12.09.2005
-
Cifra de afaceri totala a firmelor din industrie, mai sus cu 2,6 la suta
Curierul National
___
Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a inregistrat, in perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2005, in termeni reali, o majorare cu 2,6 la suta, fata de perioada corespunzatoare din 2004, potrivit datelor centralizate de Institutul National de Statistica (INS).
In luna iulie 2005, comparativ cu iulie 2004, cifra de afaceri totala a scazut cu 3,5 la suta. De asemenea, in perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2005, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) s-a situat cu 17,5 la suta peste nivelul inregistrat in perioada similara din 2004, cresteri mari obtinandu-se atat la vanzarile de marfuri alimentare (+18,9 la suta), cat si la vanzarile de marfuri nealimentare (+16,6 la suta). In luna iulie 2005, comparativ cu luna iulie 2004, cifra de afaceri obtinuta din comertul cu amanuntul a fost mai mare cu 13,4 la suta (+10,3 la suta la marfuri alimentare si +15,8 la suta la marfuri nealimentare).
Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor, de comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule inregistrat in primele sapte luni ale anului a fost mai mare cu 28,0 la suta fata de perioada corespunzatoare din anul 2004, sustinut de cresterea atat a volumului cifrei de afaceri din comertul si intretinerea de autovehicule (+38,9 la suta), cat si a celui obtinut din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (+17,8 la suta). Comparativ cu luna iulie 2004, cifra de afaceri obtinuta din aceasta activitate in luna iulie 2005 a fost mai mare cu 26,2 la suta datorita cresterii cifrei de afaceri obtinuta atat din comertul si intretinerea de autovehicule, cat si din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (+38,4 la suta, respectiv +15,4 la suta).
Din activitatea de servicii de piata prestate populatiei in perioada 1 ianuarie - 31 iulie a rezultat o cifra de afaceri cu 15,3 la suta mai mare fata de perioada corespunzatoare din 2004. In raport cu luna iulie din anul precedent, in luna iulie 2005 s-a inregistrat o crestere de 25,7%.
Sursa: Curierul National, 12 septembrie 2005.
09.09.2005
-
Afacerile grupului Policolor-Orgachim, in crestere cu 25%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vopsele Policolor Bucuresti intentioneaza sa-si creasca vanzarile prin extinderea pe piata Uniunii Europene si prin penetrarea pe piete noi, cum ar fi Libia, Thailanda sau Arabia Saudita. In primul semestru, vanzarile grupului Policolor - Orgachim au fost cu 12 milioane de euro peste cele realizate in aceeasi perioada a anului trecut, un factor important al cresterii fiind prezenta pe pietele Uniunii Europene. 'O parte semnificativa a cresterii se datoreaza exporturilor. A fost foarte dificil pentru noi sa ne adaptam produsele pentru export, fiecare piata externa avand specificul ei', a spus Ivan Sokolov, directorul general executiv al Policolor.
Compania bucuresteana detine pachetul majoritar de actiuni al societatii Orgachim, cel mai mare producator de vopsele si rasini sintetice din Bulgaria. 'Orgachim s-a specializat pe sectorul vopselelor decorative si industriale si este liderul incontestabil al pietei bulgare', a precizat Sokolov. Pentru acest an, cele doua companii isi propun realizarea unei cifre de afaceri cumulate de 65 milioane de euro, cu 25% mai mult decat in 2004, cand grupul a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 52 milioane de euro. 'Motorul cresterii va fi reprezentat de sectorul constructiilor si de cel industrial, in prezent acestea fiind caracterizate de o dinamica mai accentuata', a adaugat Sokolov.
In prezent, piata vopselelor este evaluata la aproximativ 100.000 de tone anual din care 40.000 de tone provin din importuri, conform estimarilor realizate de Asociatia Industriei Vopselelor din Romania (AIVR). 'Ritmul de crestere inregistrat de piata in ultima perioada, intre 10 si 15% pe an, poate fi mentinut si pe viitor, avand in vedere ca in anul 1989 s-au consumat 185.000 de tone de vopsele', a spus Adrian Rosca, vicepresedintele AIVR. Potentialul este cu atat mai mare cu cat media de consum din Romania este mult inferioara celor inregistrate pe alte piete din Europa.
Piata romaneasca a vopselelor este dominata de trei mari producatori: K?1ber, afacere pornita de la zero de Aurel Kober, DŸfa Romania, companie achizitionata recent de fondul de investitii Advent si Policolor. Afacerea cu lacuri si vopsele inregistreaza rate bune de profit, ceea ce a determinat in ultimii ani aparitia mai multor producatori locali, care acum detin impreuna peste 25% din vanzarile totale. Policolor, societatea infiintata in 1965, este in prezent unul dintre cei mai importanti producatori de lacuri si vopsele din Romania. Ponderea principala in portofoliul de produse al companiei o detin vopselele din sectorul decorativ, cu o pondere de 60%, restul fiind reprezentat de produse destinate industriei auto.
Pe piata produselor decorative Policolor detine brandul Spor, lansat in anul 1999, care este cunoscut de 90% dintre romani. Gama de produse auto ready mix realizeaza in fiecare an aproximativ 80% din vanzarile de pe piata romaneasca de profil, Policolor fiind liderul industriei de vopsele auto din Romania. In 2005, ca urmare a restructurarii ofertei pentru piata de constructii, Policolor a lansat Deko Professional, vanzarile pe aceasta piata inregistrand in primele 9 luni o crestere de 200% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Policolor a investit peste 600.000 de euro in centrul de formare profesionala Klar, lansat la inceputul acestui an, urmand ca aici sa se formeze anual 400 de clienti si parteneri ai companiei. Producatorul de vopsele intentioneaza sa vanda aproximativ 15 hectare de teren cu cladirile aferente din zona de sud-est a capitalei, valoarea acestora situandu-se, conform informatiilor de pe piata imobiliara, intre 7 si 8 milioane de euro. Compania va incasa probabil mai putin deoarece dezafectarea cladirilor ar putea implica costuri importante pentru potentialii cumparatori. Actionarii societatii au decis insa ca nu vor accepta nici o oferta sub 6,6 milioane de euro.
Policolor are un capital social de 7,1 milioane de lei (2 milioane de euro). Principalii actionari ai societatii sunt Romanian Investment Fund din Cipru, cu o detinere de 39,4% din actiunile Policolor, si Fondul Romano-American pentru investitii, cu o participatie de 33,2%. Un alt fond cipriot, Romanian Reconstruction, detine aproximativ 10% din capitalul social al companiei. Actiunile Policolor sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 1,3 lei/actiune. La acest nivel capitalizarea bursiera a companiei este de 92,6 milioane de lei (26,5 milioane de euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 9 septembrie 2005.
' -
Cresterea aberanta a preturilor carburantilor afecteaza serios ritmul de crestere a economiei
Gandul
___
In ultimele trei luni, mai exact in perioada 3 iunie – 7 septembrie, pretul benzinei fara plumb a crescut cu 16,7%, doar in ultima luna cresterea de pret fiind de 8,8%, se arata intr-o analiza realizata de societatea de consultanta financiara Voinea Business Development (VBD). Celelalte categorii de carburanti s-au scumpit si ele in procente asemanatoare. Aceasta crestere aberanta a preturilor are, pe langa efectele pe termen scurt- scoaterea din buzunar a peste 300.000 in plus la fiecare plin de benzina facut de romani- si efecte negative pe termen ceva mai lung asupra economiei in ansamblu. Concret, pentru fiecare crestere cu 10% a pretului carburantilor, ritmul de crestere a PIB scade cu 0,28%, se arata in studiul citat. Ceea ce inseamna ca, deja, majorarile de pret de la inceputul anului au „inghitit” mai bine de 0,5% din cresterea economica din acest an. In acest context, daca pretul benzinei ajunge la 40.000 lei vechi pe litru pana la sfarsitul anului, aceasta echivaleaza cu o scumpire de 35% fata de inceputul anului, si implicit cu o incetinire a ritmului de crestere a PIB cu aproximativ 1%. „Se poate deja aprecia ca o parte din incetinirea ritmului de crestere a PIB pe primul semestru a fost provocata si de scumpirea carburantilor”, spun specialistii de la VBD.
Cresteri de preturi in lant la celelalte produse
Cresterea preturilor la carburanti afecteaza in special sectoarele de energie electrica, termica, gaze; materiale de constructii; metalurgie si siderurgie, transporturi; chimie si fibre sintetice. In aceste sectoare, valoarea adaugata bruta scade cu cel putin 1% la fiecare crestere cu 10% a preturilor la carburanti. De altfel, potrivit studiului citat, singurii care castiga din galopul preturilor la benzina sunt companiile din domeniul prelucrarii titeiului, in rest, toate celelalte sectoare ale economiei sunt serios afectate. In ce priveste efectul final, asupra populatiei, pe langa scumpirea benzinei, romanii se pot astepta si la cresteri de preturi in lant la celelalte produse si servicii. Si asta, deoarece, pentru a compensa scaderea valorii adaugate brute, este posibil ca producatorii sa creasca preturile de productie. „Pe ansamblul economiei nationale, pentru a compensa pierderea valorii adaugate brute, este nevoie de o crestere cu 0,6% a preturilor de productie la fiecare scumpire a carburantilor cu 10%”, se arata in studiul VBD.
Efectul cresterii preturilor la carburanti asupra incetinirii ritmului de crestere al PIB-ului poate fi astfel compensat, dar pe seama cresterii preturilor de productie. Daca pretul benzinei creste pana la 40.000 lei vechi pana la sfarsitul anului, este nevoie pentru a compensa aceasta scumpire de o crestere suplimentara a preturilor de productie pe ansamblul economiei nationale cu aproximativ 2%, conchid specialistii VBD.
Studiul a fost realizat pe baza tabelelor input-output si a contributiei fiecarui sector la valoarea adaugata bruta (si implicit la formarea PIB), si s-a bazat pe premiza mentinerii unui nivel constant al cererii pentru carburanti. Rezultatele studiului trebuie considerate drept estimari, avand in vedere limitarile provenite din structura informatiei statistice disponibile.
Sursa: Gandul, 9 septembrie 2005.
-
Wiener Stadtische este noul lider al asigurarilor
Averea
___
Strategia achizitiilor a rasturnat ierarhiile pietei asigurarilor. Austriecii de la Wiener Stadtische care au alipit recent la Unita compania Omniasig si un grup de firme-satelit ale acesteia, spun ca au in acest moment o cota de piata cu 4% mai mare ca Allianz-Tiriac si Asirom.
Pentru a domina piata, austriecii au platit 64 de milioane de euro pe Omniasig, care se plasa pe locul trei in clasamentul local al asiguratorilor. Urmeaza reorganizarea holdingului si o oferta mai buna pentru clienti - noul grup de asigurare fiind si singurul din Romania care ofera toata paleta de servicii de asigurare.
In urma achizitiei companiei Astra de catre Uniqua, Ardaf ramane singura firma de asigurari interesanta pentru investitori de pe piata, avand in vedere cota de piata, spun analistii pietei. Ardaf discuta o posibila preluare, spun surse din piata, insa nu cu Wiener Stadtische (WS).
'Nu vom mai opera achizitii, intrucat putem avea probleme cu concentrarea economica atat la Consiliul Concurentei din Bucuresti, cat si cu organul omolog de la Bruxelles', spune Christian Brandstetter, membru al Consiliului director al WS. Prin preluarea Omniasig WS a atins o cota de piata de circa 20% la 1 martie 2005 si 1,2 milioane de clienti.
Inainte de preluarea Omniasig grupul austriac avea, prin Unita si Agras, doar 6-7% din piata. Dupa reorganizare, Unita va ceda politele de viata in favoarea firmei specializate a Omniasig. In timp ce Unita este inclinata mai mult spre asigurari de persoane fizice, Omniasig SAR, desi are la baza oferta pentru persoane fizice, asigura mai mult firmele.
Agras a ramas lider de piata pentru asigurarile marilor terenuri din domeniul agricol, si isi va vedea produsele promovate in curand in toata reteaua locala a WS. Astfel, se intentioneaza cooptarea micilor gospodarii taranesti, pana la nivelul celor de 0,5-1 hectare- unde se practica agricultura de subzistenta.
'Culturile cu suprafete mari au fost intotdeauna asigurate. Noi dorim sa atragem micii proprietari', spune Brandstetter.
Totodata, Autosig, fosta firma de leasing si vanzari auto second - hand, va deveni firma specializata in evaluarea daunelor auto, a declarat pentru Averea Brandstetter. Iar Addenda va trebui sa evalueze potentialul pietei si sa ofere servicii impreuna cu diverse clinici sau spitale.
WS vrea totodata ca produsele de bancassurance, (oferite in prezent de Unita si Raiffeisen), sa se extinda si in sfera BCR. 'Dupa privatizare, am prefera sa colaboram la BCR cu Erste Bank, grupul austriac cu care mai avem parteneriate preferentiale si in Cehia, Croatia sau Slovacia, in afara Austriei. Oricare nou partener, castiga-tor al cursei BCR, va fi insa binevenit.' spune Brandstetter.
Totodata, nici o subsidiara a WS nu va fi delistata.
Tarom va fi penalizat pentru intarzieri
Omniasig a pierdut insa recent oportunitatea de a prelungi contcatul de asigurare semant cu Tarom. Consiliul de Administratie al Tarom a anulat, miercuri, rezultatul licitatiei organizate in data de 29 august pentru asigurarea flotei operatorului aerian, dupa ce a constatat ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege privind achizitiile publice.
'Oferta Omniasig a fost una onesta, venita din partea WS- un trust cu rating A<( S&P) . Nu e vina WS ca are asa un rating. A avut loc o licitatie absolut uzuala, care din pacate a fost intrerupta si va fi reluata', spune Brandstetter. El sustine ca Tarom pierde din amanarea luarii unei decizii.
'Numai in ultimele cinci saptamani au avut loc sase accidente aviatice importante, si toate aceste intarzieri sunt in dezavantajul Tarom, intrucat pretul primelor de asigurare creste. Cu cat asteapta mai mult, cu atat totul va deveni mai scump' afirma Brandstetter.
In urma protestelor firmelor Astra si Ardaf, care sustin ca oferta Tarom s-a portivit 'manusa' doar Omniasig, care e singura care beneficiaza de ratingul firmei-mama, firma aviatica a decis ca licitatia sa fie reluata.
Sursa: Averea, 9 septembrie 2005.'
08.09.2005
-
Afaceri mai mari si profit triplu la Automatica Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente pentru industria electronica si electrotehnica Automatica Bucuresti si-a triplat castigurile semestriale, obtinand in primele sase luni un profit net de 6 milioane de lei (1,64 milioane de euro). Principalul factor de influenta care a condus la inregistrarea acestei cresteri a fost variatia stocurilor, acestea scazand cu 3,65 milioane de lei in comparatie cu prima parte a anului trecut, conform raportului financiar publicat de Automatica.
In aceeasi perioada, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 59%, pana la un nivel de 16,7 milioane de lei (4,6 milioane de euro). In primele sase luni din 2005 Automatica s-a concentrat pe dozarea eficienta a consumurilor si pe realizarea unor produse cu finalitate apropiata, se precizeaza in raportul companiei. Din activitatea de exploatare Automatica a obtinut un profit brut de 6,1 milioane de lei (1,66 milioane de euro), fata de numai 2,1 milioane de lei (635.000 de euro) cat a fost rezultatul din exploatare in primul semestru al anului trecut.
Pana la inchiderea editiei reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru mai multe comentarii privind rezultatele financiare si activitatea societatii. La sfarsitul primului semestru, Automatica Bucuresti avea datorii in valoare de aproximativ 16,2 milioane de lei (4,42 milioane de euro), conform site-ului Ministerului Finantelor Publice. Din aceasta suma, 1,7 milioane de lei (0,43 milioane de euro) sunt reprezentate de datorii la bugetul de stat, 1,9 milioane de lei (0,5 milioane de euro) la bugetul asigurarilor de sanatate, 11 milioane de lei (3 milioane de euro) datorii la bugetul asigurarilor sociale de stat si 1,6 milioane de lei (0,45 milioane de euro) la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Conform raportului publicat de companie, datorii in valoare de 8,61 milioane de lei (2,3 milioane de euro) sunt fie incerte, fie contestate in instanta. Societatea a achitat in perioada iulie - august 310.000 de lei (87.000 euro), reprezentand obligatii fiscale restante.
Automatica este controlata de Eurofarm Milenium SRL, cu o participatie de 64,4% din titlurile societatii bucurestene. Cel mai influent actionar minoritar este Ion Maticiuc, cu o detinere de 10,4% din capitalul social al companiei, in valoare totala de 1,75 milioane de lei (500.000 de euro). Asociatia salariatilor Automatica (PAS) detine aproape 8% din actiuni, restul aflandu-se in posesia invetitorilor cu detinteri sub 5%.
Automatica Bucuresti este listata la Categoria a II-a a Bursei Electronice Rasdaq. Ultimul pret la care s-au efectuat transferuri cu titlurile Automatica a fost de 0,77 lei/actiune, in crestere cu 10% fata tranzactiile realizate inainte de publicarea rapoartelor financiare. La acest nivel capitalizarea bursiera a societatii este de 13,5 milioane de lei (3,85 milioane de euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 8 septembrie 2005.
-
Rabobank se retrage de la privatizarea CEC
Gandul
___
Rabobank a transmis, marti, o scrisoare ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, prin care anunta decizia de a se retrage din cursa pentru privatizarea CEC, intrucat considera ca strategia de maximizare a pretului de vanzare reprezinta o abordare gresita a procesului.
„In acest context, Rabobank nu crede ca poate avansa o oferta care sa fie apreciata ca indeajuns de valoroasa de catre Guvernul roman pentru a castiga licitatia. Credem ca intentiile autoritatilor, sau ale consultantilor acestora, nu coincid cu provocarile cu care se confrunta Romania si CEC. Din acest motiv, am decis sa nu participam in continuare la privatizarea CEC”, se arata in scrisoarea Rabobank.
Banca olandeza arata ca modul de organizare a licitatiei a atras mai multe institutii dispuse sa plateasca un pret ridicat, intrucat au experienta in diminuarea costurilor ridicate si in restructurarea bancilor cu retea extinsa, precum si redirectionarea afacerilor spre zone aflate in plin proces de dezvoltare. Rabobank apreciaza ca strategia ar fi trebuit sa se axeze pe dezvoltarea graduala a CEC, in parteneriat cu conducerea institutiei si cu Guvernul. Oficialii bancii au mai aratat ca a fost trimisa scrisoarea de intentie prin care isi afirmau interesul pentru CEC intrucat dezbaterile privind continuarea acestui proces au avut loc in interiorul Rabobank dupa data de 31 august, stabilita ca termen limita de autoritatile romane.
Sursa: Gandul, 8 septembrie 2005
-
Energia electrica si gazele naturale nu se vor scumpi
Curierul National
___
Tarifele la energia electrica si gaze naturale nu se vor majora pana la sfarsitul anului, a apreciat ieri ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres, cu ocazia seminarului 'Traseul European al Gazului romanesc'.
'Anul acesta nu vom mai avea majorari nici la energie electrica, nici la gaze, din cate am discutat cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) si Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), ba dimpotriva, e posibila o scadere a pretului la gaze cu unu - doi la suta din octombrie', a spus Codrut Seres. Ministrul a explicat ca reducerea tarifului este cauzata de recalcularea data de diferenta de curs. Declaratia ministrului vine dupa ce presedintele ANRGN, Stefan Cosmeanu, a declarat ca daca pana la 1 ianuarie 2007 vom ajunge la preturi comparabile cu Uniunea Europeana, in 2006 tarifele la gaze vor creste semnificativ. 'Estimam ca in cazul cresterii in continuare a pretului barilului, acest lucru va duce la inceputul anului viitor la o crestere semnificativa a pretului la gazele naturale', a spus Cosmeanu.
Presedintele ANRGN a precizat ca inca nu poate oferi date procentuale decat dupa discutia cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), care va avea loc in doua saptamani.
Discutiile cu FMI-ul vizeaza tarife clare la care Romania trebuie sa ajunga. Astfel, in 2005 pretul la 1.000 de metri cubi trebuie sa creasca gradat de la 70 dolari, in primul trimestru, la 110 dolari, in cel de-al patrulea trimestru. La ora actuala, Romania asigura 60 la suta din productie din surse interne, restul provenind din import.
Insa pretul gazului din import ar putea sa depaseasca estimarile ANRGN, care prevede un cost de 224 de dolari la mia de metri cubi in ultimul trimestru al anului.
In ceea ce priveste introducerea abonamentului la gaze, Seres a afirmat ca nu intelege 'isteria din piata' cu privire la aceasta.
'Am discutat cu FMI-ul si am stabilit o forma de tarifare si vom vedea daca este utila sau nu si apoi vom stabili daca reintroducerea se discuta sau nu', a spus Seres.
El a reiterat importanta introducerii unei masuri de protectie sociala si in ceea ce priveste gazele naturale, asa cum se petrece la energia electrica.
Sursa: Curierul National, 8 septembrie 2005.'
07.09.2005
-
AVAS a preluat Antibiotice si o pregateste pentru privatizare
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a preluat de la Ministerul Sanatatii pachetul de actiuni reprezentand 53,01% din capitalul social al producatorului de medicamente Antibiotice Iasi si pregateste lansarea societatii la privatizare. 'Societatea va intra in administrare speciala, cel mai probabil in termen de circa 30 de zile. AVAS a desemnat un reprezentant in cadrul adunarii actionarilor Antibiotice si urmeaza ca in AGA din 16 septembrie sa-si numeasca reprezentantul in consiliul de administratie', au declarat ieri surse din AVAS.
Reprezentantii Autoritatii sustin ca institutia nu a primit pana in prezent scrisori de intentie pentru Antibiotice, in conditiile in care compania a intrat in portofoliul AVAS in luna iulie. AVAS detine un pachet de actiuni reprezentand 53,01% din capitalul companiei, iar printre actionarii semnificativi se numara fondul de investitii Broadhurst si SIF Oltenia.
In primul semestru al anului, Antibiotice a realizat o cifra de afaceri de 75,9 milioane lei (circa 21 de milioane euro), in crestere cu 21%, si un profit net de 13,1 milioane lei. Evolutia pozitiva a companiei s-a realizat intr-o perioada dificila pentru piata farmaceutica romaneasca, afectata in prima jumatate a anului de blocajul financiar din sistemul de sanatate.
Compania din Iasi este unul dintre cei mai importanti producatori romani de medicamente. Potrivit celui mai recent raport al companiei de cercetare Cegedim Romania, firma ocupa, in intervalul iulie 2004 - iunie 2005, locul noua in clasamentul producatorilor si importatorilor, cu o cota de 2,9% din piata. Previziunile Antibiotice prevad obtinerea unor vanzari de peste 45 de milioane de euro la sfarsitul acestui an.
Pentru 2005, compania vizeaza investitii in cresterea capacitatilor de productie, cercetarea si dezvoltarea medicamentelor si mediul, valoarea fondurilor ridicandu-se la 12,5 milioane lei. Actiunile companiei, listate la Bursa de Valori, au fost ieri suspedate de la tranzactionare urmand sa revina maine.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 septembrie 2005.
' -
Europa Centrala si de Est incepe sa fie ingrijorata de evolutia pretului petrolului
Gandul
___
Dezvoltarea economica si inflatia din Europa Centrala si de Est ar putea incepe sa fie puternic afectate de cresterea pretului petrolului, ca urmare a evolutiei cursurilor de schimb nationale, transmite Reuters.
Potrivit analistilor, aprecierea monedelor nationale din regiunea central si est-europeana a ajutat statele sa faca fata ritmului accentuat de crestere a pretului petrolului. „Aprecierea monedelor a ajutat la contracararea cresterii pretului petrolului, insa acest efect incepe sa dispara, iar ceea ce pana acum a fost o grija minora incepe sa devina o problema majora“, a afirmat Michael Dybula, economist specializat pe probleme regionale la BNP Paribas in Varsovia. Unul dintre avantajele acestei regiuni este dependenta relativ redusa fata de petrol si utilizarea intensa a altor surse de energie, cum ar fi carbunele si gazele naturale. De asemenea, in Europa de Est, numarul de automobile este mai redus decat in UE, iar unele unitati de productie inca utilizeaza carbunele ca sursa de alimentare cu energie.
Peste un sfert din necesarul de energie al economiilor Romaniei si Ungariei este acoperit de petrol, iar in Polonia, Cehia, Slovacia si Bulgaria proportia este de 20% sau mai putin. Numai Iugoslavia se remarca prin utilizarea intensa a petrolului.
Guvernul polonez reduce accizele la carburanti
In timp ce Banca Centrala Europeana a avertizat asupra riscului inflationist si a redus estimarile privind cresterea din zona euro, statele din centrul si estul Europei raman optimiste in ceea ce priveste evolutia economica, atitudine criticata de unii analisti. „Cred ca oamenii din aceasta zona sunt prea relaxati in ceea ce priveste riscurile generate de preturile ridicate ale petrolului“, a afirmat Reinhard Cluse, economist la UBS, Londra. Cehia si Slovacia au pastrat ratele de referinta ale dobanzii la niveluri foarte scazute, apropiate de cele din zona euro, in timp ce Polonia si Ungaria au continuat in ultimele luni sa majoreze ratele.
Reactionand la evolutia pretului petrolului, ministerul polonez al Finantelor a anuntat ca va reduce, incepand de la 15 septembrie si pana la sfarsitul anului, accizele la carburanti, pentru a limita cresterea preturilor la pompe. „Speram ca masura va contribui la prevenirea incetinirii ritmului de dezvoltare economica si chiar va stimula cresterea in a doua jumatate a anului“, a declarat ministrul de Finante, Miroslaw Gronicki. Pe de alta parte, ministerul ceh al Finantelor a refuzat sa adopte o astfel de masura, motivand ca nu aceasta este solutia pentru reducerea preturilor.
Sursa: Gandul, 7 septembrie 2005. -
Privatizarea Romgaz, in a doua jumatate a anului 2006
Curierul National
___
Privatizarea producatorului national de gaze naturale Romgaz nu se va finaliza in acest an, termenul fiind sfarsitul anului 2006, a afirmat ieri ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres.
'Privatizarea va incepe undeva in a doua jumatate a anului 2006, chiar mai tarziu', a declarat ministrul, subliniind ca societatea nu poate fi privatizata doar catre un investitor strategic, fiind posibila si folosirea pietei de capital. Codrut Seres a declarat ca privatizarea Romgaz nu ar trebui sa includa si serviciile de depozitare, acestea urmand sa ramana in administrarea statului, prin crearea, probabil, a unei noi societati.
In ceea ce priveste Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, Seres a explicat ca cei care au preluat societatile, Ruhr Gas, respectiv Gaz de France, s-au obligat prin contract sa acorde reduceri de 15 la suta la preturile de distributie in prima perioada de reglementare (2005 - 2007). 'Pentru acest lucru vor trebui sa investeasca tot capitalul social - 182 milioane euro, respectiv 128 milioane euro in modernizarea retelei de distributie', a precizat ministrul Economiei.
Sursa: Curieul National, 7 septembrie 2005.'
Pagina