04.10.2007
-
Biofarm vrea sa se extinda prin achizitii cu banii de la actionari
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO) intentioneaza sa-si extinda activitatea atat pe partea de distributie, cat si la nivelul portofoliului de medicamente. In acest scop, compania vrea sa atraga de la actionari, prin operatiunea de majorare a capitalui aflata in derulare, circa 12,8 milioane de euro (43,25 milioane de lei).
'Suntem in discutii destul de avansate, dar detalii nu pot sa dau decat intr-o luna de zile. Printre optiunile pe care le avem in vedere sunt achizitia unor distribuitori de medicamente, preluarea unor portofolii de produse sau a unor producatori mai mici', a declarat pentru ZF Dan Vasile, directorul general al Biofarm Bucuresti.
Actionarii Biofarm au aprobat de curand infiintarea unei societati in Ucraina, cu sediul in Kiev, in parteneriat cu o firma despre care conducerea companiei nu a dorit sa-i dezvaluie identitatea.
'In principal este vorba de dezvoltarea pe verticala a companiei prin achizitia de societati de distributie si farmacii, sau, daca acest lucru nu este posibil, prin infiintarea lor', spune Adrian Ceuca, membru in Consiliul de Administratie al Biofarm.
Titlurile Biofarm au fost tranzactionate ieri cu o limita de variatie de 60%, ca urmare a trecerii datei de inregistrare a majorarii de capital derulate de companie.
Actiunile Biofarm au inchis sedinta de miercuri la un pret de de 0,615 lei/actiune, cu aproape 34% sub nivelul din sedinta precedenta, dar cu circa 7% peste pretul teoretic, de 0,575 lei/actiune, rezultat din calculul matematic luand in considerare cotatia din sedinta anterioara.
In urma operatiunii de majorare, capitalul social al Biofarm ar urma sa creasca cu 42%, la 30,2 mil. euro (101,8 milioane de lei), prin aport al actionarilor la valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune.
SIF Oltenia, principalul actionar al companiei, trebuie sa aduca 1,9 mil. euro (6,4 mil. lei) la capitalul societatii pentru a-si pastra participatia, in timp ce SIF Moldova si SIF Banat-Crisana vor trebui sa contribuie fiecare cu 1,2 mil. euro (4,3 mil. lei).
In primele sase luni, profitul net al Biofarm s-a ridicat la 9,15 mil. lei (2,77 mil. euro), cu 22% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile unui avans de 1,3% al cifrei de afaceri, la 29,5 mil. lei (8,95 mil. euro).
Principalii actionari ai companiei sunt SIF Oltenia, cu 15% din actiuni, respectiv SIF Moldova si SIF Banat-Crisana cu o participatie de 10% fiecare. Fondul de investitii Julius Baer si-a diminuat de curand participatia la Biofarm sub pragul de 5%.
La ultimul pret de ieri, de 0,615 lei/actiune, luand in considerare titlurile emise prin majorarea de capital, capitalizarea companiei se ridica la 185 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 04 octombrie 2007' -
Impact isi va dubla capitalul
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de dezvoltare imobiliara Impact Developer & Contractor (IMP) va derula o majorare de capital cu actiuni gratuite in valoare de 85 mil. lei (25 mil. euro), dupa finalizarea majorarii de capital cu aporturi in numerar incheiata la finele lunii trecute, in valoare de 15 mil. lei (4,4 mil. euro), prin incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune.
In urma acestei operatiuni, capitalul social al Impact se va ridica la 200 mil. lei (59 mil. euro), fata de 100 mil. lei (29,5 mil. euro) cat este in prezent. Majorarea se va realiza prin distribuirea a 74,12 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute de actionari la data de inregistrare, data propusa fiind de 27 noiembrie 2007. Operatiunea va fi supusa aprobarii Consiliului de Administratie al companiei, convocat pentru data de 5 noiembrie.
Impact a strans circa 46 mil. euro de la actionari prin intermediul majorarii de capital derulata luna trecuta, din 74 mil. euro cat isi propusese.
Actionarii principali ai companiei sunt Dan Ioan Popp, presedintele CA, care detine circa 27% din actiuni, Carmen Sandulescu, directorul economic, cu circa 10%, si fondul de investitii american Julius Baer International Equity Fund, cu circa 11%.
Actiunile Impact au inchis ultima sedinta de tranzactionare la pretul de 1,06 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 361 mil. euro, luand in calcul si majorarea de capital incheiata.
Sursa: Ziarul Financiar, 04 octombrie 2007 -
Transgaz raporteaza un profit in crestere de 2,3 ori pe primul semestru
DailyBusiness.ro TGN
___
Compania Transgaz a raportat, in primul semestru, un profit net de 139 milioane lei (42 milioane euro) si venituri totale de 506 milioane lei (152 milioane euro), de peste 2,3 ori mai mari decat in perioada similara din 2006.
Veniturile din transportul de gaze au crescut in primul semestru de 2,1 ori, comparativ cu nivelul inregistrat in intervalul echivalent din 2006, iar veniturile din serviciile de tranzit international au avansat cu 73%, in aceeasi perioada de raportare, a anuntat, intr-un comunicat, compania.
Cheltuielile Transgaz s-au situat, in primul semestru, la 342 milioane lei (103 milioane euro), de 2,27 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2006. Costurile din exploatare s-au ridicat, in prima jumatate a acestui an, la 336 milioane lei (101 milioane euro) si au constituit 98,25% din costurile totale.
Transgaz a transportat, in primul semestru, o cantitate de 7,422 milioane mc de gaze, in crestere cu 37,7% fata de acelasi interval din 2006. Capacitatile de tranzit international de gaze comandate au fost, in primul semestru al acestui an, de 11,885 milioane mc de gaze, dublu fata de perioada echivalenta din 2006.
Transgaz a obtinut, in 2006, un profit net de 238 milioane de lei (68 milioane de euro), la un venit din exploatare de 941 milioane de lei (267 milioane de euro).
Compania va fi listata la bursa
Rezultatele financiare pozitive ale Transgaz vin pe fondul declansarii operatiunilor de listare la bursa a companiei. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat pe 18 septembrie intentia companiei cu privire la oferta publica initiala de vanzare de actiuni (IPO).
Oferta vizeaza 10% capitalul majorat al transportatorului de gaze, adica un numar de 1.177.384 milioane actiuni.
Valoarea nominala a actiunilor este de 10 lei. Intermediarul listarii Transgaz la BVB este compania Raiffeisen Capital & Investment Bucuresti, care urmeaza sa transmita la CNVM prospectul privind IPO la Transgaz.
Sursa: DailyBusiness.ro, 04 octombrie 2007 -
Cel mai mare val de schimbari la varful Petrom
Business Standard SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania, se confrunta cu un val amplu de schimbari la nivelul de top management dupa instalarea austriecilor de la OMV in companie, in 2004. Potrivit unor surse din cadrul companiei, austriacul Gerald Kappes, care lucreaza in cadrul OMV Marketing si Rafinare pe zona de procurement, urmeaza sa fie adus in structurile Petrom pentru a conduce Divizia de Energie, Gaze si Petrochimie. Kappes va face parte, de asemenea, din board-ul de directori al Petrom, raportand direct CEO-ului companiei.
Valul de schimbari are la baza o reorganizare a structurilor de management din Petrom, in contextul in care, la finele anului, va disparea pozitia numarul doi din companie, cea de director general executiv adjunct, odata cu plecarea lui Werner Schinhan. O parte din atributiile acestuia a fost deja preluata la numirea Marianei Gheorghe in functia de CEO, in iunie 2006. Schimbarile din top managementul Petrom vizeaza departamentele de fuziuni si achizitii si relatia cu piata de capital, energie, gaze, resurse umane si juridic.
Compania a anuntat, ieri, ca Lacramioara Diaconu, director de fuziuni si achizitii si relatii cu piata de capital, a devenit de la 1 octombrie noul director al Diviziei de Energie. “Lacramioara Diaconu ocupa, simultan, si pozitia de director al Diviziei de Energei, dar si pe cea de fuziuni si achizitii, relatii cu piata de capital, pana la numirea pe aceasta din urma a unui nou director”, au declarat pentru Business Standard oficiali ai companiei petroliere. Atat divizia de energie, cat si departamentul de fuziuni si achizitii sunt in subordinea directa a directorului general executiv adjunct al Petrom, austriacul Werner Schinhan.
Rocada cu romani si austrieci in conducerea companiei
Directorul de afaceri corporative si seful Departamentului Juridic, Marian Dinu, a fost inlocuit cu Dan Costinescu, care la momentul numirii era seful Departamentului de Litigii din cadrul companiei petroliere. Marian Dinu se intoarce la biroul din Bucuresti al firmei de avocatura Linklaters, casa de avocati care a consiliat statul roman la privatizarea Petrom.
Alte schimbari care s-au produs in companie vizeaza inlocuirea lui Marian Tudoroiu, directorul de resurse umane al Petrom, cu Cristina Ionescu. In subordonarea diviziei de gaze, aflate tot “in parohia” lui Werner Schinhan, s-a infiintat, la inceputul acestei luni, o noua companie, Petrom Distributie Gaze.
Portofoliul sefului Departamentului de Gaze al Petrom, Harald Kraft, a fost splitat si a rezultat aceasta noua societate. Petrom Distributie Gaze a aparut in urma reorganizarii activitatilor reglementate de cele nereglementate in acest sector, ceruta de Uniunea Europeana.
Conducerea Petrom a mai luat, in ultima perioada, o alta decizie importanta si anume crearea unei divizii de servicii petroliere, dupa preluarea unei parti din Petromservice. Astfel, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2008, Gugu Siegfried va deveni seful acestei divizii separate, numite E&P Services (Exploration and Production Services). O alta modificare in structura Petrom a fost operata pe 15 iunie in acest an, cand la nivelul Explorare si Productie (E&P) s-au creat doua noi divizii. Este vorba de E&P Romania, condusa de Johann Pleininger, si E&P International, al carui sef a devenit Werner Ladwein. “Astfel de schimbari in organigrama sunt firesti intr-o companie de talia Petrom. Suntem o societate dinamica si suntem flexibili la evolutiile mediului de afaceri, astfel incat sa ne indeplinim obiectivele strategice”, a declarat directorul de comunicare al Petrom, Dan Pazara.
Petrom la bursa
Ieri, capitalizarea bursiera a Petrom era de 8,82 miliarde euro. Compania a inregistrat, in primul semestru al acestui an, un profit net de 266,2 milioane de euro, la afaceri de 1,63 miliarde euro.
Sursa: Business Standard, 04 octombrie 2007
03.10.2007
-
Fondurile de investitii specializate pe Europa de Est se uita mai mult spre actiunile romanesti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii orientate pe Europa de Est acorda o importanta tot mai mare pietei de capital din Romania, aceasta fiind a saptea destinatie de investitii din regiune, dupa Rusia, Turcia, Polonia, Ungaria, Cehia si Austria, potrivit raportului de strategie pe trimestrul patru al Erste Bank (CeE Equity Strategy 4Q 2007).
Potrivit raportului, actiunile romanesti detineau la finele lunii august o pondere de circa 1,52% din totalul activelor fondurilor specializate pe pietele est-europene, in crestere cu aproape 0,2% fata de luna mai, cand expunerea pe Romania a fondurilor respective era de doar 1,34%.
Aderarea la Uniunea Europeana a determinat un interes mai ridicat al fondurilor straine pentru piata romaneasca de capital, fapt indicat si de evolutia investitiilor straine la Bursa, care au inregistrat un sold pozitiv in primele sapte luni ale anului, iar in august au scazut doar din cauza contextului international nefavorabil.
Investitorii straini au plasat in primele sapte luni ale anului 437 mil. euro in conturile brokerilor de la Bucuresti si au realizat achizitii nete de 302 mil. euro pe Bursa de Valori, in perioada ianuarie-august.
Principalele destinatii ale fondurilor de investitii specializate pe Europa de Est sunt Rusia, cu o pondere de 42% in activele toale, Polonia, cu 16%, si Turcia, cu 10,5%. Ungaria si Cehia raman si ele atractive pentru fondurile straine, atragand 8,3%, respectiv 6% din investitiile acestora, in timp ce Austria, care este o piata mai matura, atrage 2,6% din investitii, potrivit datelor preluate de Erste Bank de la Emerging Portfolio Research.
Potrivit statisticilor Emerging Portfolio Research, activele fondurilor orientate pe Europa de Est (Emergin Europe) reprezentau la finele lunii august circa 14% din activele totale ale fondurilor dedicate pietelor emergente la nivel mondial.
Luna august a fost cea mai slaba din acest an pentru fondurile de investitii dedicate pietelor emergente, care au inregistrat iesiri de capital de 3,6 mld. dolari, pe fondul scaderii pietelor internationale de capital determinata de criza americana.
Analistii Erste Bank considera ca pietele din Europa Centrala si de Est au fost afectate doar limitat de criza de pe piata americana, dar sustin ca sentimentul negativ generat de aceasta criza va mai persista pentru o perioada, determinand o evolutie volatila a pietelor. Pe de alta parte, Erste considera ca pietele mici, dominate de speculatori locali, cum sunt Serbia si Romania ar putea oferi o oarecare protectie investitorilor impotriva trendurilor globale.
Pe de alta parte, analistii Erste Bank avertizeaza ca pietele din Romania, Bulgaria, Croatia si Serbia sunt destul de scumpe, din cauza speculatorilor locali care au mentinut preturile actiunilor ridicate, in ciuda crizei globale, dar sustin ca aceste niveluri ridicate de pret sunt justificate de potentialul de crestere mai mare.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007 -
Imotrust cere 3,2 mil. de la actionari pentru a-si finanta proiectele imobiliare
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARCV
___
Dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV) intentioneaza sa-si dubleze capitalul social cu suma de 10,68 milioane de lei (circa 3,2 milioane de euro), prin aport in numerar al actionarilor, pentru a-si putea finanta noi proiecte imobiliare.
Actionarii vor putea subscrie titlurile noi la valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune, cu mult sub pretul la care actiunile se tranzactioneaza in prezent pe piata RASDAQ, unde ultima tranzactie s-a derulat la pretul de 3,53 lei/actiune.
Propunerea de majorare a capitalului social va fi discutata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 2 noiembrie. Tot atunci, se va discuta si transferul actiunilor companiei de pe piata RASDAQ la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Reprezentantii societatii estimeaza ca transferul actiunilor se va realiza in primavara anului viitor.
'Vrem sa realizam aceasta majorare de capital pentru atragerea de fonduri necesare finantarii unor noi proiecte imobiliare', a declarat Ciprian Marina, asistent manager in cadrul Imotrust.
Potrivit acestuia, noile proiecte vizeaza constructia unui bloc cu 100 de apartamente in Arad, un cartier de vile in Sannicolau, Arad, a unor hale pe o suprafata de 40.000 mp in zona industriala, tot in Arad, dar si a unor blocuri in Oradea, unde societatea a cumparat in acest an terenuri.
Imotrust a anuntat de la inceputul acestui an proiecte imobiliare de cateva zeci de milioane de euro. Activitatea companiei se concentreaza in special in judetul Arad si in alte judete din zona de vest a tarii.
Societatea detine peste 550.000 mp de teren in intravilan, peste 1.340.000 mp de teren in extravilan, peste 110.000 mp de hale, in diferite stadii de executie, si peste 6.000 mp de birouri si spatii comerciale, potrivit datelor de pe situl companiei.
Activele companiei au fost si unul dintre principalele motive care au condus la cresterea puternica a actiunilor in acest an. Pretul titlurilor Imotrust pe piata RASDAQ a crescut de peste zece ori de la inceputul anului. Valoarea pe Bursa a companiei depaseste 112,5 milioane de euro.
Imotrust a obtinut in primul semestru un profit net de 18 milioane de lei (5,5 milioane de euro), de circa 5,6 ori mai mare fata de castigul realizat in perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 57,5%, pana la 1,3 milioane de lei (0,4 milioane de euro). Cresterea puternica de profit s-a datorat in principal castigurilor din plasamentele financiare ale companiei.
Imotrust s-a format in urma fuziunii prin absorbtie dintre Arconserv si Frigorifer SA, Edil Invest, Moneasa, Gradina Verde si International Transport, care s-a finalizat anul trecut. Toate firmele care au fuzionat apartineau grupului Codlea din Arad.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007' -
SC Constructii Feroviare Moldova Iasi scoate la vanzare peste 21 hectare de teren
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi, din data de 17 octombrie, se afla cateva proiecte de hotarare care vizea-za scoaterea la vanzare a mai multor terenuri detinute de societate in Iasi si in localitati limitrofe. Astfel, se urmareste valorificarea unui activ 'teren si constructii' in suprafata de 61.278 mp, situat in municipiul Pascani, a unui teren si a constructiilor aferente, in suprafata de 94.132 mp, din localitatea Timisesti, judetul Neamt, precum si a catorva active din municipiul Iasi: doua terenuri de 12.546 mp, respectiv 23.661 mp si constructiile existente, din Bdul Poitiers, a unui alt teren si constructii intinse pe o suprafata de 24.585 mp din str. Radu Voda, dar si a unui imobil din Aleea Musatini, cu o suprafata construita de 363,27 mp.
De asemenea, AGEA de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' va mai decide asupra darii in plata catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate CAS Iasi, in contul obligatiilor bugetare preluate de catre AVAS, a unui camin de nefamilisti aflat in proprietatea societatii si a terenului aferent in suprafata de 498 mp. Se mai urmareste darea in plata catre Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura si, respectiv, Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 1, institutii din subordinea Ministerului Agriculturii, in contul datoriilor la bugetul de stat, a unor imobile: cladire 'Sediu Central' si 'Laborator CTC', cu terenurile aferente, in suprafata de 1.484 mp si, res-pectiv, 1.130 mp, situate in Iasi. Niciunul dintre activele asupra carora se va decide darea in plata nu este inclus in capitalul social al societatii.
Conform raportului semestrial, SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi avea la jumatatea acestui an datorii in valoare totala de 68.173.985 lei, structurate astfel: furnizori - 6,1 milioane lei, bugetul de stat - 38,84 milioane lei, bugetul asigurarilor sociale de stat - 22,84 milioane lei, bugetele locale - 380.218 lei. Societatea a reusit, totusi, sa-si achite integral datoriile catre bugetul local al municipiului Iasi (circa 410.000 lei) si sa-si diminueze soldului TVA de plata, prin vanzarea unor imobilizari. In opinia conducerii societatii, volumul ridicat al datoriilor se datoreaza lichiditatii reduse cauzata de blocajul generalizat din economie, precum si circuitului anevoios de incasare de la clienti. In ciuda situatiei financiare determinata de datoriile fata de bugetul de stat, cauzate si de ritmul greoi de incasare a creantelor, multi dintre beneficiarii lucrarilor fiind institutii de stat care depind de alocarea fondurilor de la bugete, societatea ieseana a contractat sau aditionat in acest an lucrari in valoare totala de 21.913.044 lei.
SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA este specializata pe constructii de cai de comunicatie terestre si constructii destinate sportului. Societatea a luat fiinta in anul 1950, cand Serviciul Lucrari Speciale al Regionalei CFR Iasi s-a transformat in Intreprinderea de Constructii in Transporturi Iasi, capatand ulterior actuala denumire. In 1991, unitatea s-a desprins de Regionala CFR Iasi si a devenit societate pe actiuni. In acest moment, AVAS figureaza actionar cu 50,94% la societatea ieseana, diferenta de 49,06% fiind detinuta de o serie de persoane fizice si juridice private. La sedinta AGEA din 17 octombrie, insa, se va aproba si modificarea structurii actionariatului, ca urmare a vanzarii pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS. Negocierile pe marginea privatizarii SC CF 'Moldova' s-au finalizat in martie 2006, castigatorul licitatiei aferente fiind desemnata societatea comerciala 'Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri' SA Iasi, dar tranzactia se va oficializa abia acum. Conform clauzelor facute publice de AVAS in martie 2006, cumparatorul va achita pentru cele 50,949% din actiunile detinute de stat la 'Constructii Feroviare Moldova' suma de 813.865 lei, s-a angajat sa realizeze investitii de mediu in valoare de 221.000 euro, dar si sa achite datorii care se ridicau atunci la pes-te 56 milioane lei.
Sursa: Bursa, 03 octombrie 2007' -
Argesana Pitesti a renuntat la productia de tesaturi
Adevarul
___
Stofele si tesaturile din lana de la ...
Actionarul principal al societatii, Magnum Proiectare Imobiliara, vrea 100.000 de euro din vanzarea utilajelor fabricii
Cel mai important producator si exportator de tesaturi din lana din industria autohtona a hotarat sa renunte la productie pentru a se axa in viitorul apropiat pe dezvoltarea unor proiecte pe piata imobiliara.
Industria romaneasca ra¬mane fara un alt brand consacrat. Stofele si tesaturile din lana de la Argesana Pitesti vor disparea in viitorul cel mai apropiat de pe piata, dupa consumarea ultimelor stocuri din fabrica. Si asta pentru ca actionarii societatii au hotarat sa opreasca productia si sa vanda principalele utilaje.
Potrivit unui anunt oficial al societatii, vanzarea activelor se va face la un pret minim de o suta de mii de euro fara TVA, in perioada urmatoare urmand sa se desfasoare doar activitati de conservare a bunurilor existente.
Daca tinem cont ca pro¬ducatorul pitestean isi dedi¬ca aproape in totalitate pro¬ductia pietelor externe, ma¬sura de oprire a motoarelor de productie poate parea una radicala, chiar daca evolutia aprecierii monedei nationale din ultima perioada a lasat urme adanci in privinta veniturilor obtinute. Ieri, la societatea Argesana nu mai erau la fabrica decat cativa dintre angajati, directorul Iosif Stefu, secretara acestuia si portarul.
Chiar si incercarile noastre de a vorbi cu directorul societatii s-au soldat cu un esec, pentru ca, dupa spusele secretarei, acesta participa la scoaterea unor utilaje din fabrica, desi se afla in concediu, si nu a dorit sa ofere declaratii. Surse din randul angajatilor societatii sustin insa ca la Argesana vor incepe pregatirile pentru asanarea terenului in vederea construirii unui viitor centru comercial pe actualul amplasament al fabricii.
Deocamdata, documentele de aprobare a planurilor urbanistice pentru acest poriect nu au fost depuse la departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean Arges. Virarea brusca dinspre piata industriala spre cea a afacerilor imobiliare practic nu ar trebui sa surprinda pe nimeni, de vreme ce principalul actionar al societatii argesene este un fond de investitii care are chiar in propria denumire formula magica 'proiectare imobiliara'.
Retail in loc de tesaturi cu eticheta verde
La finele lunii iunie, Asociatia Salariatilor, care controla compania, si-a vandut detinerea de 69,3% din pachetul total de actiuni catre compania Magnum Proiectare Imobiliara, parte a grupului austriac Real 4 You, care construieste magazinele MiniMax in Romania. Pretul tranzactiei s-a situat la un nivel de 20,2 milioane de lei, aproximativ 6,4 milioane de euro.
Un alt actionar important care a iesit in acest an din afacerea Argesana a fost SIF Moldova, care a vandut la jumatatea lunii mai 16,25% din actiuni, pentru 3,74 milioane de lei. De asemenea, si BRD si-a vandut intreg pachetul de 16,42% din actiuni la inceputul lunii mai pentru suma de 2,27 milioane de lei.
Iesirile celor doi actionari din registrul actionarilor probabil au avut puternicul argument la baza al rezultatelor financiare inregistrate de Argesana pentru anul 2006, cand firma a raportat o cifra de afaceri in scadere cu 28%, la 10,4 milioane de lei, si un profit net de circa 81.000 lei, de trei ori mai redus decat in 2005. Regresul rezultatelor economice nu a putut fi influentat, cu toate ca producatorul argesean dispunea chiar si de eticheta ecologica pentru produse, conditie impusa in special de fostii parteneri de pe piata germana.
Sursa: Adevarul, 03 octombrie 2007'
02.10.2007
-
Alro mizeaza pe fostul Alprom pentru cresterea profitabilitatii
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) se va concentra in urmatorii ani pe cresterea ponderii de produse cu valoare adaugata si gasirea unei surse de energie independenta in vederea cresterii profitabilitatii, sustin reprezentantii companiei.
Compania a anuntat ca investitiile in combinatul din Slatina din ianuarie 2006 pana in prezent se ridica la 54 mil. dolari (aproape 40 mil. euro), echivalentul a 3 mil. dolari pe luna.
Pentru urmatorii ani, Alro promite actionarilor ca va miza pe cresterea productiei de produse cu valoare adaugata ridicata, prin cresterea capacitatii de productie a producatorului de profile din aluminiu Alprom.
Alprom, care a finalizat anul trecut fuziunea cu Alro, va prelucra in acest an 60.000 de tone de aluminiu din cele 260.000 de tone pe care le produce combinatul din Slatina. Compania intentioneaza ca in urmatorii ani cantitatea prelucrata de Alprom sa ajunga la 120.000 de tone, ceea ce se va reflecta in cresterea profitabilitatii provenita din primele de prelucrare.
Alro a raportat cresteri semnificative de profit in ultimul an, dupa finalizarea fuziunii cu Alprom. In primul trimestru al acestui an, Alro a raportat un profit net de 238,7 mil. lei (72,3 mil. euro), in crestere cu 14,4% fata de perioada similara a anului trecut, la o cifra de afaceri de 1,1 mld. lei (334 mil. euro).
In 2006, producatorul de aluminiu isi majorase profitul net de 3,3 ori, la 380 mil. lei (107 mil. euro), pe fondul cresterii afacerilor cu 36%, la aproape 2,2 mld. lei (620 mil. euro). Desi ritmul de crestere a profitului a scazut anul acesta, rata profitului net raportat la cifra de afaceri s-a majorat de la 17% la peste 21%.
Alro si Alprom au fuzionat anul trecut, iar raportarile pe anul acesta au fost consolidate. Pe standardele internationale de contabilitate au fost raportate si rezultate consolidate cu cele ale producatorului de alumina Alum Tulcea.
Alro cauta si solutii pentru atunci cand va expira contractul incheiat cu Hidrolelectrica pentru furnizarea de energie electrica, valabil pana in 2013. Compania ia in considerare construirea unei centrale electrice pe baza de carbune superior.
'Pana la sfarsitul anului vom avea locatia sigura pentru centrala electrica, cu o capacitate aproximativa de 1000 de MW. Am incheiat studiul de fezabilitate pentru mai mult de 2 locatii din Romania', a declarat Marian Nastase, vicepresedintele Alro.
Potrivit acestuia, Alro nu se mai gandeste insa la cumpararea vechilor centrale si nici sa ia parte la privatizarea vechilor combinate energetice. O alta directie inspre care se indreapta combinatul este continuarea strategiei de reducere a costurilor de productie.
'Am scazut consumul de gaz si energie de circa 3-4 ori in ultimii 3 ani', spune Nastase. Alro produce anual 260.000 de tone de aluminiu, fiind cel mai mare producator din domeniu din Uniunea Europeana. Printre planurile anuntate de Alro pentru anii viitori se numara si construirea unei noi fabrici de aluminiu prin care sa-si dubleze capacitatea de productie.
Alro este controlat de catre firma olandeza Vimetco, ale carei actiuni au fost listate pe Bursa din Londra in acest an. Vimetco detine 84% din Alro, un pachet de 9,93% fiind in portofoliul Fondului Proprietatea.
Actiunile Alro au inchis ultima sedinta de tranzactionare de la BVB la pretul de 9 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 1,91 mld. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007' -
Julius Baer joaca jumatate de miliard de dolari pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii administrate de divizia americana a bancii elvetiene Julius Baer si-au majorat plasamentele pe Bursa de la Bucuresti la peste 516 mil. dolari (370 mil. euro) la finele lunii iulie, in crestere cu 45% fata de inceputul anului, cand investitiile erau de 355 mil. dolari (257 mil. euro), potrivit ultimului raport de administrare publicat vineri de catre Julius Baer.
In perioada 31 ianuarie - 31 iulie 2007, fondurile americane si-au marit averea pe piata romaneasca cu 160 mil. dolari (115 mil. euro), cea mai mare parte a acestei cresteri, circa 110 mil. dolari (80 mil. euro), provenind din cresterea Bursei, iar restul de 50 mil. dolari (36 mil. euro) reprezinta investitii noi.
Julius Baer International Equity Fund (JBIEF) este cel mai mare investitor strain de pe Bursa, cu un portofoliu de 447 mil. dolari (324 mil. euro) la finele lunii iulie. Pe plan intern, fondul este depasit doar de SIF-uri, ale caror portofolii de actiuni valoreaza intre 480 si 750 mil. euro, potrivit ultimelor date disponibile. Ponderea actiunilor romanesti in activul net al fondului a crescut de la 1,4%, la inceputul anului, la 1,6%, la finele lunii iulie. Valoarea activului net al fondului se ridica la 24,78 mld. dolari (18 mld. euro).
JBIEF s-a orientat in ultimul an preponderent catre companii listate pe bursa RASDAQ, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), Dafora Medias (DAFR) sau Ardaf Cluj (ARDF).
Printre achizitiile mai recente ale fondului (realizate in perioada 30 aprilie - 31 iulie 2007) se numara un pachet de 2,8% din actiunile producatorului de lactate Albalact Alba-Iulia (ALBZ), 7,5% din actiunile companiei hoteliere Intercontinental (RCHI) si aproape 3% din actiunile companiei de morarit si panificatie Boromir Buzau (SPCU).
In ultima perioada, fondul s-a orientat si spre sectorul imobiliar si de constructii, marindu-si participatia la dezvoltatorul imobiliar Impact de la 5% la circa 10% si achizitionand 6,7% din actiunile producatorului de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON).
Principalele detineri ale fondului pe piata romaneasca, respectiv pachetele de 1% din Petrom, 1,15% din BRD si 3,16% din Rompetrol Rafinare, au ramas nemodificate in prima jumatate a anului. De asemenea, fondul mai detine cate 1% din fiecare SIF, 6,9% din Dafora Medias si 9,6% din Condmag Brasov.
Portofoliul fondului pe Bursa de la Bucuresti este completat cu pachete de actiuni la Compa Sibiu (6,3%), Biofarm Bucuresti (5,14%), Zentiva Bucuresti (4,83%) si Socep Constanta (4,78%).
Julius Baer International Equity Fund II, al doilea fond al Julius Baer cu investitii pe piata romaneasca, si-a consolidat in acest an participatiile detinute la Petrom, din care detine 0,32%, si BRD, la care are o participatie de 0,3%. Investitiile fondului pe piata romaneasca se ridicau la 31 iulie la 69,4 mil. dolari (50 mil. euro), dintr-un activ net de 7,4 mld. dolari (5,37 mld. euro).
Al treilea fond, Julius Baer Global Equity Fund, detinea la finele lui iulie pachete mici de actiuni la Petrom, BRD, Impact si la cele cinci SIF-uri, in valoare totala de aproape 1 mil. dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007
Pagina