29.11.2004
-
La Argus se incinge lupta pentru control
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
O lupta pentru controlul celui de-al doilea producator de ulei comestibil de pe piata romaneasca, Argus Constanta, are toate sansele sa se incinga la Bursa Electronica RASDAQ dupa ce SIF Oltenia este pe cale sa devina cel mai important actionar al companiei. SIF Oltenia a achizitionat in ultimele luni de pe piata de capital 10% din actiunile Argus, cotatia actiunilor crescand cu aproape 50%. O participatie mai mare, de 11,4%, detine doar directorul companiei, Vasile Leu.
Reprezentantii SIF Oltenia spun ca ar putea fi interesati sa mai achizitioneze actiuni de pe piata. 'Am cumparat actiuni Argus pentru ca ni se pare o investitie buna si este posibil sa mai achizitionam actiuni in functie de evolutia pietei,' spune Florin Buzatu, vicepresedinte al SIF Oltenia.
Conducerea Argus si salariatii detin in prezent un pachet de actiuni care sa le permita sa ia deciziile privind soarta companiei, dar dupa dizolvarea Asociatiei Salariatilor, acestia au inceput treptat sa vanda din actiuni. 'Conducerea societatii impreuna cu salariati detin in prezent aproximativ 50% din actiuni, dar exista o tendinta de vanzare a actiunilor din partea salariatilor,' a declarat pentru ZF Vasile Leu, directorul Argus.
In afara de Leu si SIF Oltenia nici unul dintre actionari nu are o participatie mai mare de 5%. Surse apropiate companiei spun ca Argus ia in considerare pentru anul viitor o splitare a valorii nominale a actiunilor pentru a creste capitalizarea bursiera, astfel incat SIF Oltenia sa fie nevoita sa plateasca mai mult daca vrea sa mai cumpere procente din companie de pe piata bursiera. Divizarea actiunilor are de obicei un efect psihologic asupra investitorilor de pe piata de capital, deoarece actiunile par mai ieftine, iar investitorii sunt dispusi sa plateasca mai mult, iar valoarea de piata a companiei in ansamblu creste.
Valoarea nominala a unei actiuni Argus este de 15.000 de lei, compania putand sa divizeze actiunile pana la o valoare nominala de 1.000 de lei. O alta varianta studiata de managerii Argus, afirma sursele citate, este distribuirea de actiuni gratuite din profiturile pe ultimii ani, dar managerii de la Argus se tem ca salariatii s-ar putea grabi sa le vanda pe Bursa in conditiile in care SIF Oltenia este dispusa in continuare sa cumpere.
Pe piata au circulat informatii conform carora doi investitori strategici, americanii de la Cargill si grupul norvegian Orkla Foods ar fi interesati de Argus. Compania este singurul jucator independent dintre primi trei producatori de pe piata uleiului. Americanii de la Cargill au preluat recent cu 22 milioane de euro doua fabrici de ulei ale companiei Topway Industries Craiova de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta al marcii Bunica. Argus detine o cota de 20% pe piata uleiului fiind devansata de americanii de la Bunge care detin 25% prin cele trei fabrici (Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil Oradea), locul trei fiind ocupat de Topway, cu o cota de 15%. Ultima tranzactie de ieri pe RASDAQ cu actiuni Argus s-a realizat la 36.700 lei/actiune, in crestere cu 0,8% fata de ziua anterioara. Din iunie, cotatia Argus a crescut cu 67%. Capitalizarea bursiera a companiei este in prezent de 29 milioane de euro. Argus a obtinut in primele noua luni o crestere a profitului net de 61,7%, in euro, pana la 1,4 milioane de euro, in conditiile in care cifra de afaceri a scazut cu 7%, la 27 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2004.
' -
Dobanzile la titlurile de stat au scazut
Curierul National
___
Luna noiembrie a adus o scadere spectaculoasa a dobanzilor la obligatiunile de stat. Aceasta evolutie a fost acceptata destul de greu de banci, principalii clienti ai Finantelor devenind investitorii nebancari, precum societatile de asigurari, diverse companii, dar si persoane fizice.
In aceste conditii, ponderea titlurilor de stat detinute de banci este intr-o scadere constanta, ajungand la numai 29% din valoarea titlurilor emise pana la 30 iunie 2004, aflate in circulatie.
Sursa: Curierul National, 29 noiembrie 2004.
26.11.2004
-
Privatizarile salta investitiile straine la peste 3,3 miliarde de euro
Realitatea Romaneasca
___
Investitiile straine directe vor ajunge pana la sfarsitul anului la 3,3 miliarde de euro, dublu fata de valoarea de anul trecut, potrivit Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
In primele trei trimestre ale anului, nivelul investitiilor straine a fost de 1,639 miliarde de euro, cu 40% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Iar majorarea investitiilor pe primele noua luni se datoreaza privatizarilor si nu neaparat celor care au pornit de la zero. De pilda, vanzarea unor pachete de actiuni ale Bancii Comerciale Romane (BCR), dar si de majorarile de capital realizate de societati ca Automobile Dacia, Michelin, Carpatcement, Ispat Sidex, Aro, Santierul Naval Constanta.
Pe la mijlocul lui decembrie se asteapta intrarea celor 1,5 miliarde de euro, bani rezultati in urma privatizarii SNP Petrom.
In vreme ce grosul banilor vin din privatizari, putini au fost cei care au realizat in Romania investitii de tip greenfield, dar si mai putini au continuat proiectele incepute, cum ar fi mallurile grupului turc Anchor Group sau Roti Auto.
Anul viitor va mai veni o noua transa de investitii din privatizare, estimata la aproape 700 de milioane de euro, bani care vor veni in urma privatizarii celor doua societati Electrica (Dobrogea si Banat) si a societatilor comerciale de distributie a gazelor naturale Distrigaz Sud SA Bucuresti si Distrigaz Nord SA Targu Mures.
Sursa: Realitatea romaneasca, 26 noiembrie 2004. -
Lohnul isi traieste ultimele clipe
Jurnalul National
___
Romania ar putea pierde pana la 15% din exporturile de confectii o data cu ridicarea restrictiilor de export ale Chinei. Solutia este gasirea de noi piete, dar si controlul mai exigent al marfurilor chinezesti.
Romania va pierde circa 10-15% din exporturile de confectii si textile o data cu liberalizarea, de anul viitor, a cotelor de export ale Chinei pe piata europeana, a declarat ieri Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS). Romania are o cota de piata a exporturilor de confectii in Uniunea Europeana de circa 85%. Volumul estimativ al exporturilor din aceasta ramura realizate in decursul anului curent se situeaza in jur de 6,1 milioane de euro, a mai afirmat Maria Grapini.
SOLUTII. Pentru a reduce pierderile din export cauzate de prezenta masiva a marfurilor chinezesti pe piata europeana, Romania va trebui sa se orienteze si catre alte piete de desfacere. Printre acestea se numara Rusia, SUA, dar si Africa, potrivit presedintelui FEPAIUS. Controlul mai exigent al calitatii produselor importate din China, precum si prevenirea intrarii in tara a unui volum mare de marfuri contrafacute, masuri care vor trebui sa fie luate de fiecare tara, vor mai diminua efectul negativ al liberalizarii cotelor de export ale Chinei.
INVESTITII. O serie de tari din Uniunea Europeana, printre care Franta si Portugalia, sunt interesate sa mute in Romania capacitati de productie din industria primara de confectii (tesatorii, filaturi). 'Aceasta va inghiti o parte din forta de munca de la intreprinderile care nu vor rezista pe piata si, pe de alta parte, se vor putea asigura din interior materialele necesare industriei textile', a declarat Maria Grapini.
Firmele din aceasta ramura vor putea primi inapoi, o data cu depunerea bilantului contabil, sumele investite pentru achizitionarea de tehnologie, de la masini pana la calculatoare, a mai spus presedintele FEPAIUS.
Sursa: Jurnalul national, 26 noiembrie 2004.' -
CEC se pregateste sa treaca in maini private
Adevarul
___
Miercuri, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a aniversat 140 de ani de la infiintare. CEC-ul si-a deschis portile in 1864 si a cumulat, in primii sapte ani de activitate, si functia de Banca Centrala a Romaniei, pe langa activitatea de baza de atragere a micilor economii.
CEC-ul a fost singura institutie care, dupa nationalizarea si falimentarea sistemului bancar romanesc dupa cel de-al doilea razboi mondial, a continuat sa se indrepte spre populatia Romaniei, cu micile ei economii.
'In ultimii ani ai regimului trecut, cand romanii nu mai gaseau pe piata produse pentru iluzoriile insemne banesti din buzunarele lor, CEC-ul a devenit pentru ei ultimul refugiu', a amintit guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul receptiei organizate cu ocazia aniversarii celor 140 de ani de la crearea CEC.
'Este semnificativ faptul ca, la granita de sistem dintre 1989 si 1990, romanii aveau la CEC o suma ce reprezenta mai mult de un sfert din PIB-ul Romaniei. Daca s-ar fi pastrat proportia, astazi economiile la CEC ar fi reprezentat ceva mai mult decat masa monetara totala a tarii', a precizat Isarescu.
Dupa cei 140 de ani de activitate sub patronajul statului, CEC-ul urmeaza sa fie privatizat pana la sfarsitul lui 2005. In viitorul apropiat, Ministerul Finantelor, proprietarul bancii, ar trebui sa anunte semnarea contractului cu consultantul in procesul de privatizare - JP Morgan. Guvernatorul BNR s-a aratat increzator in privinta succesului privatizarii CEC.
'Sunt convins ca, la 1 ianuarie 2007, cand pentru Romania va veni timpul deplinei integrari europene, CEC-ul va fi pregatit sa faca fata presiunilor competitive din marea piata', a declarat Isarescu.
Sursa: Adevarul, 26 noiembrie 2004.'
25.11.2004
-
Titeiul mai scump a dublat profitul Conpet
ZF RO - FONDURI MUTUALE COTE
___
Conpet Ploiesti, transportator de titei si produse petroliere, a raportat pentru primele noua luni un profit de 1,41 mil. euro, in crestere cu 120% fata de anul trecut, in contextul revigorarii pietei petrolului. De asemenea, cifra de afaceri a urcat cu 43%, un nivel de aproape 43 mil. euro, cresterea pietei reflectandu-se si asupra cantitatilor de produse petroliere transportate de companie.
In cursul zilei de ieri, reprezentantii companiei nu au fost disponibili pentru comentarii suplimentare asupra acestor rezultate. In primele noua luni ale anunlui, Conpet a transportat 7,75 mil. de tone de produse petroliere, cu cca. 14% mai mult fata de cantitatea programata in bugetul de venituri si cheltuieli. Conpet detine monopolul la nivel national in privinta transportului prin conducte al produselor petroliere, activitatea sa fiind supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. La aceasta data, societatea opereaza o retea de transport cu o lungime de 6.300 km de conducte, Conpet efectuand si transporturi de produse petroliere pe calea ferata.
Atat numarul relativ restrans de clienti (rafinariile Petrom si Rompetrol Rafinare) cat si furtul din conducte influenteaza nivelul activitatii si fluxurile financiare, ceea ce determina riscul in obtinerea rezultatelor scontate. Societatea a alocat sume importante pentru paza conductelor si protectia mediului, rezultatul fiind scaderea incidentelor fata de anul anterior. Cheltuielile totale au crescut insa cu 12%, la aproape 42 mil. de euro.
In 2004 au fost alocati in jur de 9 mil. de euro pentru reabilitarea sistemului national de transport de titei prin conducte, banii fiind obtinuti printrt-un imprumut extern acordat de BIRD si garantat de statul roman. Principalul datornic al companiei ramane Petrom (cu datori de 4,7 mil. euro la jumatatea anului), care detine cea mai mare pondere in totalul creantelor in raport cu ceilalti debitori ai societatii, prin cele doua rafinarii Arpechim si Petrobrazi.
In prima jumatate a anului, Conpet a inregistrat un aport in natura la capitalul social, din partea statului, cu o parte a activelor Petrotrans constand in conducte si vagoane-cisterna. In urma acestui eveniment, cota detinuta de stat a crescut la 87%. Cel mai important actionar minoritar al Conpet este SIF Muntenia cu 5,4% din actiuni. Capitalul social al companiei este de aproape 12 mil. euro, cu active in valoare de 118 mil. euro. Actiunile companiei sunt tranzactionate pe Rasdaq. La ultimul pret de 103.000 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei este de 37 mil. de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 noiembrie 2004.
-
Bank Austria Creditanstalt: Romania va avea o crestere economica de 6,3%
Gardianul
___
Specialistii Bank Austria Creditanstalt estimeaza o crestere economica de 6,3% a economiei romanesti in acest an, se arata in studiul 'Romania Flyin high', realizat de specialistii institutiei financiare. In primul semetru al anului, cresterea a fost de 6,6% in termeni reali. Dinamica cresterii a fost determinata de cererea interna puternica, in special in sectorul consumului privat, care a crescut cu 9% in termeni reali, in prima parte a anului. Aceasta a stimulat comertul cu amanuntul, care a inregistrat o crestere de 14,1% in primul semestru. Celelalte componente ale cererii interne sunt, de asemenea, viguroase, apreciaza specialistii bancii. Progresul facut in restructurarea sectorului corporatist a majorat capitalul brut format in perioada analizata cu 10,4%, fata de perioada similara din anul anterior. Totodata, consumul public a inregistrat o crestere importanta de 6%, cauzata de perioada electorala. Cererea interna importanta a determinat o majorare a importurilor cu 19,1%, cifra care a intrecut cresterea puternica a exporturilor cu 17,1%. In consecinta, contributia comertului extern la Produsul Intern Brut a fost negativa.
Estimarile pentru partea a doua a anului arata consumul privat ca fiind principalul pilon al cresterii, datorita majorarii semnificative a imprumuturilor si a salariilor reale. Investitiile vor sustine cresterea, avand in vedere fluxul record de investitii straine directe si efectuarea consecventa de investitii in echipamente si masini.
Sursa: Gardianul, 25 noiembrie 2004.'
24.11.2004
-
Siretul Pascani se asteapta la crestere anuala a profitului de 32%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de textile Siretul Pascani se asteapta la un ritm anual de crestere a profitului de 31% pentru urmatorii doi ani, ca urmare a investitiilor pe care le va realiza din banii atrasi de la actionari printr-o emisiune de actiuni dar si din imprumuturi bancare.
Compania estimeaza pentru sfarsitul anului un profit net de aproape 0,4 mil. euro si o cifra de afaceri de 11,5 mil. euro. Conducerea companiei spera ca profitul sa ajunga, in 2006, la 0,65 mil. euro, iar cifra de afaceri la 12 mil. euro. Siretul si-a majorat capitalul social cu 31,62 miliarde de lei(0,75 mil. euro) , iar in contul deschis pentru subscriere, au intrat pana acum peste 50 miliarde de lei (1,25 mil. euro).
In aceste conditii, pentru 2004/2005 a fost aprobat un program de investitii in valoare de 1,28 milioane euro, resursele provenind din majorarea de capital, pe viitor avandu-se in vedere si imprumutul bancar. Investitiile vor fi directionate in principal spre achizitia de utilaje, modernizarea unor linii de fabricatie si pentru imbunatatirea calitatii productiei si reducerea costurilor.
'In ultimii ani nu s-au mai facut investitii majore in utilaje. In prezent mergem pe ideea de modernizare iar orice reducere a costurilor ne ajuta. Pretul de livrare este deja fixat, in conditiile unor contracte deja incheiate. Din negocierile cu sindicatul am obtinut renuntarea la majorari semnificative ale salariilor', a declarat presedintele adunarii generale a actionarilor, Petru Prunea.
Siretul este specializata in productia de materiale textile si confectii din fibre sintetice, fiind printre putinele companii din domeniul textil din Romania care nu lucreaza in lohn. Compania are livrari lunare catre SUA in valoare de 0,5 milioane de dolari. Pe piata interna, Siretul este cunoscuta mai ales ca producator de perdele, doar 20% din productie fiind destinata exportului. Siretul mai produce si tapiterii auto, clientul traditional fiind uzina Dacia Pitesti.
Actiunile emise de societate se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti. Principalii actionari sunt SSIF Broker si SIF Transilvania, care detin insa participatii minoritare. SSIF Broker detine in prezent aproximativ 5,9% din actiuni. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a incheiat la un pret de 1.620 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 noiembrie 2004.
' -
Petrom spera sa-si recupereze datoriile de la RAFO in 20 de ani
Gardianul SNP
___
Chiar daca articolul 2 al Ordonantei de Urgenta a Guvernului(OUG) referitoare la preluarea, de catre AVAS, a unor creante fiscale asupra societatilor RAFO si CAROM din Onesti stipuleaza ca, 'la solicitarea SNP Petrom, AVAS va prelua si creantele comerciale datorate de RAFO', surse din cadrul SNP au afirmat ca respectiva societate comerciala nu a solicitat niciodata nimanui, inclusiv AVAS, aceasta operatiune. Acest fapt a generat, probabil, si mirarea directorului general al Petrom in momentul aparitiei OUG nr.101.
Mai mult, potrivit surselor cu pricina, reprezentantii Grupului austriac OMV - care a preluat, recent, SNP - studiaza posibilitatea recuperarii pierderilor inregistrate in urma raporturilor economico-financiare cu RAFO prin doua strategii total diferite de varianta prevazuta in ordonanta guvernamentala.
Deoarece creantele RAFO catre Petrom depasesc 2.200 miliarde lei, viitorii actionari majoritari, austriecii de la OMV, au in vizor doua maniere de iesire, cat de cat onorabile si profitabile, din aceasta situatie.
Astfel, una dintre variantele avute in vedere de conducerea Petrom ar fi preluarea unor parti din instalatiile RAFO care, ulterior, ar putea fi folosite ca piese de schimb in rafinariile proprii.
Cealalta strategie luata in calcul de staff-ul Petrom vizeaza incheierea unui contract in virtutea caruia productia rafinariei datoare sa fie preluata de Petrom si valorificata, in timp, pana la recuperearea datoriei intr-o perioada de timp estimata la doua decenii!
Desigur, pentru materializarea uneia dintre cele doua variante, ori a altei metode de diminuare, in-tr-o proportie avantajoasa a pagubei, trebuie indeplinite o serie de conditii, unele independente de vointa Petrom.
De altfel, in situatia in care se va recurge la recuperarea creantelor prin intermediul AVAS, in Ordonanta Guvernului nu este precizat cadrul legal in care se vor derula aceste operatiuni dintre Petrom si 'recuperatorul' AVAS (mai nou, recuperator de datorii pentru firme private).
Si asta pentru ca ordonanta stipuleaza clar numai modul de transfer al creantelor Ministerului Finantelor si ale Directiei Vamale Iasi, respectiv contract de cesiune.
Vot favorabil reorganizarii RAFO
Asa cum a fost stabilit si anuntat, astazi, la sediul RAFO din Onesti, va fi supus votului creditorilor programul de reorganizare a societatii comerciale aflate la un pas de faliment, dar beneficiara a unei noi clemente concretizata prin prevederile OUG nr.101/2004.
Optimist in ceea ce priveste rezultatul votului - ce se pare ca va fi favorabil programului de reorganizare propus de actionarul majoritar al RAFO, dar neagreat, cel putin declarativ, de reprezentantii Ministerului Finantelor si chiar de unele voci din FMI - Marin Anton, consilierul directorului general al Balkan Petroleum, a dat de inteles ca, in opinia patronilor RAFO, creantele Petrom nu prea conteaza.
'Reorganizarea se face dupa Legea 64/95 privind reorganizarea si falimentul societatilor comerciale, in spiritul careia a fost emisa si Ordonanta de Urgenta a Guvernului, pentru ca fiecare societate aflata intr-o astfel de situatie de insolvabilitate are dreptul la o sansa', a tinut sa precizeze consilierul Anton, care nu a dorit sa comenteze 'istoria sanselor RAFO' societate care nu se afla la prima sansa de redresare. In ceea ce priveste soarta creantelor si a creditorilor, impartiti in cinci grupe, Petrom, cu 2.200 miliarde lei, fiind in prima 'grupa valorica', consilierul Anton a mentionat ca, 'in conditiile in care Faber, care are creante de peste 5.000 miliarde lei, va vota programul de reorganizare, acelasi lucru il va face si Petrom'.
Oricum, in viziunea consilierului Anton, scopul declarat al actionarului majoritar Balkan Petroleum este ca, dupa ce statul va converti creantele RAFO si CAROM in actiuni, sa le rascumpere si sa redevina actionar majoritar.
Sursa: Gardianul, 24 noiembrie 2004.' -
MOL inghite benzinariile Shell
Adevarul
___
Agitatie mare pe piata carburantilor din Romania. Dupa ce OMV a achizitionat cea mai mare societate petroliera - Petrom, celelalte companii de profil prezente pe piata romaneasca se grabesc sa-si extinda afacerile, operand schimbari majore in planurile de investitii. Grupul ungar MOL a decis sa cumpere toate benzinariile Shell din Romania.
'Am semnat un contract de cumparare a actiunilor firmei Shell Romania, respectiv a 59 de benzinarii', a anuntat, ieri, Gyorgy Mosonyi, director executiv al grupului MOL.
Cu exceptia Shell Gas Romania, compania ungara va prelua, pe langa benzinarii, si afacerea Shell cu lubrifianti, precum si participatia pe care Shell o detine intr-un joint-venture la Aeroportul Henri Coanda privind furnizarea de carburanti pentru avioane. 'In urma tranzactiei, MOL va administra un numar de 130 de benzinarii.
Vom deveni al doilea competitor pe piata romaneasca, in ce priveste volumul vanzarilor. Ambitia noastra este sa-i depasim pe austrieci', a declarat Mosonyi. Reprezentantii MOL au refuzat sa dezvaluie valoarea tranzactiei, mentionand doar ca 'este o intelegere buna pentru ambele parti'.
Surse din piata sustin ca valoarea tranzactiei depaseste 50 milioane de euro si ca, intr-adevar, este 'o afacere buna pentru MOL'. Integrarea celor 56 de statii se va finaliza la mijlocul anului 2005, contractul de vanzare-cumparare urmand sa intre in vigoare in luna februarie a anului viitor, dupa primirea avizului Consiliului Concurentei.
Reprezentantii MOL au afirmat ca personalul si conducerea firmei Shell Romania pot ramane, daca doresc, sa lucreze in noua companie. 'Compania MOL va continua sa-si extinda reteaua de benzinarii in Romania, prin achizitia si constructia de statii noi', a mai anuntat directorul Jozsef Szorad.
La randul lor, reprezentantii Shell au precizat ca tranzactia se incadreaza in strategia companiei ce vizeaza o concentrare mai mare asupra pietelor in care compania este cel mai bine plasata. In luna iulie a anului trecut, Shell a mai vandut MOL alte 23 benzinarii cu performante financiare scazute.
Prezenta in Romania din 1992, Shell a investit in reteaua de benzinarii peste 200 milioane de dolari. Si Rompetrol se pregateste sa faca achizitii pe piata distributiei de carburanti, compania fiind interesata de reteaua Agip, desi aceasta nu este de vanzare. Companiile de pe piata au la dispozitie 3-4 luni pentru a-si consolida afacerile pana cand noua companie Petrom-OMV va intra in paine.
Sursa: Adevarul, 24 noiembrie 2004.'
Pagina