14.09.2008
-
BET s-a depreciat la minimul ultimilor trei ani
Prime Transaction
___
... presiunea exercitata de acestia ducand la corectii majore ale cursurilor', explica analistii de la Prime Transaction, citati de NewsIn.
12.09.2008
-
Antreprenorii romani: Afacerile noastre sunt mai solide decat arata caderea de pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC DAFR SIF3
___
Antreprenorii si conducatorii companiilor cu capital local listate la Bursa sustin ca scaderile de pe Bursa nu influenteaza semnificativ activitatea acestora, efectele negative fiind la nivelul imaginii si al perceptiei investitorilor fata de acestea. 'Pe mine personal nu ma afecteaza scaderile de pe Bursa, pentru ca nu intentionez sa vand. Ma afecteaza moral pentru ceilalti investitori de la Bursa. Este o situatie de moment, care este adevarat ca se poate prelungi, dar nu vad sa ma afecteze, companiile noastre fiind capabile sa se finanteze singure fara atragerea de capital de pe Bursa', spune Ovidiu Tender, actionarul majoritar al Prospectiuni Bucuresti, companie care si-a redus capitalizarea cu 217 milioane de euro de la inceputul anului, de la 313 milioane de euro la 95 de milioane de euro. El spune insa ca scaderile de pe Bursa si, mai ales, absenta investitorilor straini de pe piata scad competitivitatea companiilor locale. 'Este un dezavantaj pentru economia romaneasca din cauza situatiei acesteia globale, investitorii straini neavand un interes major pentru capitalul romanesc, si bineinteles cel autohton nu poate sa sustina cresterile', considera Tender. Omul de afaceri Ilie Carabulea, actionarul principal al Bancii Carpatica, dar si al grupului de firme de transport Atlassib, spune ca scaderea actiunilor bancii pe Bursa nu-i afecteaza in niciun fel afacerile. 'N-am niciun fel de problema. O duc mai bine ca oricand. Avem o baza de capital solida, am facut majorare de capital sa sustinem banca si concuram cu marii finantisti ai lumii. In urma cu cinci ani ma cunostea putina lume, acum ma cunoaste toata lumea si in strainatate', spune Carabulea. Printre cei mai importanti investitori locali care detin companii listate pe Bursa se numara si SIF-urile, care au scazut, la randul lor puternic in acest an, chiar mai mult decat valoarea companiilor pe care le detin in portofolii. De exemplu, SIF Transilvania a pierdut peste 450 de milioane de euro din capitalizare, adica aproape 65%, in conditiile in care nicio firma din portofoliul sau nu a scazut atat de mult. 'Ma ingrijoreaza ce se intampla pe pietele internationale si pe Bursa, pentru ca scaderile ne afecteaza direct. Niciodata nu mi-am inchipuit ca o actiune SIF3 mai poate scadea sub 1 leu si totusi s-a intamplat. Cred ca scaderile de la noi sunt mai mult de natura emotionala decat determinate de fapte reale', sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Exista insa si voci in comunitatea locala de business care apreciaza ca ceea ce se intampla pe Bursa este normal in conditiile actuale de pe pietele internationale si nu are legatura cu sursa capitalului. 'Scaderile de pe Bursa sunt justificate, avand in vedere ca in general (companiile romanesti - n.red.) sunt companii mici, si acestea sunt mai afectate la scadere decat companiile de talie medie sau mare, dimensiunea scaderilor fiind legata totodata si de pozitionarea pe sectoare de activitate. De exemplu, Impact scade pentru ca exista ingrijorari ca sectorul acela are o problema, la fel constructorii scad in mod natural. Nu cred ca are legatura cu faptul ca sunt companii romanesti sau nu', este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Sursa: Ziarul Financiar, 12 septembrie 2008 -
Fondul STK Emergent intra in ringul bursier pe 22 septembrie
ZF RO - FONDURI MUTUALE STK
___
Fondul inchis de investitii STK Emergent, administrat de STK Financial, va intra la tranzactionare luni, 22 septembrie, dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a realizat un control la societatea care administreaza fondul in urma caruia nu au fost gasite nereguli. La inceputul lunii august Nicolae Pascu (foto), presedintele societatii STK Financial cu sediul in Cluj-Napoca, l-a reclamat la CNVM pe Petru Prunea, presedintele SSIF Broker, considerand ca acesta manipuleaza piata in ceea ce priveste fondul inchis de investitii STK Emergent. Reclamatia a venit dupa ce Prunea a votat impotriva listarii STK Emergent la Bursa. Listarea STK Emergent la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost aprobata de consiliul Bursei, insa in urma disputelor dintre Prunea si STK Financial, operatiunea a fost amanata. STK Emergent este primul fond inchis de investitii admis la tranzactionare pe piata reglementata a Bursei. Veniturile totale ale fondului pe primul semestru al anului au scazut de peste trei ori, pana la 1,5 milioane de lei, fata de aceleasi interval al anului trecut. Cheltuielile fondului din primele sase luni au crescut pana la peste 3 milioane de lei, cu 67% mai mult fata de acelasi interval al 2007. Conditiile nefavorabile din piata si costurile listarii au tras in jos rezultatul financiar al fondului pe primul semestru, STK Emergent raportand o pierdere de 1,5 milioane de lei, potrivit raportului. Excluzand cheltuielile cu oferta, pierderea fondului pe primul semestru este de aproape 362.000 de lei, in conditiile in care in primul semestru al anului trecut STK Emergent a raportat un profit de 3,5 milioane de lei. Fondul de investitii a derulat in primavara o oferta publica initiala prin care a atras 21,4 milioane de lei. Sursa: Ziarul Financiar, 12 septembrie 2008 -
Aero Vodochody va include Avioane Craiova intr-un holding regional
Business Standard AVIO
___
Compania ceha Aero Vodochody, viitorul actionar majoritar al societatii Avioane Craiova, intentioneaza sa creeze un holding de companii din domeniul aerospatial cu activitati in Europa Centrala si de Sud-Est, acesta fiind unul dintre principalele argumente ale achizitiei societatii romanesti. “Obiectivul nostru pe termen lung este sa construim un holding aerospatial pentru Europa Centrala si de Sud-Est, cu scopul de a intari pozitia companiei pe piata de structuri aerospatiale si de a ne implica in proiecte interesante, ca furnizori principali de subansamble”, a declarat pentru Business Standard Igor Hulak, presedintele companiei cehe. Aero Vodochody a fost desemnata castigatoare a licitatiei de preluare a uzinei romanesti de avioane in prima jumatate a anului si, potrivit presedintelui Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, contractul de privatizare trebuie semnat pana pe 14 septembrie, in caz contrar, autoritatea avand intentia sa reia procesul. Oficialii Aero Vodochody sustin ca procesul de negociere cu AVAS este in plina negociere si ca nu au intampinat dificultati pana acum. “Ne-am propus sa continuam si sa dezvoltam mai departe portofoliul de productie aeronautica al companiei Avioane Craiova, a explicat presedintele investitorului ceh. Potrivit lui Hulak, cehii au trecut printr-o experienta similara cu uzina craioveana: in 2006, inainte de privatizare, erau o companie cu pierderi de aproape 40 milioane de euro, la venituri de 126 milioane de euro. In 2008, la doi ani de la privatizare, compania estimeaza un profit de zece milioane de euro, la venituri de 192 de milioane de euro. “Ca si Aero Vodochody, Avioane Craiova va trebui sa treaca printr-un proces competitiv de restructurare, focalizat pe imbunatatirea eficientei si a capacitatilor tehnologice”, afirma reprezentantii companiei cehe. Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, a declarat intr-un interviu acordat Business Standard ca asteapta cehii ca sa semneze contractul de privatizare si ca exclude orice alte facilitati in cazul privatizarii Avioane Craiova. “Eu le-am spus celor de la comisia de privatizare ca nu mai prelungim (oferta pentru Avioane Craiova - n.r.), ca nu mai avem de ce”, a spus Atanasiu. Avioane Craiova Privatizare in cifre Contractul de privatizare trebuie semnat pana pe 14 septembrie. Sursa: Business Standard, 12 septembrie 2008 -
Antibiotice Iasi nu va fi privatizata in acest an
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
In cadrul unei recente intalniri a sindicatului si a conducerii SC Antibiotice SA Iasi cu reprezentanti ai AVAS, au fost luate in discutie planurile de dezvoltare si eficientizare a activitatii producatului iesean de medicamente, context in care a fost abordata si tema privatizarii acestei companii. 'Concluzia discutiei a fost ca privatizarea Antibiotice SA Iasi nu va fi reluata in cursul acestui an. Atentia noastra si a actionarului majoritar este concentrata asupra atingerii performantelor economico-financiare pe care ni le-am propus pentru acest an si pentru crearea conditiilor de dezvoltare a societatii in pers-pectiva', ne-a declarat doamna Coca Cascaval, directorul general al Antibiotice SA Iasi. AVAS care detine un pachet de 53,0173% din actiunile Antibiotice, a incercat sa o privatizeze in acest an. De altfel, societatea ieseana fusese lansata la privatizare, prin licitatie deschisa cu strigare, la data de 24 decembrie 2007, termenul de depunere a ofertelor fiind 17 martie. Modalitatea de privatizare a fost contestata de sindicalistii fabricii iesene, care au considerat ca prin licitatie cu strigare controlul societatii poate fi dobandit de oricine ofera mai mult, fara ca acest cumparator sa se angajeze la desfasurarea unui program investitional si fara sa fie obligat sa incheie un acord social. Judecatorii Curtii de Apel Iasi au admis obiectiile sindicalistilor si au decis suspendarea HG 1.400/2007, prin care se stabilea modalitatea de privatizare a Antibiotice Iasi. Ulterior, Guvernul a abrogat HG 1.400 si a solicitat AVAS revocarea anuntului de privatizare. In anuntul privind revocarea, AVAS a precizat ca 'va relansa societatea la privatizare folosind o metoda conforma cu cerintele Comisiei Europene si care sa tina cont de importanta economica si sociala a SC Antibiotice SA Iasi. Conform legislatiei care guverneaza activitatea AVAS, decizia privind stabilirea metodei de privatizare a SC Antibiotice SA Iasi apartine Autoritatii', dupa cum se mentiona in comunicatul AVAS. La inceputul lunii august, factori de decizie din cadrul AVAS au declarat ca se intentioneaza reluarea privatizarii societatii in aceasta toamna, cel mai probabil tot prin licitatie cu strigare. Conform informatiilor oferite de doamna Coca Cascaval, insa, procesul de privatizare nu va fi reluat pana la finalul acestui an. De altfel, in luna aprilie a.c., presedintele AVAS declara ca reluarea procesului de privatizare va avea loc intr-un moment in care piata, inclusiv cea bursiera, va fi favorabila si cand va exista o oportunitate reala pentru vanzarea pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS. SC Antibiotice SA Iasi este cel mai important producator roman de medicamente de pe piata autohtona, cu o cota de piata de 3,1%, este principalul producator de antiinfectioase din Romania si exportator de produse farmaceutice in peste 35 de tari ale lumii. Societatea ieseana este lider in productia de medicamente injectabile, unguente, creme, geluri si supozitoare, unicul producator roman de substante active prin biosinteza si producatorul cu cea mai complexa structura de productie: 8 fluxuri de fabricatie atestate GMP pe care sunt obtinute 5 forme farmaceutice (pulberi injectabile, capsule, comprimate, supozitoare, preparate de uz topic: unguente, geluri, creme). In perioada 1999-2007, societatea a investit 20 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capacitatilor de productie, pentru implementarea normelor GMP si FDA, pentru reducerea costurilor cu utilitatile si pentru protectia mediului. In prezent, toate cele 8 fluxuri de fabricatie Antibiotice sunt autorizate GMP. Pe piata interna, compania ocupa primul loc pe segmentul preparate dermatologice si locul trei pentru medicamentele antiinfectioase. Dintr-un producator de medicamente antiinfectioase care obtinea circa 40-45% din cifra de afaceri pe segmentul Hospital (vanzari catre spitale), Antibiotice SA tinteste sa devina un producator important in arii terapeutice cu potential, precum sistem cardiovascular, musculo-scheletic, preparate dermatologice, sistem nervos central. Principalul produs exportat este Nistatina, societatea ieseana fiind al doilea producator mondial de Nistatina. In ultimii 10 ani, producatorul farmaceutic iesean a introdus in fabricatie si a lansat pe piata peste 50 de noi produse, iar in prezent are un portofoliu de aproximativ 30 de licente care vor intra in productie in perioada urmatoare. In acest moment, Antibiotice Iasi detine in portofoliu 142 de medicamente de uz uman, ce acopera 85 D.C.I.-uri din 12 clase terapeutice, precum si 20 de medicamente de uz veterinar. Statul detine la compania ieseana un pachet de actiuni reprezentand 53,0173% din capitalul social, printre alti actionari numarandu-se SIF Oltenia (10,0954%), diferenta de 36,8873% din titluri aflandu-se in posesia altor actionari. Sursa: Bursa, 12 septembrie 2008
11.09.2008
-
Teraplast majoreaza investitiile cu 3,7 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TRP
___
Grupul Teraplast, care cuprinde firmele Teraplast, Plastsistem si Politub, va majora investitiile alocate anul acesta extinderii capacitatilor de productie cu 3,7 mil. euro, pana la 24,8 mil. euro, potrivit proiectului de rectificare a investitiilor propus spre aprobare AGA care va avea loc pe 16 septembrie. Investitiile programate pentru anul acesta fac parte dintr-un program mai amplu, care se intinde pana in 2013 si care implica investitii totale de 66 de milioane de euro in relocarea si majorarea capacitatilor de productie. Grupul are in vedere si extinderea regionala, in perioada 2010-2013, prin achizitii sau investitii directe in Serbia, Bulgaria, Ucraina si Ungaria. Potrivit proiectul depus spre aprobare, Teraplast intentioneaza sa majoreze capacitatea fabricii de ferestre termoizolante, prin achizitionarea a inca doua linii automatizate si sa creeze 21 de centre de preluare comenzi. In plus, fabrica de tevi din PVC isi va majora productia cu 15% fata de cea actuala, fabrica de profile PVC isi va mari capacitatea de malaxare cu 60% pentru realizarea a 22.000 de tone de profile de tamplarie. Grupul isi va reloca cinci din cele opt unitati de productie intr-un parc industrial, situat la aproximativ zece kilometri de Bistrita, in localitatea Saratel. Proiectul va fi desfasurat pe o suprafata de aproape 20 hectare, unde grupul intentioneaza sa construiasca alte doua fabrici noi. Grupul Teraplast a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 117,4 milioane de lei (32 mil. euro), in urcare cu 26%, si un profit net de 10,65 milioane de lei, mai mare cu 23% fata de acelasi interval din 2007. Producatorul de materiale de constructii Teraplast Bistrita a inregistrat in primul semestru venituri in crestere cu 15%, de la 86,3 milioane de lei la 99,8 milioane de lei, si un profit net in stagnare, la circa 9 milioane de lei. Compania a inregistrat in intervalul ianuarie-iunie cheltuieli de 89,2 milioane de lei, in crestere cu 17% fata de intervalul similar din anul precedent, cand indicatorul a avut o valoare de 75,8 mil. lei, se arata in raportul semestrial al firmei, remis Bursei de Valori. Afacerile companiei s-au majorat de la 82,32 milioane de lei la 92,2 milioane de lei, in urcare cu 12%. Teraplast este specializata in productia de tubulatura din PVC, Plastsistem realizeaza panouri sandwich pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub produce tuburi din polietilena pentru retelele de apa si gaz. Compania Teraplast a derulat in perioada 7-17 aprilie o oferta publica initiala de vanzare de actiuni, suprasubscrisa cu 4%, investitorii solicitand actiuni in valoare totala de 56 de milioane de lei. Oamenii de afaceri Dorel Goia si Emanoil Viciu controleaza 33,15% si respectiv 20,55% din actiunile firmei, iar SIF Banat-Crisana detine 11,38% din titluri, conform celor mai recente raportari. Actiunile Teraplast au pierdut ieri 4%, inchizand la pretul de 0,72 lei/actiune, dupa ce castigasera 8% in deschiderea sedintei bursiere. In ultima luna, actiunile Teraplast au inregistrat o revenire importanta, castigand 35% dupa ce compania si-a publicat rezultatele financiare pe primul semestru, pe 15 august. Capitalizarea Teraplast se ridica ieri la 59,6 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 11 septembrie 2008 -
Olandezii de la MEI au luat 5,5% din Prebet Aiud
ZF RO - FONDURI MUTUALE PREB
___
Fondul de investitii MEI Roemenie En Bulgarije NV a fost raportat ieri cu o participatie de 5,47% din actiunile producatorului de materiale de constructii Prebet Aiud (PREB). Luni, actiunile companiei au facut obiectul unor tranzactii mai importante, prin care s-au transferat circa 250.000 de titluri, la un pret mediu de 1,79 lei/actiune. Profitul Prebet s-a dublat in primele sase luni din acest an, ajungand la 2,5 mil. lei (0,68 mil. euro), pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu 65%, de 15,8 mil. lei (4,3 mil. euro). In ultimele luni, fondurile administrate de grupul olandez Middle Europe Investment (MEI) au continuat sa cumpere actiuni in cele mai multe dintre companiile de pe Bursa la care detineau deja participatii. Astfel, fondul inchis Middle Europe Oportunity Fund II si fondul deschis MEI Roemenie en Bulgarije au cumparat aproape zilnic actiuni ale dezvoltatorului imobiliar Imotrust Arad (ARCV), respectiv ale constructorului de magistrale Condmag Brasov (COMI). Achizitiile din ultima perioada ale fondurilor au mai vizat si actiunile producatorului de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON) si ale companiei de servicii pentru petrol si gaze Prospectiuni Bucuresti (PRSN). Olandezii de la MEI au fost in ultimele luni printre cei mai activi de pe Bursa in ceea ce priveste cumpararile, incercand sa profite de scaderile puternice ale celor mai multe dintre actiunile de pe Bursa. Fondul MEI, ale caror investitii pe Bursa din Romania se cifrau la sfarsitul lunii iulie la 38,3 mil. euro, si-a lichidat in luna iulie participatia la Comvex Constanta (CMVX), pe fondul unui avans important al acestor titluri. Indicele BET-XT, al celor mai lichide titluri de la Bursa, a pierdut in acest an peste 50% din valoare. Sursa: Ziarul Financiar. 11 septembrie 2008 -
CE ancheteaza un nou ajutor de stat pentru Ford Romania
DailyBusiness.ro
___
Comisia Europeana (CE) deschide o noua ancheta privind acordarea unui ajutor de 57 mil. euro companiei Ford. Investigatia vizeaza un program de formare a personalului de la Ford Craiova pentru perioada 2008-2012. Autoritatile romane intentioneaza sa subventioneze programul de formare cu 57 milioane de euro si au notificat aceasta intentie Comisiei. CE a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca are indoieli cu privire la faptul ca ajutorul ar determina asigurarea unei formari suplimentare fata de cea pe care Ford ar organiza-o probabil in absenta ajutorului. 'Comisia sprijina formarile care imbunatatesc competentele fortei de munca. Cu toate acestea, trebuie sa ne asiguram ca fondurile publice determina intr-adevar o formare suplimentara si nu acopera doar costurile operationale normale ale intreprinderilor mari', a declarat Neelie Kroes, comisarul european pentru concurenta. 'In acest stadiu, Comisia are indoieli in ceea ce priveste compatibilitatea ajutorului propus cu normele CE privind ajutoarele de formare. Normele CE permit acordarea unui ajutor de stat numai in cazul in care acesta prezinta un efect stimulativ veritabil pentru o formare suplimentara. In caz contrar, ajutorul de stat nu ar avea drept rezultat decat acordarea unui avantaj nedrept beneficiarului fata de concurentii sai, prin scutirea de unele costuri de formare necesare desfasurarii activitatii', se mai arata in textul comunicatului. Comisia Europeana a decis in 27 februarie 2008 ca in cadrul vanzarii societatii Automobile Craiova catre Ford, autoritatile romane au acordat un ajutor de stat ilegal in valoare de 27 milioane de euro si a dispus ca acesta sa fie recuperat in termen de 3 luni. In data de 16 aprilie, Colegiul Director al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a stabilit ca Automobile Craiova sa inapoieze cele 27 milioane euro, considerate ajutor de stat, pana la sfarsitul lunii iunie, dupa cum a declarat pentru NewsIn Constantin Botez, vicepresedintele AVAS. Acesta nu a specificat daca suma va fi rambursata in transe. De asemenea, Comisia Europeana a aprobat la sfarsitul lunii aprilie ca Ford sa beneficieze de un ajutorul regional in valoare de 143 milioane euro va fi acordat in urmatorii 4 ani, dupa ce statul va recupera ajutorul declarat anterior ca fiind incompatibil. Sprijinul financiar are in vedere dezvoltarea a doua proiecte de investitii ale firmei Ford care vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea in profunzime a doua uzine existente care au fost achizitionate de companie pentru productia de vehicule si, respectiv, de motoare. Ford a platit Guvernului Romaniei 57 milioane de euro pentru 72,4% din capitalul uzinei de la Craiova. Producatorul american s-a angajat totodata la investitii directe de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii si pentru cresterea productiei de automobile la 300.000 de vehicule anual, dar si pentru suplimentarea numarului de angajati. Sursa: DailyBusiness.ro, 11 septembrie 2008 -
Ofensiva bancilor in cursa dupa finantare
___
Dinamica mai rapida a creditului neguvernamental fata de cea a depozitelor atrase de la populatie si companii determina bancile sa practice oferte agresive pe partea de economisire in lei, in unele cazuri cu peste doua puncte procentuale peste nivelul dobanzii-cheie, sau sa atraga surse pentru metinerea unui ritm de creditare inalt, prin emisiuni de obligatiuni, cum este cazul BCR sau BRD. Jucatorii care activeaza in sistemul bancar romanesc se bazeaza, in marea majoritate a cazurilor, pe finantari din partea bancilor-mama, insa, in contextul scumpirii banilor pe plan international, se reorienteaza spre obligatiuni sau imprumuturi sindicalizate. Actionarii BCR, liderul sistemului dupa active, au aprobat un nou program de emisiune de obligatiuni, de maximum trei miliarde euro, potrivit datelor publicate in Monitorul Oficial, chiar in conditiile in care au in spate un actionar precum Erste Bank. Actionarii principalului jucator din piata bancara au decis stoparea procedurilor de punere in aplicare a emisiunii de titluri aprobata in februarie anul trecut, care prevedea o valoare maxima de 2,5 miliarde euro pentru 2007-2009, si au aprobat un nou program de emisiune de obligatiuni, pe piata locala si internationala. Jucatorii au nevoie de finantari solide pentru sustinerea unui ritm inalt al creditarii, mai ales daca raportul credite/depozite nu este unul echilibrat. In cazul liderului de sistem, volumul creditelor acordate se cifra la 11,18 miliarde euro, in primul semestru, in timp ce plafonul depozitelor cumulate de la clienti era de 8,9 mld. euro. Desi plafonul emisiunii de la BCR este cel mai ridicat din piata, si actionarii BRD, al doilea jucator din sistem dupa active, profit si retea, au aprobat ca, in perioada 2008-2009, banca sa realizeze o serie de emisiuni de obligatiuni in lei, euro sau alte valute, in plafon maxim de 600 milioane de euro. La finele lunii iunie, volumul creditelor acordate de BRD a fost de circa 29 mld. lei, cu 40% peste nivelul imprumuturilor acordate in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce depozitele totalizau aproximativ 30 miliarde lei. Lipsa fondurilor pentru plata emisiunilor cu scadenta apropiata a determinat si statul roman sa apeleze, anul acesta, la o emisiune de euro-obligatiuni. In iunie 2008, Romania lansa prima emisiune de euro-obligatiuni din ultimii cinci ani, atragand 750 milioane de euro pe zece ani. Valoarea aprobata de Executiv pentru aceasta emisiune se incadra intre 500 milioane de euro si un miliard de euro. Randamentul anual platit de Romania este de 6,69%, cu un cupon de 6,5% pe an. Romania ar putea lansa, in 2010, prima sa emisiune de obligatiuni pe 30 de ani si, totodata, ar putea vinde titluri Samurai (denominate in yeni) in 2009 sau 2010, in functie de conditiile de piata si de nevoile financiare. Emisiunea de bonduri in yeni ar putea fi folosita pentru achitarea imprumuturilor contractate anterior in moneda japoneza. Datoria externa a Romaniei pe termen mediu si lung a crescut, in primul semestru al acestui an, cu 16,6% fata de finele anului trecut, pana la 44,79 miliarde euro, ca urmare a majorarii semnificative a datoriei publice directe si a celei negarantate public. Sursa: Business Standard, 11 septembrie 2008 -
Care este strategia Broker Cluj in perioada noiembrie 2008-2010
Business Standard BRK
___
Valorificarea pachetelor detinute la firme inchise, tranzactionarea pe pietele externe si dezvoltarea departamentului de derivate sunt cele mai importante directii pe care societatea de intermedieri financiare Broker Cluj le-a inclus intr-o strategie de dezvoltare pe perioada noiembrie 2008-2010. Actiunile Broker au suferit, in acest an, o scadere drastica pe bursa, pierzand circa 90%. Societatea a anuntat recent ca are in plan si un program de rascumparare a actiunilor, pentru stabilizarea pretului pe bursa. Conducerea Broker spune ca se va concentra, in perioada urmatoare, pe valorificarea “la preturi corespunzatoare” a pachetelor detinute la firme inchise. “Am constatat ca firmele inchise sunt mai cautate de catre investitori, in aceasta perioada, decat cele listate”, a precizat Petru Prunea, presedintele Broker Cluj. El a adaugat ca Broker este in negocieri pentru vanzarea pachetelor detinute la societati precum Facos Suceava si Remat Baia Mare. “La Facos, unde detinem circa 84% dintre actiuni, vrem sa ne pastram o participatie majoritara, iar la Remat, unde controlam un pachet similar, vrem sa-l vindem pe tot. Intentionam sa obtinem cinci-sapte milioane de euro din aceste tranzactii”, spune Prunea. O alta directie de dezvoltare pe care se va axa Broker va fi tranzactionarea pe pietele externe, societatea urmand sa lanseze serviciile pentru clienti, de la inceputul anului viitor. “Tranzactionarea pe pietele externe va fi disponibila, efectiv, de la inceputul anului 2009. Clientii vor putea tranzactiona si prin intermediul nostru, dar si online. Am renuntat la ideea de a deschide unitati pe pietele externe, pentru ca ni se solicita un fond de garantare mult prea mare, iar investitia nu s-ar fi justificat”, a mentionat Petru Prunea. Broker se concentra si pe consolidarea departamentului de derivate, urmand inclusiv sa intre pe pietele de derivate externe.”Vrem sa dezvoltam departamentul de derivate, atat in ceea ce priveste numarul de oameni, cat si pregatirea acestora. Vom iesi si pe pietele externe, dar nu pe produse foarte complexe, pentru ca am vazut ca pe acestea apar problemele cele mai mari”, a spus presedintele BRK. Sursa: Business Standard, 11 septembrie 2008
Pagina