09.10.2007
-
20 de fonduri straine joaca 1,1 miliarde de euro pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
20 dintre cele mai mari fonduri care activeaza pe Bursa de la Bucuresti au ajuns la sfarsitul lunii august sa detina actiuni romanesti de circa 1,1 mld. euro, dublu fata de sfarsitul anului trecut.
Cresterea se datoreaza atat evolutiei pozitive a actiunilor listate, dar si investitiilor noi realizate de fonduri. Plasamentele fondurilor straine reprezinta circa 3% din capitalizarea totala a pietei romanesti la finele lunii august, care se ridica la circa 33 mld. euro.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val consistent de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti in acest an, unii dintre cei mai mari administratori de fonduri din lume indreptandu-si atentia catre piata romaneasca.
Includerea actiunilor romanesti in indicii regionali si globali calculati de Morgan Stanley sau Dow Jones au determinat intrarea pe piata romaneasca a unor importante fonduri de investitii care-si alcatuiesc portofoliile pe baza acestor indici.
Printre numele mari intrate pe piata in acest an se numara JPMorgan, care avea la finele lunii august investitii de peste 20 mil. euro prin intermediul a doua fonduri, Morgan Stanley, cu investitii de 2,6 mil. euro, si Credit Suisse, cu plasamente de 1,3 mil. euro. Aceste fonduri, care au o prezenta la nivel regional, au deocamdata o expunere redusa pe piata romaneasca ca pondere in activele nete pe care le detine, de ordinul miliardelor de euro.
Fondurile straine cu cele mai mari investitii pe Bursa sunt prezente pe piata de cel putin un an, dar si-au majorat semnificativ detinerile de la inceputul anului.
Numarul fondurilor straine care activeaza pe Bursa aproape s-a dublat in acest an, avand in vedere ca numarul conturilor de cumparare ale persoanelor juridice straine a crescut de la circa 100 anul trecut la 187 in luna august. Investitiile straine nete au fost in primele opt luni de aproape 540 mil. euro fata de circa 220 mil. euro in 2006.
Printre fondurile care si-au crescut semnificativ investitiile pe Bursa de la Bucuresti in acest an se numara Julius Baer (SUA), East Capital (Suedia) si MEI (Olanda), toate cele trei fonduri avand investitii de peste 100 mil. euro la sfarsitul lunii august. Fondurile nordice si cele elvetiene se numara si ele printre cele mai active de pe Bursa.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 octombrie 2007 -
Petrom, peste 300 mil. euro in fonduri-umbrela
Business Standard SNP
___
Cea mai mare companie listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Petrom, aflata in portofoliul grupului austriac OMV, avea, la finele primului semestru, plasamente in fonduri-umbrela de 321 milioane de euro (1,007 miliarde lei), potrivit raportului financiar al societatii.
Petrom a investit in trei fonduri administrate de Raiffeisen Capital Management, Sal Oppenheim si Allianz Dresdner Global Investors. “Acestea sunt investitii sigure, au un randament superior plasarii fondurilor pe piata monetara si sunt pe o perioada cuprinsa intre trei si cinci ani”, a declarat pentru Business Standard purtatorul de cuvant al companiei, Dan Pazara. Acesta a adaugat ca societatea nu a investit in mod direct la BVB. “Investitia in fonduri-umbrela este o forma de plasament care ofera diversificarea riscului”, considera directorul general al casei de brokeraj Fortius Finance, Marius Plugaru. Potrivit lui Plugaru, la luarea unei astfel de decizii conteaza cat, unde si cum investeste o companie. “De regula, exista niste criterii de performanta legate de rata dobanzii”, a mai spus Plugaru.
Plasamentele Petrom pe piata de capital reprezinta 22% din totalul imobilizarilor financiare, de 4,481 miliarde lei (1,429 miliarde euro). In afara de sumele plasate in fondurile de investitii, restul lichiditatilor Petrom sunt plasate in banci, atat in lei, cat si in euro. Compania, a carei capitalizare bursiera este de 9,38 miliarde euro, a obtinut, in primul semestru al acestui an, un profit financiar de 110 milioane de lei (35,19 milioane de euro), spre deosebire de primele sase luni din 2006, cand a inregistrat o pierdere financiara de 187 milioane de lei (52,4 milioane de euro). “Investitiile sunt realizate in euro si inregistrate in lei, diferentele care apar de la o perioada la alta reflectand evolutia cursului de schimb”, a precizat Pazara. Dupa primele sase luni din acest an, leul afisa o apreciere anuala in raport cu euro de 12,17%.
Aprecierea puternica a monedei nationale in primul semestru din 2007 si revizia de la Arpechim au provocat o scadere cu 38% a profitului net al Petrom, pana la 887 milioane de lei (266,2 milioane de euro). Afacerile companiei au inregistrat un regres de 14% si au ajuns la 1,63 miliarde euro (5,43 miliarde lei). Compania a explicat aceasta scadere prin preturile de vanzare mai mici si diminuarea vanzarilor de carburanti. Petrom estimeaza ca va obtine, in acest an, un profit net de 1,693 miliarde lei (500 milioane de euro), cu 25,9% mai mic decat cel din 2006, si o cifra de afaceri de 10,65 miliarde lei (3,16 miliarde euro).
Petrom a inceput sa faca astfel de plasamente la scurt timp dupa privatizare, proces incheiat la finele anului 2004. Conform strategiei de privatizare agreate de statul roman, grupul austriac OMV a platit 669 milioane de euro statului roman pentru un pachet de 33,34% din actiunile companiei, diferenta de 831 milioane de euro din valoarea tranzactiei reprezentand aportul pentru majorarea de capital. Astfel s-a creat un exces de lichiditate, din care actionarul majoritar a decis sa efectueze plasamente in fonduri-umbrela.
Grupul austriac OMV a preluat efectiv, pe 14 decembrie 2004, o participatie de 51,01% din capitalul Petrom. AVAS detine un pachet de 20,64%, Fondul Proprietatea are 20,11% din titluri, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) - 2,02%, iar un pachet de 6,21% din actiuni este detinut de mai multe persoane fizice si juridice.
Strategie
Petrom a inceput sa faca astfel de plasamente la scurt timp dupa privatizare, proces incheiat la finele anului 2004.
Sursa: Business Standard, 9 octombrie 2007 -
Vanzarea Depomures ar putea duce Azomures pe profit
Business Standard
___
Actiunile combinatului chimic Azomures din Targu-Mures au castigat pe Bursa aproape 15%, maximul permis pentru o zi de tranzactionare, dupa ce compania a anuntat, vineri, ca a vandut pachetul de 50% din actiuni pe care il detinea la Depomures, pentru 20 milioane de dolari (circa 14,3 milioane de euro). Anterior cresterii de ieri, actiunile combinatului au inregistrat, de la inceputul anului, un avans de 32,4%.
Vanzarea actiunilor Depomures ar putea aduce combinatul pe profit la finalul anului. Azomures incheiase primul semestru cu pierderi de 1,85 milioane de euro, compania fiind afectata de cresterea puternica a pretului la gaz metan - principala materie prima utilizata in productia de ingrasaminte chimice. Azomures reusise, totusi, sa raporteze profit pentru trimestrul al doilea.
“Aceasta tranzactie poate schimba rezultatul financiar din minus, in plus. Important este la cat era trecut Depomures in contabilitatea lor. Daca diferenta este de doua-trei milioane de euro, atunci ar fi posibil sa influenteze in sens pozitiv rezultatul de la finalul anului”, a declarat Iulian Panait, presedintele companiei de consultanta KTD Invest.
Pentru acest an, Azomures isi bugetase un profit net de 1,5 milioane de euro, dupa ce, in 2006, a avut o pierdere de 0,3 milioane de euro. Brokerii spun ca aprecierea substantiala de ieri a actiunilor se datoreaza, in special, tranzactiei prin care a vandut participatia la Depomures.
“Cresterea Azomures de ieri este pusa pe seama acestei tranzactii. In general, Azomures a fost o actiune foarte stabila, chiar si atunci cand piata a scazut”, a mai spus Panait.
Actiunile Azomures au revenit, ieri, peste pragul de 0,2 lei/actiune, toate tranzactiile derulandu-se la pretul maxim de 0,22 lei/actiune. Lichiditatea actiunilor in piata a fost foarte redusa, cu aceste titluri derulandu-se tranzactii de circa 7.500 de euro.
Azomures, dar si ceilalti producatori de ingrasaminte chimice au avut rezultate slabe in ultimii ani, din cauza tendintei de crestere a pretului la gaz metan. Azomures a anuntat, in mai multe randuri, ca s-ar putea sa fie nevoita sa opreasca productia din cauza problemelor cauzate de cresterea pretului la gaze, combinatul oprind chiar o parte dintre instalatii in primul trimestru al anului trecut. Un alt producator, Amonil Slobozia, si-a sistat complet productia anul trecut, compania anuntand recent ca isi va relua activitatea din luna octombrie.
Azomures a anuntat, la finalul saptamanii trecute, semnarea contractului prin care a vandut actiunile de la operatorul de inmagazinare a gazelor naturale Depomures din Targu-Mures catre grupul energetic francez Gaz de France. Combinatul chimic isi anuntase intentia de a renunta la Depomures la inceputul lunii martie. Depomures opereaza un depozit de gaze naturale intr-un zacamant vechi, epuizat. Depozitul are o capacitate de 300 de milioane de metri cubi.
Azomures este controlata de Transworld Fertilizers Holding, inregistrata in Luxemburg, cu circa 56% din actiuni. Cei mai importanti actionari minoritari sunt fondurile de investitii Broadhurst si Lindsell, administrate de New Century Holdings, care detin impreuna un pachet de 20,7% dintre actiuni. Capitalizarea bursiera a companiei a ajuns, in sedinta de ieri, la 34,56 milioane de euro.
“Aceasta tranzactie poate schimba rezultatul financiar din minus, in plus. Important este la cat era trecut Depomures in contabilitatea lor. Iulian Panait presedintele companiei de consultanta KTD Invest
Sursa: Business Standard, 9 octombrie 2007
08.10.2007
-
Daca statul listeaza tot ce a promis, capitalizarea Bursei s-ar putea dubla
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Listarea BCR, dar si a catorva dintre cele mai mari companii de stat din domeniul energiei si transporturilor, ar putea impulsiona si companiile private sa se listeze la Bursa, considera analistii firmei de brokeraj Intercapital Invest.
Astfel, obiectivul Bursei de Valori Bucuresti privind atingerea unui nivel al capitalizarii pietei de 100 mld. euro pana in 2010, adica de peste trei ori in decurs de trei ani, ar putea fi atins daca listarile companiilor de stat anuntate pentru urmatorii ani se vor materializa.
Un exemplu in acest sens il reprezinta listarea celui mai mare operator de telefonie fixa de pe piata locala, Romtelecom, evaluata de analistii Intercapital la 2,27 mld. euro, care ar plasa-o intre primele trei companii la Bursa in acest moment, dupa Petrom si BRD.
Data fiind talia companiilor de stat ce urmeaza sa fie listate in urmatorii ani,
multe dintre ele cu afaceri ce le plaseaza intre primele 20 de companii din Romania, acestea ar putea schimba radical structura si dimensiunea pietei de la Bucuresti.
Printre numele 'grele' din randul acestora se numara Banca Comerciala Romana (sau Erste Bank), Hidroelectrica, Romgaz, Electrica Mutenia Sud si cele doua filiale Nord si Sud ale Electrica Transilvania, care se regaseau anul trecut in topul celor mai mari 10 companii de la noi. Aceste companii sunt evaluate la peste 27 mld. euro, avand in vedere topul celor mai valoroase 100 de companii din Romania publicat anul trecut de Ziarul Financiar.
Analistii de la Intercapital sunt de parere ca statul ar trebui sa faca primii pasi pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania prin aducerea de companii la Bursa, care ar atrage dupa sine si atentia altor companii private cu privire la avantajele pe care le implica un astfel de proces.
Ei mai spun ca ofertele publice de listare au avut intotdeauna un efect pozitiv asupra pietei de capital, prin cresterea volumelor de tranzactionare si dimensiunilor pietei.
Spre exemplu, desi ultimele doua oferte de listare, pentru Transelectrica si Alumil Rom Industry, au avut o dimensiune relativ mica, efectele in piata au fost mai mult decat vizibile. Astfel, in apropierea listarii Transelectrica cu un IPO in valoare de 35 mil. euro, rulajele din piata aproape s-au dublat comparativ cu perioada anterioara, iar in cazul ofertei Alumil, care s-a ridicat la circa 7 mil. euro, volumele de tranzactionare au urcat cu 41% fata de cele de la inceputul anului respectiv, spun analistii de la Intercapital.
Alte companii care si-au anuntat intentia de a se lista in urmatorii ani la Bursa de Valori Bucuresti sunt distribuitorii IT&C Best Computers si Ultra Pro Computers, operatorul de televiziune Realitatea TV, hotelurile Continental, Romcolor 2000, producator din industria chimica, compania de servicii informatice Gecad, producatorul de mobila Elvila, companiile din industria farmaceutica Medlife si Romar, cea de servicii de securitate UTI, producatorul de mezeluri Cris-Tim si compania de transport Cargus.
De asemenea, Bursa de Valori Bucuresti si-ar putea lista actiunile proprii pe piata, mai spun analistii firmei de brokeraj. Dintre companiile pe care statul a promis ca le aduce pe Bursa, cea mai aproape de a se infaptui este cea a transportatorului de gaze naturale Transgaz Medias, a carei oferta publica este anuntata pentru luna viitoare, dupa ce Comisia de Valori Mobiliare a aprobat luna trecuta prospectul preliminar de oferta al acesteia.
Valoarea ofertei Transgaz ar putea depasi 60 mil. euro, cea mai mare oferta publica derulata pana in prezent la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Ziarul Financiar, 08 octombrie 2007' -
Banca Transilvania - prima banca romanesca de pe piata internationala
Smart Financial TLV
___
Banca Transilvania, una dintre primele 5 banci din Romania, a intrat pe piata internationala prin deschiderea Sucursalei Cipru, informeaza un comunicat remis ziarului financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. Cea mai noua unitate a bancii se afla in Nicosia, pe str. Spyros Kyprianou nr.18.
'Prezenta pe piata externa este una dintre realizarile planului strategic al bancii pentru acest an. Acest proiect va aduce, cu siguranta, oportunitati pentru intregul Grup Financiar Banca Transilvania in ceea ce priveste serviciile noastre bancare, de private banking, operatiunile trade finance sau creditele sindicalizate, dar si pentru partea de brokeraj si asset management', a afirmat Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania.
Banca Transilvania se extinde in Cipru pentru a adauga valoare serviciilor bancare oferite si pentru a folosi, in beneficiul clientilor sai, oportunitatile date de relatiile de afaceri rom?no-cipriote. Sucursala BT Cipru vine pe piata cu o intreaga gama de solutii financiare asigurate de un personal specializat, format din angajati rom?ni si ciprioti.
In ceea ce priveste rezultatele financiare, Banca Transilvania are realizari notabile in primele sase luni ale acestui an. Activele bilantiere au ajuns la sf?rsitul lunii iunie a.c. la un nivel de 9.889,58 mil. lei, in crestere cu 22% fata de 31 decembrie 2006.
Fata de prevederile bugetului de venituri si cheltuieli pe intreg anul 2007, nivelul activelor a fost realizat in proportie de 83%. Comparativ cu prevederile bugetare pe intregul an, la 30 iunie 2007 profitul brut s-a realizat in proportie de 58,41%, iar profitul net este mai mare cu 35% fata de cel inregistrat la data de 30.06.2006.
Sursa: Smart Financial, 08 octombrie 2007' -
Tender isi face SIF de un miliard de euro
___
Tender va stringe participatiile pe care le detine la companiile sale intr-o noua societate, asemanatoare cunoscutelor SIF-uri, pe care o va lista la bursa.
Omul de afaceri timisorean Ovidiu Tender anunta in numarul din luna octombrie al revistei “Investitii si Profit” ca doreste sa creeze o societate de investitii financiare (SIF) cu o valoare cuprinsa intre 800 de milioane si un miliard de euro pe care s-o listeze pe bursa. “Un fond de investitii din Anglia mi-a propus ca toate participatiile firmelor mele sa fie adunate intr-o companie. Iar aceasta sa fie cotata pe bursa, ei fiind interesati sa investeasca. Le-am spus sa-mi prezinte un plan de bataie si discutam. Din discutiile avute cu partenerii din Anglia am inteles ca, la prima vedere, este vorba despre 800-1.000 milioane de euro”, spune Ovidiu Tender.
Tender a ajuns la suma de un miliard de euro pe baza profitului inregistrat in primele sase luni din acest an de companiile sale. “Calculul a fost unul simplu. Profitul companiilor detinute de mine la 6 luni a fost de 34 de milioane de euro. Deci, la finalul anului vom vorbi despre un profit brut de 80-100 de milioane de euro. Concluzia: holdingul face in jur de un miliard de euro”, crede Tender.
Omul de afaceri vrea sa vinda pe bursa in jur de 30-40% din actiunile noii entitati. Adica se asteapta sa primeasca pe actiuni 300-400 de milioane de euro. Cum suma este una destul de mare, inca nu s-a hotarit la ce bursa va fi cotat SIF-ul: la bursa bucuresteana sau la cea londoneza. Banii primiti pe actiuni vor fi reinvestiti, potrivit lui Ovidiu Tender.
Cele mai mari companii ale lui Tender, Prospectiuni, Vulcan si Altas Gip vor urma intre timp un program de dezvoltare. “Speram ca la finalul anului 2008 sa realizam afara un volum de lucrari cel putin egal cu cel din tara. Asta inseamna o dublare a cifrei de afaceri si, implicit, a profitului”, spune Tender.
Pentru modernizarea companiilor listate pe Rasdaq se va apela la banii de pe piata de capital. “Vom urmari sa facem noi majorari de capital la Prospectiuni si Vulcan. Aceste majorari se vor face prin transformarea profitului in actiuni gratuite, dar vom realiza si majorari de capital cu banii investitorilor”, mai declara omul de afaceri timisorean.
La Prospectiuni se va face chiar in aceasta toamna o noua majorare de capital. Numai ca nu se vor mai da actiuni gratuite, ci vor fi vindute noi actiuni la valoarea nominala de 2,5 lei. Majorarea va fi urmata de o splitare. “Adunarea Generala a Actionarilor in care vom lua in discutie aceasta majorare de capital va avea loc in octombrie sau la inceputul lunii noiembrie. Asteptam ca actuala conducere a companiei Prospectiuni sa prezinte valoarea acestei majorari. Iar splitarea actiunii se va face dupa viitoarea majorare de capital. Atunci valoarea nominala a actiunii va fi de 0,1 lei fata de 2,5 lei in prezent. Dupa splitarea actiunii urmeaza listarea la BVB. Apreciez ca Prospectiuni va ajunge la BVB in semestrul doi al anului 2008”, sustine Ovidiu Tender.
Sursa: Cotidianul, 08 octombrie 2007
05.10.2007
-
Berarii au tras linie. Nota de plata a verii: 500 mil. euro cheltuiti pe 700 de milioane de litri de bere
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRM MABE
___
Cele trei luni de vara le-au adus berarilor vanzari aproape egale cu cele din primele cinci luni ale anului. 'Lunile de vara aduc intre 36 si 38% din vanzarile de bere realizate anual, insa in acest an un boom important a fost inregistrat in primul trimestru, cand vanzarile companiilor multinationale au crescut cu 37%', spune Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei Berarii Romaniei, care grupeaza companiile Heineken Romania, Ursus Breweries, InBev Romania si United Romania Breweries Bereprod (URBB), imbuteliatorul Tuborg si Carlsberg.
Daca in vara lui 2005 consumul de bere se ridica la 5,5 milioane de hectolitri, in perioada iunie-august a acestui an piata a depasit pragul de 7 milioane de hectolitri, ceea ce reprezinta o crestere de peste 27%, potrivit datelor Asociatiei Berarii Romaniei.
'Vanzarile celor patru companii multinationale de pe piata berii, membre ale Asociatiei Berarii Romaniei, s-au majorat cu 17% in perioada iunie-august a acestui an, pana la 5,5 milioane de hectolitri', a mai spus Bratu.
In 2005, marii berari vindeau 3,8 milioane de hectolitri de bere, pragul de 5,5 milioane de hectolitri atins in acest an reprezentand o crestere de aproape 45%.
Potrivit datelor marilor berari, piata ar putea ajunge in acest an la 18,4-19,4 milioane de hectolitri, adica un consum anual pe cap de locuitor de 85-90 de litri. Piata berii este una dintre putinele pe care s-a atins media de consum europeana, un roman consumand in prezent aproximativ 81 de litri de bere anual. 'Datele din primele noua luni ale anului arata ca piata pastreaza ritmul de crestere din anii trecuti, iar noile branduri fie importate, fie produse local vor determina majorarea consumului si in anii urmatori', spune Bratu.
Edwin Botterman, presedintele Heineken Romania, declara anterior pentru ZF ca majorarea volumelor din perioada verii nu se datoreaza exclusiv caniculei, fiind determinata si de cresterea economica si a puterii de cumparare a populatiei.
Daca luam in considerare un pret mediu de 2,6-2,8 lei pe litru de bere (0,70-0,90 de eurocenti), valoare la raft, vanzarile de bere au depasit in perioada verii 500 mil. euro.
Potrivit lui Botterman, piata ar putea ajunge la sfarsitul lui 2007 la o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Doar in primele cinci luni ale acestui an s-au vandut circa 7,2 milioane de hectolitri de bere, in crestere cu 21% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
URBB, imbuteliatorul Tuborg si Carlsberg, a inregistrat in lunile iunie-august vanzari de aproximativ 40 mil. euro, in crestere cu 34% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul temperaturilor ridicate din aceasta vara.
Potrivit reprezentantilor companiei, cele mai mari vanzari in acest sezon estival s-au inregistrat in luna august, care detine o pondere de 40% din totalul vanzarilor in cele trei luni de vara, urmata de iunie cu 32% si iulie cu 28%.
Potrivit datelor Tuborg, aproximativ 82% din vanzarile companiei in perioada de vara s-au inregistrat in zona urbana, iar Bucurestiul conduce detasat in topul oraselor, avand o pondere de 22% din total.
Pe piata din Capitala, imbuteliatorul Tuborg a consemnat vanzari de aproximativ 8,8 mil. euro.
In ceea ce priveste cresterea volumelor de vanzari pe litoralul Marii Negre, in perioada verii Carlsberg a obtinut o crestere de 20%, Tuborg de 16%, in timp ce vanzarile Holsten s-au dublat fata de anul trecut.
Prezenta a patru mari jucatori mondiali pe piata locala de bere face ca industria sa fie caracterizata de productia locala, atat importurile, cat si exporturile nedepasind inca pragul de 1%.
'E imbucurator ca piata creste din consum intern', considera Bratu. Potrivit datelor marilor berari, in primele sase luni din acest an importurile au depasit pragul atins in tot anul 2006, insa volumele continua sa fie extrem de scazute, adica in jur de 5 milioane de litri in prima parte a anului, fata de 3,2 milioane de litri in tot anul 2006.
'In Romania sunt prezente circa 125 de branduri de bere, dintre care 60 sunt produse local, cota de piata a importurilor fiind extrem de redusa, sub 1%, in timp ce in Spania, de exemplu, ele reprezinta intre 8 si 10% din piata', spune Bratu.
Sursa: Ziarul Financiar, 05 octombrie 2007' -
Comisia Europeana critica tranzactia Rompetrol - KazMunaiGaz
___
Europenii nu mai vor tranzactii precum cea dintre Rompetrol si KazMunaiGaz. Comisia Europeana ar putea refuza, pe viitor, avizul pentru astfel de tranzactii, daca tarile din care provin firmele respective nu semneaza Carta Europeana de Energie.
Presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul European, Jacek Saryusz-Wolski, a declarat miercuri ca a intocmit un raport pe chestiunea energetica, in care propune Comisiei Europene o mai mare sustinere pentru instrumente de protectie a pietei interne a UE in fata unor astfel de achizitii.
Problema este reciprocitatea, a explicat oficialul european. Companiile din statele partenere UE beneficiaza de regulile pietei libere europene, tratament de care sunt insa private companiile europene in spatiul rus si ex-sovietic.
'Asteptam de la partenerii nostri sa accepte regulile liberale ale pietei, ceea ce inseamna accesul liber la capacitatile de productie si transport. Din acest motiv asteptam ca ei, tari producatoare sau de tranzit, sa semneze, sa ratifice si sa respecte carta energetica', a mai spus Jacek Saryusz-Wolski, citat de presa internationala.
Presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul European spune ca daca statele din afara UE nu vor respecta Carta Europeana de Energie, iar firmele europene nu vor beneficia de un tratament egal cu cel european, Comisia Europeana va refuza, pe viitor, sa isi dea acordul pentru realizarea unor astfel de tranzactii.
'In relatiile cu Rusia, suntem pentru o reala politica de reciprocitate. In acest moment, in timp ce companiile europene respecta toate restrictiile impuse de statul rus, companiile ruse, precum Gazprom, profita de piata Uniunii. In raportul pe care l-am prezentat si care a fost adoptat am spus categoric nu acestui tip de reciprocitate. Dorim o relatie de egalitate', a adaugat presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe.
Sursa: DailyBusiness.ro, 05 octombrie 2007' -
Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau
Business Standard
___
Grupul metalurgic rus Mechel, controlat de miliardarul Igor Ziuzin, a cumparat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de electrozi Ductil Buzau, intr-o tranzactie estimata la circa 90 milioane de euro, potrivit unor surse din industrie. Vanzatorii sunt societatea FRO SpA, parte a gigantului francez Air Liquide, care a renuntat integral la detinerea de 71,85% din Ductil, precum si Broadhurst Investment, care controla 10,88% din actiuni si alti actionari, care au tranzactionat o mare parte din restul de 17,77%. Capitalizarea bursiera a companiei Ductil pe Rasdaq este de 98,2 milioane de euro.
Grupul rus Mechel este unul dintre cele mai mari companii siderurgice din Rusia si detine in Romania fostul Combinat de Oteluri Speciale, actualul Mechel Targoviste, si combinatul de prelucrare a sarmei de la Campia Turzii. In urma tranzactiei, rusii isi consolideaza pozitia in piata romaneasca de profil, cumparand concurentul Ductil. Ceilalti competitori din piata sunt Mittal Steel Galati, Mittal Steel Hunedoara, TMK Resita si Tenaris. Ziuzin are in Romania un portofoliu de afaceri de circa 315 mil. euro. Negocierile s-au derulat discret in ultimele luni la Moscova si Milano, sustin sursele citate.
Un miliardar rus la Buzau
Pana la inchiderea editiei, oficialii celor doua companii nu au putut fi contactati de Business Standard pentru declaratii. Miliardarul rus din spatele Mechel, Igor Ziuzin, intentiona sa achizitioneze termocentrala de la Giurgiu si Uzina Termoelectrica, cu scopul de a crea o sursa de energie pentru intreprinderile detinute, potrivit informatiilor aparute in presa la inceputul lui 2007.
Ductil are ca activitate principala productia de electrozi de sudura si comercializeaza echipamente de sudura si consumabile pentru sudura de la furnizorii Fro SpA Italia si ALW Franta.
Compania a obtinut in primul semestru din acest an venituri din exploatare de 21 milioane de euro si un profit din exploatare de 3,7 milioane de euro. Anul trecut, compania a obtinut o cifra de afaceri de 38,4 mil. euro si un profit de 4,5 mil. euro.
Potrivit raportarii de la 30 iunie 2007, compania nu avea obligatii restante la bugetul de stat si nu avea credite contractate, avand disponibilitati in conturi bancare de 7,6 milioane de euro.
Compania a fost infiintata in 1963 ca Intreprinderea de Sarma si Produse din Sarma Buzau.
Un an mai tarziu, incepe productia de electrozi de sudura. In 1999, pachetul majoritar al Ductil SA, detinut de Fondul Proprietatii de Stat ( FPS) in procent de 50,9%, a fost achizitionat de FRO SRL Verona, membra a grupului Air Liquide Welding, una dintre cele mai mari firme din lume in domeniul activitatilor de sudura. Mechel a preluat Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste in 2002, pentru ca, un an mai tarziu, sa cumpere de la AVAS si Industria Sarmei Campia Turzii.
Pretul platit de rusi pentru pachetele de actiuni ale celor doua companii a fost de circa 8 milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. Mechel Targoviste a inregistrat, in primul semestru din 2007, o cifra de afaceri neta de 114,4 milioane de euro si un profit net de patru milioane de euro. In 2006, compania a raportat o cifra de afaceri de 183,7 milioane de euro si un profit de 2,5 milioane de euro.
Potrivit ultimelor rezultate publicate, Mechel Campia Turzii a afisat, pe primul trimestru din 2007, un profit brut de peste 1,1 milioane de euro.
Cifra de afaceri a firmei, in primul trimestru, a fost 35,9 milioane de euro. Compania Mechel Campia Turzii a incheiat anul 2006 cu o pierdere de 8,2 milioane de euro, de peste trei ori mai mica decat in anul anterior.
Afacerile companiei au crescut cu 28,8%, pana la 125,6 milioane de euro.
Sursa: Business Standard, 05 octombrie 2007 -
Petrom, cel mai aproape de Petrolsub
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNP
___
Patru investitori din domeniul petrolier s-au aratat, pana in prezent, interesati sa cumpere rafinaria bihoreana Petrolsub Suplacu de Barcau. Caietul de sarcini mai poate fi achizitionat pana vineri, 5 octombrie. Conducerea rafinariei a dat de inteles ca afacerea ar fi foarte profitabila pentru compania OMV-Petrom.
'Petrom se afla la doar 1.500 de metri de rafinarie, practic titeiul nu ar mai trebui transportat ca pana acum, pe calea ferata, pana la Pitesti, iar costurile ar putea fi mult mai mici. Bihorenii, de exemplu, platesc dublu acest transport, la Pitesti si inapoi, iar, odata eliminat acest cost, produsele s-ar putea ieftini', a expus ieri Gheorghe Furtos, directorul rafinariei de la Suplacu de Barcau, unul dintre avantajele repornirii companiei. In plus, sustine Furtos, Petrolsub va avea un consumator pe timp indelungat in apropiere, respectiv Autostrada Transilvania. 'In constructia Autostrazii va fi nevoie de mult asfalt. Acesta este pe baza de bitum, iar bitumul este principalul produs al Petrolsub', a aratat acesta. Viitorul investitor care va achizitiona rafinaria mai are si avantajul fortei de munca. 'Au fost disponibilizati 400 de angajati si majoritatea sunt inca in zona', a spus Furtos. El a mentionat ca se doreste vanzarea rafinariei in bloc, ca afacere, asadar nu pe componente. De asemenea, dupa achizitionare, vor fi necesare investitii pentru repornirea utilajelor. 'Nu putem sti exact despre ce suma e vorba, vom afla dupa revizie', a spus directorul Petrolsub.
Reprezentantii Petrom au declarat, tot ieri, ca nu sunt interesati de achizitionarea rafinariei Petrolsub. 'Noi avem deja doua rafinarii, cu o capacitate de opt milioane de tone. Trebuie sa importam titei ca sa avem ce rafina', au declarat reprezentantii Petrom.
Principalul produs: bitumul
Incepand din iunie 2005, Petrolsub SA se afla in procedura de insolventa, iar din martie 2007 se afla in faliment. Euroconsult SPRL Arad a fost numita, pe rand, administrator judiciar si, ulterior, lichidator judiciar. Rafinaria produce, in principal, bitum neparafinos pentru drumuri, bitum usor pentru carton asfaltat, bitum pentru izolatii, bitum pentru hidroizolatii, emulsii bituminoase cationice, combustibil de tip M, combustibil lichid usor tip III si pacura. Rafinaria de la Suplacu de Barcau a fost deschisa in 1969. La acea vreme purta denumirea de 'Rafinaria Crisana' si avea o capacitate de prelucrare de 300.000 tone/an. Specialistii au proiectat rafinaria pentru prelucrarea titeiului de tip A3 Barcau, extras de pe platforma petroliera Suplacu de Barcau. In 1992, societatea a fost cuprinsa in programul Ministerului Industriilor in cadrul actiunii de restructurare si retehnologizare. O data cu transformarea rafinariei in societate pe actiuni, in 1991, denumirea s-a modificat in SC Petrolsub SA
Sursa: Bursa, 05 octombrie 2007'
Pagina