06.09.2005
-
Carbid Fox Tarnaveni, la cota de avarie
Adevarul
___
Situatia de la Combinatul Chimic Carbid Tarnaveni, ramas fara energie electrica din cauza datoriilor, a fost deblocata, in urma unei intelegeri intre reprezentantii Electrica si cei ai societatii, astfel ca, incepand de ieri, combinatului i se furnizeaza energie la cota de avarie. in urmatoarea saptamana va fi semnat un contract aditional, cu un grafic de esalonare a datoriilor pana la sfarsitul lunii august 2006, Electrica urmand sa aplice penalizari de 21%. 'Electrica cere garantii lichide, care sa fie executate, daca societatea are pierderi sau nu reuseste sa plateasca. Urmeaza sa primim de la Carbid Fox o garantie, practic un cec de 16,5 miliarde de lei vechi, apoi se va dezbate in Consiliul de Administratie al Electrica si dupa aceea va fi reluata livrarea energiei electrice', a declarat ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres.
Sursa: Adevarul, 6 septembrie 2005.'
05.09.2005
-
Chimpex a intrat pe profit la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Chimpex Constanta a reusit sa treaca pe profit in primul semestru, dupa ce anul trecut inregistrase in primele sase luni o pierdere de 0,34 milioane de euro (1,4 milioane de lei). Chimpex a obtinut la finalul lunii iunie un profit net de 0,19 milioane de lei (52.000 de euro). Cifra de afaceri realizata de companie a atins 4 milioane de euro (14,9 milioane de lei), valoare cu 31,5% mai mare comparativ cu rezultatul aferent primelor sase luni din 2004. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Potrivit unui raport transmis de conducerea Chimpex, veniturile din activitatea de baza a societatii au fost influentate de cresterea tarifelor aplicate in 2005 cu procente cuprinse intre 10 si 30%. Rezultatele mai bune au fost obtinute in pofida faptului ca traficul de marfuri derulat prin intermediul Chimpex a scazut cu 11,2% fata de primul semestru din 2004, atingand la finalul lunii iunie un nivel de aproape 852.000 de tone. Pentru semestrul doi Chimpex estimeaza o crestere cu 10% a traficului de marfuri fata de nivelul inregistrat in prima jumatate a anului.
Cei aproximativ 700 de angajati ai Chimpex au declansat o greva generala la mijlocul lunii august, blocand practic exporturile de ingrasaminte chimice. Chimpex este operatorul traditional pentru produsele industriei chimice, peste 60% din activitatea de baza a societatii facand obiectul incarcarii si descarcarii acestor tipuri de produse.
Operatorul portuar este controlat in proportie de 88% de producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures. Din cauza declansarii acelei greve, Amonil Slobozia, principalul concurent intern al Azomures de pe piata romaneasca, a acuzat direct Azomures ca i-a blocat in mod deliberat activitatea de export favorizand declansarea grevei. Actiunile Chimpex sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 2,6 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei, la acest pret, este de 2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 septembrie 2005.
-
Solutie de avarie, pentru Azomures
Curierul National
___
Deputatul PNL de Mures, Eugen Nicolaescu, ministru al Sanatatii, a declarat ca va interveni pe langa ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, pentru ca societatea Azomures sa primeasca plati urgente din sumele blocate la beneficiarii de ingrasaminte. 'In prezent, Azomures are peste trei milioane de euro bani blocati la beneficiarii de ingrasaminte. Ii voi cere sprijinul ministrului Flutur pentru plati urgente, astfel incat combinatul sa aiba fonduri pentru derularea activitatii', a declarat Nicolaescu. El a subliniat ca nu ar mai trebui sa fie 'o sperietoare' pentru judet inchiderea combinatului si a cerut public conducerii Consiliului Judetean Mures sa ia masuri pentru punerea in functiune efectiva a parcului industrial. In acelasi timp, Nicolaescu a remarcat ca patrnatul de la combinat a beneficiat de preturi preferentiale la gaz metan, dar trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca lucreaza cu risc comercial de piata.
Intrebat despre speculatiile potrivit carora patronatul de la combinat ar santaja si salariatii, si autoritatile statului spunand ca Azomures se va inchide, Nicolaescu a raspuns ca nu crede ca o societate comerciala de asemenea anvergura isi poate permite sa fie imorala, pentru ca asta inseamna prabusirea pe Bursa. 'Un patron care se joaca cu focul pierde tot ce are', a conchis Nicolaescu.
Sursa: Curierul National, 5 septembrie 2005.' -
Banca centrala adopta o noua limitare a creditului in valuta
Averea
___
Banca Nationala (BNR) va adopta saptamana aceasta noi norme de reglementare a creditarii. Noile reguli forteaza si mai mult mana bancilor sa „tempereze“ avantul imprumuturilor in valuta, care fac rau economiei prin „descurajarea“ leului. Masura vine dupa ce Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a avertizat in repetate randuri ca banca centrala ar putea introduce noi reglementari prudentiale, care vor avea ca efect limitarea creditului in valuta. „Cu exceptia exportatorilor si imprumuturilor ipotecare, probabil ca vom strange conditiile la creditele in valuta si, in ultima instanta, vom aplica o cota majorata la rezervele minime obligatorii in valuta“, a spus Isarescu.
Creditele in valuta au pondere de circa 60% din totalul creditelor de consum catre populatie
Conform ultimei decizii a Consiliului de Administratie (CA) al BNR, aprobata in urma cu doua saptamani, volumul creditelor in valuta va fi restrictionat la maximum 2,5 ori fondurile proprii ale bancilor, iar clientii bancilor vor fi repartizati pe clase speciale de venituri. Bancherii spun ca, desi membrii Asociatiei Romane a Bancilor(ARB) au ajuns la un punct comun care se opune in linii generale hotararii CA al BNR, asociatia nu va reusi sa schimbe cu nimic decizia bancii centrale. „Asociatia Bancilor, organism format din majoritatea institutiilor de credit, a ajuns la o concluzie care va fi prezentata oficial BNR marti sau miercuri dimineata“, ne-a declarat unul dintre membrii ARB. „Cu toate acestea, personal nu cred ca BNR isi va schimba decizia. Pe de alta parte, nu cred nici ca noua norma isi va putea atinge scopul de a limita creditarea in valuta“, a adaugat acesta. Fondurile proprii reprezinta suma capitalurilor sociale detinute de banci si a rezervelor constituite, care sunt de cele mai multe ori cu mult mai mici decat volumul creditelor date de banca. Aceasta masura a surprins analistii si a starnit proteste in randul bancherilor, care s-au ferit, insa, sa-si apere public cauza. Care sunt efectele noii masuri? Pana in prezent, nivelul creditarii in lei si valuta este in medie, pentru totalul sistemului bancar, de opt ori mai mare decat fondurile proprii ale bancilor, iar peste 60% din creditele acordate sunt estimate a fi in valuta. Limitarea creditelor la numai de 2,5 ori rezervele injumatateste puterea de creditare in valuta a bancilor. Acestea se vor vedea nevoite sa-si redirectioneze liniile de finantare obtinute deja catre alte produse, sau, spun unii bancheri, sa le returneze finantatorilor - care de cele mai multe ori sunt bancile-mama din alte tari.
In opinia analistilor, BNR da dovada de o lipsa de experienta concreta bancara, gandind lucrurile la nivelul efectelor produse asupra indicatorilor macroeconomici, dar nu si la nivelul contului clientului. Analistii considera, totodata, ca se gasesc tot timpul solutii pentru eludarea normelor BNR. De aceeasi parere par a fi si unii bancheri.
„Din pacate, nu are nici o importanta ce face BNR, pentru ca bancile straine pot muta operatiunile pe piata de afara, offshore. Asa s-a intamplat si cu obligatiunile, strainii neavand voie, teoretic, sa cumpere astfel de instrumente. In practica insa strainii au reusit sa le cumpere“, a spus analistul Matei Paun.
Totodata, prin noile masuri ce urmeaza a fi publicate, BNR a decis ca in plafonul stabilit nu se inscriu creditele acordate clientilor care realizeaza venituri in valuta. Banca centrala a impartit pe clase salariale potentialii clienti ai bancilor, cei ce obtin salarii si venituri in valuta fiind in clasa A (caz foarte rar in Romania), cei ce obtin salarii in lei, indexate la valoarea euro sau a dolarului fiind cuprinsi la clasa B, iar cei cu venituri in lei, neindexate, coboara pana la clasa C. Clasa salariala in care este incadrata o persoana determina eligibilitatea acesteia, adica accesul facil, sau dimpotriva, greoi la imprumuturi in valuta. Pentru a continua finantarea in valuta, cele mai multe banci ar putea sa-si majoreze fondurile proprii, prin suplimentarea capitalul social.
O astfel de operatiune este, insa, costisitoare si blocheaza o cota mai mare din capitalurile actionarilor. Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea in lei, ceea ce s-ar putea traduce intr-o scadere a dobanzilor pentru moneda nationala intr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt decat cel prognozat in prezent de analistii economici.
Sursa: Averea, 5 septembrie 2005.
02.09.2005
-
IAR si-a dublat castigul la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Ghimbav, specializata in constructia si intretinerea elicopterelor, a obtinut in primul semestru un profit de 1,9 milioane de euro (7,9 milioane de lei), de doua ori mai ridicat fata de profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Cresterea profitului a fost insotita si de un avans al vanzarilor, care la finalul primelor sase luni au atins 13,1 milioane de euro (48,2 milioane de lei), in crestere cu 45% comparativ cu vanzarile din perioada ianuarie - iunie din 2004.
'Profitul mai bun obtinut s-a datorat cresterii veniturilor din productia vanduta si reducerii costurilor', a comentat Ion Dumitrescu, directorul economic al IAR. Potrivit acestuia, valoarea totala a contractelor aflate in derulare la IAR este de 240 de milioane de dolari (200 de milioane de euro), livrarile aferente acestor contracte urmand sa se realizeze in perioada 2005 - 2009. Cel mai important contract dintre acestea este cel incheiat cu armata Emiratelor Arabe Unite, pentru modernizarea a cateva zeci de elicoptere Puma. Valoarea contractului se ridica la 90 de milioane de dolari (75 de milioane de euro).
La finalul primului semestru, IAR avea datorii de 69,7 milioane de euro (255,6 milioane de lei) si creante de 20,3 milioane de euro (74,5 milioane de lei). 'O parte importanta din aceste datorii este reprezentata de avansurile incasate de la clienti pentru marfurile care vor fi livrate conform contractelor incheiate. De asemenea, o alta mare parte din datoriile respective reprezinta linia de finantare trasa de la BCR, intermediarul financiar pentru toate proiectele noastre. Totodata, datoriile de la finalul semestrului mai includ si datorii nescadente fata de furnizorii nostri', a comentat Dumitrescu. Potrivit directorului IAR, datoriile sub forma de avansuri de la clienti insumeaza circa 29 milioane de dolari (24,1 milioane de euro), iar linia de finantare de la BCR se situeaza tot la nivelul de 29 de milioane de dolari.
IAR Ghimbav detine 49% din actiunile Eurocopter Romania, societate mixta cu capital romano-francez, infiintata in 2002 impreuna cu Eurocopter SAS, care controleaza 51% din actiuni.
Societatea IAR Ghimbav a rezultat din divizarea companiei IAR Brasov in trei societati distincte. Celelalte doua societati sunt Constructii Aeronautice, specializata in constructia si repararea aeronavelor cu aripa fixa (planoare, motoplanoare si avioane usoare), si Top Therm, care are drept obiect de activitate productia de tamplarie PVC cu geamuri termopan. Actionarul majoritar al IAR Ghimbav este Ministerul Economiei si Comertului, cu 64,9% din actiuni. Intre actionarii minoritari ai companiei se gaseste si SIF Transilvania, care detine o participatie de 4,57%. Titlurile companiei sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste actiuni derulandu-se la pretul de 1,3 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii este de 7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 septembrie 2005.
' -
Fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, interesat de Oltchim
Curierul National OLT
___
Fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, care vizeaza Europa de Est, este interesat sa achizitioneze pachetul majoritar de actiuni al combinatului petrochimic Oltchim Ramnicu Valcea, se arata intr-un comunicat al Salans, consultantul juridic exclusiv al fondului in Romania.
Potrivit casei de avocatura, fondul a inaintat o scrisoare de intentie pentru achizitionarea Oltchim catre Ministerul Economiei si Comertului, inca din toamna anului trecut, la momentul in care combinatul petrochimic a fost scos la privatizare. Ulterior, autoritatile romane au amanat procesul de privatizare, fara sa anunte oficial pana in prezent intentia de a-l continua.
Fondul austriac a infirmat informatiile aparute recent in presa conform carora ar fi achizitionat sau ar avea intentia sa cumpere un pachet din actiunile Rafo Onesti. Vienna Capital Partners este unul dintre cele mai mari grupuri de investitii si consultanta prezente pe pietele emergente ale Europei de Est, dar si in Germania si Austria.
Fondul se concentreaza atat pe consultanta financiara, cat si pe investitii directe in companii cu potential de dezvoltare. Grupul este activ in toate industriile si vizeaza indeosebi companiile mici si mijlocii. Anul trecut, Vienna Capital Partners a vandut aproximativ 68% din actiunile Borsodchem prin oferta publica, ce a rezultat intr-o marire de capital de peste 380 milioane de euro – cea mai mare vanzare a unui investitor privat in regiune.
Potrivit strategiei elaborate de autoritatile romane pentru accelerarea privatizarii in industrie, procesul de privatizare a Oltchim va fi initiat in cursul semestrului al doilea din acest an, dupa rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia in actiuni a creantelor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Principalul actionar al societatii este Ministerul Economiei si Comertului, insa nivelul exact al participatiei detinute de stat este subiectul unui litigiu declansat de actionarii minoritari.
Sursa: Curierul National, 2 septembrie 2005. -
Petitorii BCR amana privatizarea bancii cu o luna
Averea EBS
___
Cele circa 150.000 de acte din camera de date a Bancii Comerciale Romane (BCR) par a fi greu de studiat intr-un timp atat de scurt - acesta este motivul pentru care Autoritatea pentru Privatizare (AVAS) a cedat in fata cererii potentialilor investitori de a amana privatizarea bancii cu o luna. Ieri AVAS a anuntat ca investitorii au cerut si au obtinut amanarea pentru 17 octombrie a termenului de depunere a ofertelor pentru preluarea BCR.
Termenul initial era fixat pentru 19 septembrie, iar inainte de prelungirea acestuia, comisia de privatizare estima ca desemnarea castigatorului si semnarea contractului vor avea loc pana la 21 noiembrie. In consecinta, si desemnarea castigatorului s-ar putea decala. AVAS nu a dezvaluit numele bancilor care au cerut luna de studiu in plus. Surse din interiorul BCR ne-au dezvaluit ca „petitorii“ au nevoie de mai mult timp pentru a evalua „zestrea“, adica sucursalele BCR din tara, si pentru a realiza diverse interviuri.
Totodata, aceleasi surse ne-au transmis ca valoarea pachetului scos la vanzare ar putea creste catre 1,5 - 2 miliarde de euro, avand in vedere majorarea capitalurilor proprii ale bancii la circa1,1 miliarde de euro, de la inceputul anului. „Investitorii ar putea sa constate ca li se cere un pret mai mare decat cel initial. Exista, insa, mai multe metode de evaluare a pretului final, cea privind capitalul propriu fiind doar una din ele“, afirma sursa citata.
In acelasi timp, CEC ar putea costa circa 650 milioane de dolari (530 de milioane de euro), spun analisti citati de Reuters.
„E o diferenta notabila de cost, mai ales avand in vedere ca unele banci participa si la privatizarea BCR si la cea a CEC. E mult mai usor sa scoti din buzunar 530 de milioane decat 1,5 miliarde de euro. Sunt trei banci care participa la ambele privatizari, si parerea mea e ca vor numai sa testeze piata la BCR, interesul lor fiind mai mare pentru CEC,“ spune un analist. Bancile Dexia, Erste si Banca Nationala a Greciei participa si la privatizarea CEC.
In afara de acestea, in cursa pentru BCR au mai ramas Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, KBC si BNP Paribas. Oferta ABN AMRO a fost retrasa de catre grupul olandez, iar cea a Texas Pacific Group a fost respinsa.
Sursa: Averea, 2 septembrie 2005.
01.09.2005
-
Ardaf Cluj: majorare de capital si noi zvonuri de preluare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de asigurari Ardaf Cluj isi va majora capitalul social pana la sfarsitul lunii septembrie, prin aportul in numerar al actionarilor. Contactat de ZF, presedintele Consiliului de Administratie al companiei, Octavian Manastireanu, nu a dorit sa faca publica, pentru moment, suma cu care va creste capitalul. In prezent, acesta se ridica la nivelul de 25,19 mil. lei (circa 7,2 mil. euro).
Conform unor zvonuri, in aceasta perioada, Ardaf se afla in tratative cu eventuali cumparatori, compania fiind tinta unei posibile achizitii. Totusi, potrivit presedintelui Octavian Manastireanu, majorarea capitalului nu are nici o legatura cu preluarea asiguratorului de catre o alta companie. 'Nu asteptam sa fim preluati. Majoram capitalul social pentru a consolida compania', a mai spus el.
La inceputul acestui an, Ardaf a mai realizat o majorare de capital, cu suma de 76,99 miliarde lei vechi (aproape 2 milioane de euro), in urma subscrierilor efectuate de actionari. In primele sase luni ale anului, asiguratorul a raportat prime brute subscrise in valoare de peste 42 de milioane de euro (154,1 milioane de lei), cu 76% mai mari fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile unei cresteri semnificative a subscrierilor aferente politelor RCA. Ponderea acestora in portofoliul asiguratorului s-a majorat considerabil fata de primul semestru al anului trecut, cu mai mult de zece puncte procentuale, pana la un nivel de 59,48%.
Anul trecut, Ardaf s-a aflat pe pozitia a cincea in topul asigurarilor generale, ocupand a saptea pozitie in clasamentul general, cu un volum al primelor brute subscrise de 44,63 de milioane de euro si o cota de piata de 5,25%. Ardaf este listata la Categoria de Baza a bursei electronice RASDAQ, avand ca actionar majoritar grupul Tender, cu o participatie de 70,2%. Clairmont Holdings, un fond de investitii inregistrat in Cipru, mai detine 12,6% din capitalul social. La ultimul pret de tranzactionare, de 0,3 lei, capitalizarea bursiera a companiei a fost de 21,5 mil. euro (75,6 mil. lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 1 septembrie 2005.
' -
Salariatii de la Chimpex Constanta au reluat lucrul
Curentul
___
Dupa circa 12 zile de greva, sindicalistii de la Chimpex Constanta au reinceput marti seara lucrul, in jurul orei 19.00, dupa discutii indelungate purtate de partea patronala cu cea sindicala. Rezultatul negocierilor dintre parti s-a finalizat cu incheierea si semnarea contractului colectiv de munca pe 2005-2006, prin care se mentin clauzele din vechiul contract.
Liderul sindical Florin Coman a declarat ca grevistii au renuntat la solicitarea cresterii salariale cu 5% si acordarea de salarii compensatorii in caz de disponibilizari majore. Sindicatul a reusit obtinerea a 10 salarii medii pe societate in caz de disponibilizari, salariul mediu de la Chimpex situandu-se in jurul valorii de 9.500.000 de lei.
Negocierile s-au purtat in prezenta secretarului de stat Vasile Nistor, coordonator al Departamentului pentru Dialog Social, un reprezentant al actionarului turc al Azomures, Mustafa Demirel, si conducerea Chimpex.
Sursa: Curentul, 1 septembrie 2005. -
Pretul BCR ar putea sari de 3 miliarde de euro
Cotidianul EBS
___
In vreme ce Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) era ieri in asteptarea primei liste cu pretendenti, analistii vehiculeaza sume record ca pret de achizitie pentru BCR.
Numele mari ramase in competitie pentru pachetul vindut de AVAS la Banca Comerciala Romana ii fac pe analisti sa creada ca tranzactia se va incheia foarte avantajos pentru statul roman.
Competitie banoasa
Banca Comerciala Romana va fi vinduta cu mult peste valoarea ei reala, apreciaza expertii. Interesul crescut al mai multor ofertanti fata de cea mai mare banca romaneasca scoasa la vinzare va propulsa pretul peste limita de 3 miliarde de euro stabilita ca valoare momentana - sustine „Deutsche Welle“.
Potrivit declaratiilor lui Codrut Pascu, reprezentant al Roland Berger in Romania, lista ofertantilor - care cuprinde multe banci importante - va atrage un pret final majorat.
Printre cei care s–au inscris in cursa se numara Deutsche Bank, austriecii de la Erste Bank, portughezii de la Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, KBC si BNP Paribas.
Negociere profitabila
BCR este cea mai mare banca a tarii, cu o valoare a activelor care depaseste 6 miliarde de euro. BCR este, de asemenea, una dintre cele mai mari banci din Europa de sud-est.
Statul va negocia privatizarea BCR cu primii doi investitori care depun cele mai bune oferte pentru achizitionarea institutiei.
Metoda negocierii cu selectie de oferte instituie un sistem care urmareste mentinerea competitiei pe toata durata procesului de privatizare a BCR si, implicit, vinzarea bancii la un pret cit mai bun.
Prin selectarea a doi ofertanti cu care se vor desfasura negocierile, acestia vor trebui sa concureze intre ei pentru aducerea ofertelor initiale la un nivel superior.
Sursa: Cotidianul, 1 septembrie 2005.
Pagina