09.12.2008
-
The Banker a acordat BRD premiul de Cea mai buna banca din Romania
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI BRD
___
Groupe Societe Generale a primit, pentru al treilea an consecutiv, din partea revistei The Banker, titlul de Cea mai buna banca din Romania, se arata intr-un comunicat al BRD. BRD a mai obtinut in acest an, inca un premiu de la o publicatie internationala, titlul Banca anului 2008 in Romania din partea revistei Global Finance. 'BRD-Groupe Societe Generale a inregistrat cel mai inalt nivel al rentabilitatii capitalului dintre bancile romanesti in anul 2007, de 35,6 la suta, dar cresterea cu 40 la suta a profitului este doar un fragment din povestea sa de succes. Banca a ramas si in 2008 unul dintre jucatorii de forta pe piata locala a imprumuturilor sindicalizate. De asemenea, banca si-a continuat eforturile care vizau echilibrarea portofoliului sau, care cuprinde acum in proportie de 50 la suta activitati de retail', se arata in comunicatul The Banker. Sursa: Bursa, 9 decembrie 2008
08.12.2008
-
Rusii de la TMK mizeaza pe o triplare a profitului Artrom Slatina in 2009
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Pentru anul acesta, conducerea producatorului de tevi estimeaza castiguri de 18,2 milioane de lei, cu 30% sub nivelul bugetat. Producatorul de tevi din otel TMK Artrom Slatina (ART) previzioneaza pentru anul viitor un profit net de 53 mil. lei (circa 13,7 mil. euro la ultimul curs de 3,85 lei/euro), in crestere de 2,9 ori comparativ cu cel estimat pentru finele acestui an, de 18,2 mil. lei (4,9 mil. euro), in ciuda greutatilor cu care se confrunta producatorul de profile din otel din cauza cererii in scadere, ca urmare a contextului economic nefavorabil de pe piata. Totodata, afacerile companiei ar urma sa urce in 2009 cu 11,9%, pana la 681,8 mil. lei (177 mil. euro), de la 609,1 mil. lei (164,6 mil. euro), cifra prevazuta pentru anul curent. Profitul prognozat de Artrom pentru 2008 este cu circa 30% sub cel estimat in primavara de companie, care anticipau un castig net de 26 mil. lei (circa 7 mil. euro). Artrom s-a confruntat anul acesta cu o serie de dificultati, unele greu de anticipat la acea data, cum ar fi cresterea costului de finantare la creditele contractate, avansul substantial al preturilor la materiile prime din prima jumatate a anului, precum si o scadere a comenzilor, mai ales pe piata de otel pentru constructii, care au afectat substantial profitabilitatea companiei. In aceste conditii, Artrom a functionat in 2008 la circa 80% din capacitate, estimand pentru acest an vanzari de 168.000 de tone. In 2009, compania se asteapta la un avans al vanzarilor cu 8,3%, pana la 182.000 de tone, sub capacitatea totala, de 200.000 de tone. Crestere ar urma sa survina ca urmare a exporturilor mai mari, in timp ce pe piata interna producatorul de profile din otel anticipeaza o scadere a volumului de vanzari, cu 23,6%, la circa 32.000 de tone. Reprezentantii Artrom estimeaza ca in urmatorii doi ani vanzarile fizice ale companiei vor urca cu 42,8%, pana la 240.000 de tone si de 250.000 de tone pentru perioada 2011-2012. Afacerile companiei sunt estimate sa ajunga in 2010 la 942 mil. lei (circa 244,6 mil. euro), reprezentand un avans de 54% fata de cele previzionate pentru acest an, profitul net al Artrom urmand sa se majoreze in aceeasi perioada de peste patru ori, pana la 75,3 mil. lei (19,5 mil. euro). Dupa primele noua luni din acest an, afacerile producatorului de profile din otel au urcat cu 27,6%, pana la 507,1 mil. lei (139,3 mil. euro). Profitul net al companiei s-a redus in perioada similara cu 55,6%, la 12,4 mil. lei (3,4 mil. euro), ca urmare a pierderilor financiare, ce s-au ridicat la 14,3 mil. lei (3,9 mil. euro). Cresterea profitului pentru anul viitor vine in contextul in care actionarul majoritar, grupul rus TMK, va aduce 50 mil. de euro la capitalul firmei cu scopul acoperirii datoriilor societatii si reducerea pierderilor financiare. Chiar si dupa acest aport la capitalul societatii, datoriile Artrom raman ridicate, cele pe termen scurt urmand a se diminua anul viitor la 344,9 mil. lei (circa 89,6 mil. euro), de la 534,9 mil. lei (138,9 mil. euro) la finele lui 2008, potrivit estimarilor societatii. Pentru ultimul trimestru din 2008, Artrom asteapta un profit net de 5,6 mil. lei (1,5 mil. euro), de 2,6 ori mai redus comparativ cu cel bugetat la inceputul anului, de circa 14,6 mil. lei (3,9 mil. euro). In a doua parte a acestui an, pretul otelului a inregistrat o scadere drastica, dupa un avans semnificativ in primele sase luni, un contract pe tona de otel cu scadenta la trei luni fiind tranzactionat in prezent pe Bursa de Marfuri din Londra la 315 dolari, fata de peste 1.200 de dolari, nivelul maxim atins la finele lunii iunie. De astazi intra la tranzactionare drepturile de preferinta ale Artrom emise ca urmare a majorarii de capital derulata de companie cu suma de 227,86 mil. lei (59,1 mil. euro), din care 183,5 mil. lei (circa 50 mil. euro) reprezinta aportul adus de grupul TMK. Totodata, in capitalul societatii vor fi incorporate rezerve in valoare de 76,9 mil. lei (circa 20 mil. euro). Actionarii societatii vor putea sa participe la majorare prin depunerea in prima faza a unui minim de 30% din numerar aferent actiunilor subscrise in operatiune, restul putand sa le achite in termen de trei ani de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial. Cei care subscriu in majorare vor putea sa-si vanda imediat dreptul aferent acestor titluri pe Bursa prin intermediul drepturilor de preferinta. Totusi, tranzactionarea acestor instrumente ar putea sa se realizeze cu dificultate, in conditiile in care valoarea de piata a actiunilor, de 2,3 lei/titlu, este inferioara valorii nominale a acestora, de 2,51 lei/actiune. Astfel, cei care doresc sa achizitioneze titluri Artrom prin intermediul drepturilor de preferinta le vor face la un cost cel putin egal cu valoarea nominala, de 2,51 lei, in conditiile in care ar putea sa le achizitioneze de pe piata de la detinatorii de actiuni vechi la pretul de piata, de 2,3 lei. Totusi drepturile de preferinta ar putea facilita unor investitori achizitia unor pachete mai importante, pe care in conditii normale lichiditatea de pe piata a acestor titluri nu le-ar permite, dat si fiind faptul ca numarul de drepturi Artrom disponibile la tranzactionare este de aproape zece ori mai mare decat numarul actiunilor tranzactionabile. Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2008 -
Cehii de la Aero Vodochody au depus oferta finala imbunatatita si pentru IAR Ghimbav
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Aero Vodochody din Cehia a depus saptamana trecuta oferta finala imbunatatita si irevocabila pentru preluarea IAR Ghimbav (IARV), AVAS urmand sa ia o decizie, in perioada urmatoare, privind incheierea contractului de vanzare a pachetului de 64,89% detinut la firma din Brasov, a anuntat institutia. Valabilitatea ofertei Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) de vanzare a pachetului de 64,89% din actiunile IAR Ghimbav expira la 16 decembrie. La 15 septembrie, AVAS a inregistrat doua oferte pentru preluarea IAR Ghimbav de la Aero Vodochody si Marcovici Capital din Israel. Firma Marcovici Capital a fost exclusa de la procesul de privatizare, deoarece documentele de participare nu au indeplinit conditiile impuse prin dosarul de prezentare. IAR Ghimbav, firma listata pe piata RASDAQ, este specializata in constructia si reparatia de aeronave. Aero Vodochody din Cehia a derulat negocieri cu AVAS pentru preluarea a 80,97% din capitalul Avioane Craiova, acestea fiind suspendate in septembrie. Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2008 -
Cemacon Zalau va disponibiliza jumatate dintre angajati
Wall-Street.ro CEON
___
Directorul societatii SC Cemacon SA Zalau, Ioan Crehul, a declarat ca firma sa va disponibiliza 120 dintre cei 290 de angajati, din cauza lipsei comenzilor pentru materialele de constructii. 'De obicei, in perioada de iarna se lucreaza pe stoc, atunci cand vorbim de materiale de constructii. In plus, s-a adaugat si criza financiara care a afectat extrem de multe societati. Noi oricum voiam sa inchidem anul viitor una dintre liniile de productie care, din punct de vedere tehnic, era uzata. Am mentinut-o din cauza cererii mari de pe piata. In contextul actual insa, am fost nevoiti sa o inchidem mai repede, pentru ca din punct de vedere financiar, era costisitor sa lucram pe stoc. De fapt, majoritatea fabricilor din acest sector si-au redus sau si-au inchis activitatea in perioada de iarna', a afirmat Crehul. Potrivit acestuia, cei 120 de angajati vor ramane fara un loc de munca cel mai probabil in luna februarie 2009, din cauza procedurilor greoaie existente atunci cand e vorba despre disponibilizari. 'Procedura e greoaie si, in plus, exista si o perioada de preaviz', a declarat Ioan Crehul, conform NewsIn. Cei 120 de disponibilizati vor primi intre trei si sase salarii compensatorii, in functie de vechime. Cemacom SA este unul dintre cei mai importanti producatori din tara de caramida, blocuri ceramice si alte materiale pentru constructii. Sursa: Wall-Street, 8 decembrie 2008 -
AVAS-ul, mai bland cu firmele in timp de criza
Gandul
___
Companiile din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vor putea beneficia de credite in conditii avantajoase, de garantarea imprumuturilor si de esalonarea datoriilor pe o perioada de pana la cinci ani, conform unei ordonante de urgenta aprobate de guvern la finele saptamanii trecute. Creditele care vor fi acordate acestor companii vor fi date la dobanzi comparabile cu cele acordate “societatilor sanatoase”. Aceste masuri de sprijinire a mediului economic vor fi implementate sub forma unei scheme de ajutor de stat, care se incadreaza in noua politica a Comisiei Europene privind masurile anticriza. Prima companie de stat care ar putea fi ajutata de guvern pentru a face fata crizei ar putea fi combinatul chimic Oltchim, afectata puternic de scaderea cererii la export. Sursa: Gandul, 8 decembrie 2008 -
Rompetrol, interesat sa construiasca partea romaneasca a oleoductului Constanta-Trieste
___
Rompetrol este interesat sa construiasca si sa finanteze partea romaneasca din oleoductul Constanta-Trieste, de 312 km, cu pana la 600-700 milioane dolari a declarat, luni, directorul general al grupului, Dinu Patriciu. „Constanta-Trieste devine mult mai viabil acum decat proiectul Burgas-Alexandropolis. Din acest moment, devenim foarte interesati atat in a-l construi, cat si in a-l finanta, intreaga investitie de pe teritoriul Romaniei, de 312 km, si eventual cu cantitatile de titei necesare”, a declarat Dinu Patriciu luni, in cadrul unei conferinte de presa. Acesta a mai spus ca, dupa estimarile actuale, investitiile pentru aceasta parte de conducta au scazut de la 1,5 miliarde dolari, la 600-700 milioane dolari, bani pe care grupul este dispus sa o asigure. Partea de conducta care a mai ramas de construit se afa intre Pitesti si Pancevo (Serbia). „Acum avem capatul conductei pentru proiectul Constanta-Trieste. Discutii nu am purtat inca. Acum avem ce ne trebuie pentru a discuta cu ceilalti”, a mentionat Patriciu. Potrivit acestuia, ca investitie privata, partea romaneasca a oleoductului Constanta-Trieste s-ar putea construi intr-un an, un an si jumatate. Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma. Din aceasta companie de proiect fac parte: Conpet si Oil Terminal din partea Romaniei, Transnafta (din Serbia) si Janaf (din Republica Croatia). Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208, al Croatiei - 423, al Sloveniei - 29 si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani. Sursa: Business Standard/NewsIn, 8 decembrie 2008
05.12.2008
-
Ianca, Socep: Inca nu am resimtit criza
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Noul director general al operatorului portuar Socep Constanta (SOCP), Cristian Ianca, este de parere ca efectele crizei financiare internationale nu s-au facut resimtite in Romania in primele noua luni si nu au influentat rezultatele companiei, dar ca totul s-ar putea schimba odata cu sfarsitul acestui an. 'Avand in vedere ca efectele crizei economice mondiale nu s-au resimtit in economia Romaniei pana ultimul trimestru al anului 2008, rezultatele companiei pe primele 9 luni ale anului curent nu au fost influentate de criza financiara, ci dimpotriva, s-a inregistrat o crestere fata de perioada similara a anului trecut. Cu toate acestea, probabil o piata externa stabila ar fi influentat in mod pozitiv nivelul traficului maritim si implicit volumul de activitate derulat de societatea noastra', spune Cristian Ianca, directorul general al Socep Constanta. Acesta spune ca pana in acest moment nu s-a facut simtita o diminuare a volumului de marfa derulat de partenerii contractuali, dar ca perspectivele pentru sfarsiul anului curent si inceputul anului viitor nu sunt atat de bune. 'Perspectivele pentru perioada urmatoare denota, intr-adevar, o scadere a traficului de marfuri, in special a marfurilor aferente sectoarelor economice aflate in primul val al influentei crizei financiare, si anume sectorul imobiliar, al constructiilor, sectorul siderurgic, sectorul constructiilor de masini', spune Ianca. Compania a fost ferita de efectele crizei financiare si datorita faptului ca nu a avut contractate credite pentru investitii, fiind stiut faptul ca in ultima perioada dobanzile creditelor au crescut simtitor, afectand societatile care au deja contractate credite sau care doresc sa obtina credite pentru investitii. In plus, fluctuatiile cursului valutar nu au influentat in mod vizibil rezultatele companiei, conform directorului general. 'In ultimele doua nivelul traficului portuar derulat prin Socep s-a mentinut in valorile medii inregistrate in primele 9 luni ale anului 2008. Pentru luna decembrie este posibil ca, in functie de evolutia si efectele crizei financiare asupra economiei nationale, sa asistam la o stagnare sau chiar diminuare a traficul maritim. Cu toate acestea, pentru sfarsitul acestui an estimam mentinerea rezultatelor financiare la nivelul mediu lunar inregistrat in cursul anului curent', spune Ianca. Conform directorului general, in primele noua luni ale anului ponderea cea mai mare a inregistrat-o traficul marfurilor containerizate. Principalele tipuri de marfuri generale derulate prin Socep au fost in aceasta perioada ingrasamintele, produsele chimice si cerealele, la export, in vreme ce la import zaharul si produse metalurgice a fost inregistrata cea mai mare pondere. Pe piata de capital, titlurile Socep Constanta au mers pe un trend ascendent in primele opt luni ale anului, intr-o perioada in care majoritatea actiunilor listate la Bursa au inregistrat pierderi importante. Actiunile operatorului portuar au avansat in aceasta perioada pana la un maxim istoric de 0,425 lei/actiune la inceputul lui august, reprezentand o crestere de 60% pe o piata care a scazut cu aproape 40%. In ultimele luni insa, titlurile Socep nu au mai rezistat scaderilor din piata, pierzand circa 43% fata de maxim. La ultimul pret, de 0,239 lei/actiune, capitalizarea Socep este de circa 21,6 mil. euro (82,1 mil. lei). Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2008 -
MEI: Companiile care au contracte cu statul vor fi in centrul atentiei anul viitor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Peter Mars, director in cadrul companiei olandeze Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe piata locala, este de parere ca societatile care deruleaza contracte cu statul vor fi in centrul atentiei pe Bursa anul viitor. 'Companiile care au incheiate contracte cu statul sau lucrari sponsorizate de statul roman, asemeni Condmag, Prebet, in principal jucatorii din infrastructura vor fi in centrul atentiei anul viitor. De asemenea, companiile din sectorul petrolier vor performa in 2009, in conditiile in care investitiile vor ramane la un nivel suficient de ridicat', a declarat pentru ZF Peter Mars. Fondul MEI Roemenie en Bulgarije (RBF) detine cea mai ridicata expunere pe piata locala din portofoliul de sase fonduri ale administratorului olandez. Potrivit raportului emis de MEI pentru luna octombrie, peste 63% din activele nete de 21,2 milioane de euro ale fondului erau investite pe piata romaneasca. Principalele plasamente ale fondului olandez pe piata locala sunt in Banca Comerciala Romana, producatorul de filtre Romcarbon, in companiile active in sectorul petrolier Prospectiuni si Rompetrol Well Services, precum si in producatorul de cabluri electrice Iproeb. 'Desi piata a inregistrat scaderi foarte mari, Romania este pe termen lung interesanta. Ne uitam in special la companii care nu au datorii ridicate si sunt orientate spre crestere organica', a continuat Mars. De la inceputul anului si pana in prezent, fondul RBF a inregistrat o depreciere de 80% in euro. In comparatie, fondurile romanesti de actiuni, cu expunere doar pe piata locala, au inregistrat in primele 11 luni ale anului o depreciere de pana la 77,2% in lei, respectiv de pana la 77,8% in euro. Mare parte din fondurile locale de actiuni s-au adapostit de corectiile bursiere in depozitele bancare, detinand expuneri de pana la 50% din active in depozite. 'Nu am adapostit banii in depozite bancare, ci am preferat sa achizitionam de exemplu actiuni SIF care ofera randamente ridicate ale dividendelor', a explicat directorul MEI. Din cauza scaderilor dramatice si a volatilitatii din piata care au alimentat din plin panica investitorilor, fondurile de investitii administrate de MEI au decis sa suspende incepand din 8 octombrie rascumpararile de titluri. Astfel, investitorii din fondurile MEI nu pot iesi din fonduri, ci doar sa cumpere unitati. 'Conditiile de piata sunt in continuare 'nesigure' pentru a redeschide operatiunile de vanzare/retragere din fond', scriu administratorii MEI intr-un raport publicat pe site-ul companiei. Directorul MEI vede un final de an pe Bursa de la Bucuresti cu 'evolutii plate si lichiditate redusa'. 'Recuperarea pierderilor inregistrate de Bursa romaneasca va depinde de masurile pe care le va lua Guvernul (politici fiscale sau ridicarea pragului de detinere la SIF-uri), dar in principal de increderea pe care o au investitorii in piata. Sunt de parere ca in a doua jumatate a anului viiitor va fi mai bine. Stim de asemenea ca atunci cand are loc o revenire a pietei, lichiditatea si oferta de tilturi vor fi subtiri, astfel ca e mai bine sa cumperi acum si sa astepti timp de doi ani', a conchis Mars. Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2008 -
Drepturile TMK Artrom Slatina, tranzactionate din 8 decembrie la bursa
DailyBusiness.ro ART
___
Drepturile de preferinta emise de TMK Artrom Slatina (ART), ca etapa premergatoare majorarii capitalului social, vor fi tranzactionate in perioada 8-19 decembrie la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), pe piata dedicata acestora, sub simbolul ARTR01. Cele 12,268 milioane de drepturi de preferinta vor fi tranzactionate pe piata reglementata a BVB, in a doua categorie a sectorului titlurilor de capital. Actionarii TMK Artrom Slatina au aprobat in a doua parte a lunii trecute majorarea de 11 ori a capitalului social cu 304,85 milioane lei, prin incorporarea rezervelor si aport in numerar, pana la 335,64 milioane lei, pentru finantarea capitalului circulant. Capitalul Artrom va fi majorat pe de-o parte cu suma de 76,98 milioane lei, prin incorporarea rezervelor societatii si a rezervelor constituite din profitul net, precum si a primelor de emisiune de 3,76 milioane lei. Astfel, vor fi emise 30,76 milioane de actiuni, iar fiecare actionar va primi 2,5 actiuni noi pentru fiecare titlu detinut. In al doilea rand, s-ar putea majora capitalul cu 227,87 milioane lei prin aport in numerar, din care 183,56 milioane lei (aproximativ 50 milioane euro) vor fi adusi de actionarul majoritar, TMK Europe GmbH. In urma acestei etape, compania va emite 90,78 milioane de titluri, actionarii putand subscrie circa 7,4 actiuni noi la una detinuta, la pretul de 2,51 lei, egal cu valoarea nominala. Actionarii care au exercitat dreptul de preferinta la subscriere vor plati actiunile nou emise in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala la data subscrierii, si integral, in termen de cel mult trei ani de la data publicarii hotararilor actionarilor in Monitorul Oficial. Efectele deciziilor privind majorarea capitalului se vor rasfrange asupra actionarilor inregistrati la data de 3 decembrie. Producatorul de tevi TMK-Artrom Slatina a obtinut in primele noua luni ale acestui an un profit net de 12,45 milioane lei (3,41 milioane euro), in scadere de 2,25 ori comparativ cu aceeasi perioada din 2007, cand acesta a fost de 28,04 milioane lei. Afacerile companiei au sporit la 507,12 milioane lei (139,3 milioane euro), in primele noua luni ale anului, depasind cu 27,6% nivelul atins in intervalul echivalent din 2007, cand s-au cifrat la 397,2 milioane lei. Societatea este specializata in productia de tevi din otel fara sudura si are in prezent un capital social de 30,79 milioane lei, divizat in 12,27 milioane actiuni cu o valoare nominala de 2,51 lei. Actionarul majoritar al companiei este TMK Europe GmbH, care controleaza 80,56% din capitalul social, iar SIF Oltenia detine 12,19%, potrivit ultimei raportari. Titlurile TMK Artrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, la a doua categorie, sub simbolul ART. Capitalizarea companiei este de 28,2 milioane lei (7,34 milioane euro), aferenta cotatiei de 2,30 lei, stabilita in sedinta de joi. Sursa: Daily Business, 5 decembrie 2008 -
Fondul de investitii Broadhurst Investments contesta in instanta divizarea Prodplast
Curierul National PPL
___
Fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, actionar minoritar al Prodplast Bucuresti (PPL), contesta in instanta divizarea producatorului de mase plastice in doua firme, intrucat in proiectul de separare nu au fost folosite situatii financiare actualizate. Broadhurst sustine ca in proiectul de divizare, intocmit in luna iunie, au fost folosite situatiile financiare de la finalul anului trecut, incalcandu-se astfel prevederea legala privind utilizarea unor date actualizate cu cel mult trei luni inainte, potrivit unui comunicat al Prodplast remis, joi, Bursei de Valori Bucuresti si preluat de Mediafax. 'In aceste conditii, valoarea patrimoniului divizat si raportul de evaluare intocmit de expertul desemnat sunt incorecte, intrucat au la baza situatii financiare anterioare celor care trebuiau a fi luate in considerare', se arata in comunicat. Totodata, fondul de investitii arata ca proiectul de divizare era contestat de un creditor al Prodplast, la momentul in care actionarii au aprobat separarea firmei, respectiv in luna august. Broadhurst mai spune ca actul constitutiv al Prodplast Imobiliare, firma care urma sa se desprinda din Prodplast, nu contine structura actionarilor si nici datele de identificare ale acestora. In luna august, actionarii Prodplast au aprobat divizarea in doua firme, iar societatii nou infiintate, Prodplast Imobiliare, sa i se transfere 77,5% din activele producatorului de mase plastice. Prodplast Imobiliare urma sa primeasca terenurile si cladirile din Bucuresti ale Prodplast, active evaluate la 206,3 mil. lei. Potrivit proiectului de divizare, capitalul Prodplast se va reduce cu 20,7 mil. lei, de la 37,8 mil. lei la 17,1 mil. lei. Actualul capital al Prodplast este divizat in 37,8 mil. actiuni, cu o valoare nominala de un leu. In actionariatul Prodplast se regasesc firma Nord, inregistrata in Cipru, cu 27,06% din titluri, fondul de investitii Broadhurst Investments - 12,61%, SIF Oltenia - 10,86%, SIF Banat-Crisana - 8,36%, fondul de investitii din Cipru RC2 - 6,9%, in timp ce Raiffeisen Zentralbank Austria are mai putin de 5%. Cel mai recent transfer cu actiunile Prodplast a fost realizat in sedinta din 1 septembrie, cand pretul a crescut usor, cu 0,92%, la 3,3 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea Prodplast este de 124,8 mil. lei. Prodplast a avut in primele noua luni o cifra de afaceri de 52,2 mil. lei, in crestere cu 9,11%, fata de 47,9 mil. lei in aceeasi perioada a anului trecut. La finalul lunii septembrie, firma a avut un profit de 3,7 mil. lei, valoare cu 10,3% mai mare fata de castigul de 3,3 mil. lei din intervalul ianuarie - septembrie 2007. Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2008
Pagina