fiul actionarului majoritar, cel care va prelua conducerea
societatii in viitor. De altfel, Enache Jr. a supervizat toate operatiunile legate de coordonarea cotarii pe Bursa.
Evolutia pe piata de capital a societatii Intercontinental poate fi, de asemenea, un handicap. „Nu este un exemplu foarte bun pentru actionari', recunoaste Radu Enache. In acest moment, Compania Hoteliera Intercontinental Romania este listata pe piata Rasdaq, actiunile sale fiind tranzactionate sporadic la 680 lei, sub valoarea nominala de 1.000 lei.
Valoarea maxima nu a depasit 800 de lei/actiune in ultimul an, minimul trecand prin 450 de lei/actiune. Oamenii de afaceri sunt constienti ca exista posibilitatea ca societatea sa nu ajunga din primul foc in topul tranzactiilor. „Turismul este o investitie aristocratica: investesti bani multi, pe care ii astepti vreme indelungata sa ti se intoarca', opineaza Radu Enache.
Inca zece hoteluri in patru ani
In urmatorii patru ani, Grupul Continental va adauga inca zece hoteluri zestrei actuale. Planul de investitii are doua paliere. Intr-o prima etapa, se vor alatura grupului alte trei hoteluri Continental si doua hoteluri Ibis, cu o investitie de circa 36 milioane euro, in Bucuresti, Cluj, Sibiu si Timisoara.
Lantul Continental, alcatuit din 14 hoteluri, a incheiat in vara trecuta un parteneriat cu grupul francez Accor, proprietarul marcilor Ibis, Novotel si Sofitel, prin care cele doua companii vor crea o retea de unitati de cazare in toate marile orase din Romania. „La ora aceasta, avem foarte precis definite variantele de finantare si suntem in negocieri.
Dorim surse atrase de 50-60%, restul fiind contributie proprie. Lucram cu banci partenere, suntem in discutii si cu alte societati bancare foarte interesate sa ne finanteze, dar si cu institutii de finantare indirecta, cum este leasing-ului financiar. Suntem in foarte avansate negocieri', precizeaza Radu Enache.
A doua etapa este definita in perioada 2008-2009, cand alte cinci hoteluri vor intra in patrimoniul societatii. „Este posibil sa ne extindem cu mai multe hoteluri. Tatonam sectiune de doua stele, conceptul de Continental Express sau, daca ajungem la o intelegere cu grupul Accor, vom promova conceptul lor, Etap', sustine omul de afaceri.
Pe cele doua brand-uri, Ibis si Etap, Continental are exclusivitate in Romania, exprimata nu printr-un document juridic, ci prin dreptul primului refuz. Grupul francez nu s-a implicat insa in finantarea unor noi unitati.
Exista, e drept, o conditie pusa de romani, ca pentru fiecare hotel pe care francezii il iau in management, acestia sa puna la dispozitie companiei Continental o suma modica, pe un credit subordonat. „Acum ar vrea foarte tare sa participe intr-un fel sau altul, sa intre in schemele de finantare.
Spre sfarsitul lunii o sa avem discutii in care vom analiza oportunitatea unei asemenea abordari', recunoaste Radu Enache. „Acum, intr-o zi buna, incasarile lantului Continental se ridica la circa 150.000 de euro', precizeaza Daniel Enache.
Continental nu este de vanzare. Inca
Chiar daca a primit mai multe oferte din partea unor grupuri interesate de afacerea Continental, Radu Enache nu vrea sa vanda. Spune ca nu a terminat ce are de facut. In urmatorii doi ani, noile hoteluri vor invarti si mai tare morisca afacerilor. „Adaugam aproape 500 de camere. Asta face ca EBITDA sa creasca de circa 2,5 ori, iar profitul de 1,6 ori', calculeaza presedintele grupului.
Pe viitor, principalele preocupari ale companiei vor ramane in zona turismului de afaceri. Familia Enache considera ca turismul estival nu este o inca o oportunitate pentru afacerile Continental. „Am cumparat hotelul Geizer din Brasov si peste circa doi ani vom face prima investitie acolo.
Dar nu cred in turismul de agrement pe teritoriul tarii, atata vreme cat romanii dau navala sa iasa peste granite. Aici nu avem infrastructura si nici posibilitatile de distractie pe care le au in strainatate', recunoaste Radu Enache.
Continental Hotels a incheiat primele sase luni cu un profit net de 106,8 miliarde lei, cheltuielile totale ajungand la 248,9 miliarde lei. Veniturile din cazare au reprezentat 63% din incasarile totale.
„Pana la sfarsitul anului cred ca ne vom inscrie in bugetul planificat, de circa 23 milioane euro in venituri, cu un profit de 6 milioane euro', a conchis presedintele lantului hotelier Continental.
Sursa : Saptamana Financiara, 19 septembrie 2005.
'
Pagina