24.10.2007
-
Fitch: Profitabilitatea bancilor romanesti este sub presiune
Wall-Street.ro
___
Bancile romanesti isi mentin ritmul rapid de crestere a creditarii, dar reducerea marjelor si cheltuielile mai mari legate de extinderea retelelor exercita presiuni asupra profitabilitatii, informeaza agentia de evaluare financiara Fitch Ratings.
'Cresterea economica puternica, majorarea disponibilitatii produselor bancare si veniturile marite ale clientelei au stimulat extinderea semnificativa a creditelor, mai ales a celor pe termen lung din sectorul de retail', a spus seful echipei bancare a agentiei Fitch, Gulcin Orgun, potrivit unui comunicat al companiei de rating, citat de NewsIn.
'Cu toate acestea, activele bancare raman la nivelul scazut, de 50% din produsul intern brut (PIB), care reflecta o penetrare joasa. Aceste aspecte, corelate cu estimarile care spun ca dezvoltarea economica va continua sugereaza un potential de continuare a cresterii', a mai spus Orgun.
'Performantele sectorului bancar romanesc au fost afectate negativ de reducerea marjelor din cauza scaderii ratelor dobanzii, intr-un mediu caracterizat prin inflatie mai joasa, si a competitie crescute, ca si de costurile mai mari asociate extinderii retelelor bancare', a adaugat directorul echipei bancare de la Fitch Ratings.
'Eficienta sectorului bancar va beneficia de pe urma economiilor de scala, care ar trebui sa compenseze, intr-o anumita masura, scaderea asteptata a profitabilitatii, in paralel cu imbunatatirea castigului din comisioane', a mai spus analistul Fitch.
Cresterea rapida a creditelor si nivelul inca ridicat al imprumuturilor de pe piata valutara, lipsita de instrumente pentru protectia riscului (hedging) ar putea insa crea probleme privitoare la calitatea activelor, pe masura ce imprumuturile ajung la maturitate si ar putea accentua riscurile operationale, spun economistii de la Fitch. Analistii agentiei de evaluare financiara au mai spus ca exista semne legate de deteriorarea calitatii activelor, in pofida conditiilor economice favorabile.
Sistemele imbunatatite de management al riscurilor si restructurarea bancilor, mai ales prin implicarea actionarilor straini cu o experienta avansata in practicile de management al riscurilor, aduc totusi un anumit confort, mai arata comunicatul agentiei de rating.
Cresterea inregistrata de activele bancilor din Romania este finantata, in mare parte, din surse internationale. Cu toate acestea, riscurile de refinantare sunt considerate limitate si sunt acoperite, in mare parte, de catre actionari, mai explica specialistii de la Fitch. 'Este important ca bancile sa isi formeze o baza solida a depozitelor si sa isi reduca dependenta de actionari, pentru a putea mentine o baza de finantare relativ stabila pentru o crestere sanatoasa', arata studiul agentiei de rating referitor la sistemul bancar din Romania.
Fitch mai considera ca nivelul de capital in sistemul bancar este optim in prezent, avand in vedere ca nivelul ridicat al activelor fixe limiteaza riscul aparitiei unor probleme din partea capitalului mobil sau dinspre potentiale dificultati impuse de calitatea activelor. Fitch avertizeaza ca ar considera daunatoare eventualele incercari de scadere a nivelului minim obligatoriu al capitalului.
Fitch mai precizeaza ca sistemul bancar din Romania ramane concentrat, in conditiile in care primele cinci banci controleaza 59% din totalul activelor pietei. Ratingurile bancilor din Romania detinute de grupuri financiare din strainatate reflecta sustinerea de care acestea pot beneficia din partea actionarilor majoritari si sunt fixate sub un plafon 'A-' stabilit pentru Romania. Indicatorul Fitch pentru sistemul bancar din Romania este 'D' si reflecta 'slabiciunea intrinseca a bancilor', mai arata expertii Fitch.
'Cel mai probabil, ratingurile individuale atribuite bancilor din sistemul romanesc vor tinde sa se mentina, tinand cont de riscurile din sistem, care sunt contracarate de imbunatatirea mediului de operare si de restructurarile majore ale acestor institutii de catre actionarii straini, care beneficiaza de calificative mai ridicate', incheie economistii Fitch.
Sursa: Wall-Street, 24 octombrie 2007' -
Senatul vrea bani mai multi de la Petrom, compania sustine ca e ilegal
HotNews.ro SNP
___
Desi Legea de privatizare prevede mentinerea taxelor petroliere pana in 2014, Senatul vrea bani mai multi de la Petrom, compania sustine ca e ilegal.
Senatorii din Comisia economica au decis marti majorarea redeventei platita de Petrom pentru exploatarea titeiului la 10 euro pe tona, de la 5,6 euro cat era prevazut in legea pentru privatizarea companiei.
Legea pentru privatizarea companiei Petrom, care in anul 2004 a fost preluata de grupul austriac OMV, prevede mentinerea redeventelor si taxelor petroliere la nivelul din 2004, timp de zece ani.
'Propunerea de modificare a redeventelor pentru petrol si gaze nu reprezinta o decizie finala a Parlamentului Romaniei, ci o recomandare de modificare a proiectului de lege a Comisiei economice, industrii si servicii din Senat.
O eventuala decizie luata pe baza acestei recomandari ar incalca prevederile contractului de privatizare, contract ratificat printr-o lege aprobata de Parlamentul Romaniei', a declarat intr-un comunicat de presa Dan Pazara, director de comunicare al Petrom.
'Deocamdata nu am luat nici o hotarare, asteptam decizia finala si avem convingerea ca autoritatile vor analiza toate implicatiile adoptarii recomandarilor Comisiei economice, industrii si servicii din Senatul Romaniei', a mai spus oficialul Petrom.
In art. 15, alineatul (1), din Legea 555 din 2004 se arata ca “pe o perioada de 10 ani de la data finalizarii vor fi mentinute nivelul procentual, baza si modalitatea de calcul al redeventelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune incheiate de aceasta, aplicabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.
In data de 26 septembrie, primul ministru Calin Popescu Tariceanu declara ca Agentia pentru Resurse Minerale a elaborat un proiect de act normativ care prevede majorarea redeventelor si taxelor petroliere pentru firmele care activeaza pe piata romaneasca in scopul alinierii acestora la nivelul practicat in Europa.
Potrivit proiectului de ordonanta de urgenta al ANRM, urmau sa fie majorate inclusiv redeventele platite de Petrom statului cu 92%, desi legea de privatizare a companiei prevede mentinerea acestora la nivelul din 2004.
Ulterior, proiectul de ordonanta de urgenta a fost modificat, forma finala a actului exceptand Petrom de la majorarea acestor taxe.
Sursa: HotNews, 24 octombrie 2007' -
Romcolor investeste 5 mil. euro dupa listare
Business Standard
___
Actionarii producatorului de coloranti si aditivi pentru produse din mase plastice Romcolor 2000 vizeaza atragerea de fonduri in valoare de 5,6 mil. euro, in urma listarii companiei la Bursa. ?Ne dorim sa obtinem circa sase milioane de euro, pentru a finanta mutarea fabricii si a finaliza o serie de investitii in capacitatile de productie?, a declarat pentru Business Standard Florin Pogonaru, unul dintre actionarii semnificativi ai companiei. Impreuna cu sotia sa, Georgiana Pogonaru, care este si director general al companiei, Pogonaru detine circa 20% din actiunile companiei, restul pachetului de actiuni fiind controlat de compania greceasca Plastika Kritis, din domeniul productiei de aditivi. Romcolor este singurul producator autohton de masterbaches, substanta utilizata in stabilitatea culorii in produsele din mase plastice. Pe piata de aditivi si coloranti pentru mase plastice, Romcolor 2000 detine o cota de 65%, restul reprezentand importuri realizate de firme ca Clarian sau Ampacet. Romcolor va lista, in acest an, circa 25% dintre actiunile companiei la Bursa. Compania va derula o oferta publica, avand ca obiect cele 20.886.025 de actiuni rezultate in urma majorarii capitalului social, cat si cele aproximativ 4,15 milioane de actiuni detinute de Georgiana Pogonaru, managerul companiei. In urma listarii companiei, Georgiana Pogonaru se va retrage din pozitia de director general, aceasta urmand a fi ocupata de Florin Tonescu, actualul director de marketing. Intermediarul ofertei publice in vederea listarii este BCR Securities, care a finalizat prospectul, in vederea acestei etape, urmand sa fie obtinute aprobarile din partea CNVM. In primul semestru, Romcolor 2000 a raportat o crestere a afacerilor cu 15% fata de perioada similara a anului precedent, pana la 4,5 milioane de euro. Sursa: Business Standard, 24 octomb -
SIF2 Moldova:Participati acum la AGA, ca sa nu mai fie nevoie, in viitor!
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SIF2
___
Crestere anuala de 12% a profitului net, investitii anuale de 70 milioane lei si valoare unitara a activului net in crestere cu 20% pe an - sunt obiectivele SIF2 Moldova pana in 2009
SIF2 Moldova doreste sa isi modifice statutul in sensul diminuarii cvorumului necesar intrunirii adunarilor generale ale actionarilor. Pentru acest lucru insa, este nevoie ca la adunarea respectiva sa se prezinte numarul de actionari prevazut in actualul statut.
In conditiile in care 40% din actiunile SIF2 Moldova sunt detinute de straini (in special fonduri de investitii) care nu sunt interesati sa participe la adunarile actionarilor, indeplinirea conditiilor statutare este foarte dificila. Astfel, Sorin Turtoescu, presedintele SIF Moldova, cere custozilor si brokerilor sa isi sfatuiasca clientii sa se prezinte la urmatoarea AGA.
Voci din randul actionarilor au cerut presedintelui SIF2 sa ofere ceva in schimbul participarii la AGA, cum ar fi, de exemplu, un pret mai bun al actiunilor la majorarea de capital pe care compania intentioneaza sa o realizeze sau eliminarea pragului maxim de detinere.
Pe langa apelul pentru participarea la AGA, presedintele SIF2 a mai prezentat actionarilor si strategia companiei pana in 2009.
SIF2 doreste o crestere de 12% pe an a profitului net, potrivit domnului Turtoescu. Profitul net estimat pentru 2007, de 44 milioane lei, a fost depasit chiar dupa primele sase luni, in care s-a obtinut un proft de 46 milioane lei. 'SIF2 s-a angajat sa continue politica de acordare de dividende in paralel cu sustinerea programului de investitii', a declarat Turtoescu, adaugand ca se va lua in calcul si varianta atragerii de resurse financiare suplimentare prin emisiune de actiuni.
In ceea ce priveste investitiile, SIF2 isi propune ca acestea sa atinga 70 milioane lei anual. In primul semestru au fost facute investitii de 33 milioane lei, adica 47% din obiectivul anual. 90% din aceasta suma au fost plasate in actiuni. La 30 iunie, din portofoliul SIF-ului faceau parte 281 de companii, impartite pe domenii dupa cum urmeaza: 42,10% - banci si asigurari, 18,15% - constructii masini, 8,33% - textile. Domnul Turtoescu a mai spus ca SIF-ul se va orienta catre noi emitenti, din oferta de privatizare AVAS si din portofoliul Fondul Proprietatea, catre actiuni din sectorul energetic si din cel medical, precum si catre actiuni listate pe pietele externe.
De asemenea, societatea isi mai propune si o crestere de 20% pe an a valorii unitare a activului net (VUAN).
Sursa: Bursa, 24 octombrie 2007' -
Fondul Proprietatea a subscris in Transgaz 11,7 milioane euro, la limita detinerii
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Fondul Proprietatea a subscris ieri titluri in valoare de 11,71 milioane euro in cadrul ofertei publice initiale efectuata de Transgaz, pentru a-si mentine participatia in companie, au declarat reprezentanti ai Fondului, citati de NewsIn. Presedintele Fondului, Alexandru Paunescu anuntase deja intentia Fondului de a-si conserva detinerea de 15% din capitalul social al Transgaz prin participarea la oferta publica initiala (IPO) premergatoare listarii acesteia la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Fondul Proprietatea a subscris 207.572 de actiuni la pretul de 56,43 euro pe actiune, banii provenind din surse proprii', au spus reprezentanti ai Fondului.
Pana in acest moment, Fondul dispune de 250 milioane lei, care sunt plasati in depozite la termen la BRD SocGen, Banca Comerciala Romana (BCR) si Raiffeisen.
Investitorii care vor subscrie titluri Transgaz in perioada ofertei publice initiale (IPO) vor plati echivalentul a 57 euro pe actiune, potrivit deciziei adoptate in adunarea generala a actionarilor de saptamana trecuta, publicata in Monitorul Oficial.
Sursa: Bursa, 24 octombrie 2007
'
23.10.2007
-
Pogonaru divizeaza Prodplast pentru a dezvolta un proiect imobiliar pe terenul companiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE PPL
___
Prodplast, cotata pe Bursa, are o capitalizare de circa 47 mil. euro, iar terenul pe care este amplasata fabrica valoreaza in acest moment peste 40 mil. euro, potrivit preturilor vehiculate pe piata imobiliara.
Producatorul de mase plastice intentioneaza sa se divizeze, in urma acestui proces urmand sa rezulte o alta societate, care sa includa activele de valoare ale Prodplast, care va include si terenul in cauza.
Florin Pogonaru si-a propus sa finalizeze divizarea societatii pana la sfarsitul acestui an, operatiunea situandu-se la acest moment intr-o faza destul de avansata.
El controleaza aproape integral societatea de consultanta Central European Financial Services (CEFS), care controleaza la randu-i vehiculul de investitii Nord SA (NORD) listat pe piata RASDAQ.
Societatea Nord SA a preluat in luna mai a anului trecut un pachet de 21,6% din actiunile Prodplast si in acest moment detine aproape 25% din actiuni.
'Nu am vrut sa depasesc procentul de 33% din Prodplast pentru ca eram obligat sa fac oferta publica de preluare. Ideea care a stat la baza achizitiei Prodplast a fost ca eu si sotia mea ne pricepem la plastice pentru ca aveam aceasta experienta cu Romcolor 2000 si tehnologia necesara', explica Florin Pogonaru.
El a precizat ca divizarea va fi simetrica, in sensul ca actionarii actuali isi vor pastra detinerile in noua societate care se va desprinde din Prodplast, care, potrivit lui, ar trebui sa fie listata si ea pe Bursa, decizie care nu a fost inca discutata in adunarea generala a Prodplast.
Compania intentioneaza sa reloce activitatea la periferie, unde a achizitionat deja un teren de 9,1 hectare situat pe DN3.
'Divizarea are ca scop separarea celor doua activitati, cea de producere a maselor plastice de cea imobiliara. N-am inceput sa port discutii despre proiectul imobiliar pentru ca ar trebui sa vorbesc despre ceva utopic avand in vedere ca fabrica este amplasata pe acel teren', considera Pogonaru.
El a mai precizat ca investitiile necesare relocarii fabricii depasesc resursele de care dispune societatea sau ar putea atrage printr-o majorare de capital. Din acest motiv, Prodplast cauta in plus aliante cu producatori din domeniu.
Pentru acest an, Prodplast estimeaza un profit mai mare cu 24%, pana la 4,9 mil. lei (1,4 mil. euro) pe fondul unor venituri in crestere cu 4,4%, la 69,2 mil. lei (20,3 mil. euro). 'Nu vrem sa vindem terenul pentru ca taxele notariale sunt aberante. Spre exemplu la o valoare a terenului de 50 de milioane euro, 8 milioane de euro s-ar duce pe taxe. Lasam toate optiunile deschise, inclusiv majorarea capitalului Prodplast', spune Pogonaru.
El este de parere ca finalizarea relocarii fabricii ar putea dura 2-3 ani de zile, in conditiile in care numai aprobarile necesita circa un an de zile.
In ceea ce priveste strategia de dezvoltare a Prodplast, Pogonaru spune ca societatea se va indrepta spre produse cu grad de valoare mai ridicata si va renunta la cele nerentabile, cum ar fi folii de plastic mari pentru impachetat.
In plus, compania ar putea beneficia in viitor de tehnologia aditivilor Romcolor 2000, care imbunatatesc calitatea plasticului.
Vehiculul de investitii Nord SA, pe care Florin Pogonaru il controleaza indirect, detine pe langa pachetul de 25% din actiunile Prodplast si mai multe participatii in companii hoteliere, respectiv 6% din actiunile Ana Hotels, un pachet de 39,7% din actiunile European Drinks Complex, respectiv pachete de control a doua 'cochilii' rezultate din divizarea unor societati, respectiv Floreasca Development si Nord Hotel& Business Center.
Cele doua societati din urma nu mai au practic activitate si ar putea fi desfinatate in viitorul apropiat, insa, potrivit lui Pogonaru, Floreasca Development mai detine inca in patrimoniu un teren de circa 5,5-6 hectare situat pe autostrada Bucuresti-Pitesti, destinat unui proiect logistic.
Florin Pogonaru deruleaza in prezent cu CEFS doua proiecte in domeniul telefoanelor mobile, la care lucreaza de doi ani.
Unul dintre ele, denumit 'sell bazar', care a fost implementat si in India, Banglades sau Filipine, ar putea fi lansat pana la finele anului acesta si este asemanator unei aplicatii eBay pe telefonul mobil. CEFS a achizitionat deja licenta pentru soft si urmeaza sa poarte negocieri cu operatorii de telefonie mobila din Romania.
Cel de-al doilea proiect 'mobile payment', consta intr-o aplicatie care opereaza transferuri bancare prin intermediul telefonului mobil, creat in scopul usurarii tranzactiilor incheiate in cadrul primei aplicatii, si ar putea fi lansat in circa 6 luni.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2007' -
Astra Pitesti cauta 60 de milioane lei pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de transport rutier Astra Pitesti (ASTR) isi va majora capitalul social cu 60 mil. lei, la 61 mil. lei, prin aport in numerar din partea actionarilor, operatiunea fiind aprobata in adunarea generala din 20 octombrie. Majorarea se va realiza prin emisiunea a 24 de milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor Astra, care detine 83,63% din capital. Actionarii au aprobat totodata revocarea Consiliului de Administratie, iar patru dintre fostii membri urmeaza sa fie dati in judecata. In cadrul adunarii generale, a fost numit si un nou director general al Astra, Tanase Marinescu-Nicolae. In primele sase luni ale anului, Astra a raportat venituri de doua milioane de lei, in crestere cu 45% fata de perioada similara a anului trecut, si un profit net de 18.000 de lei, fata de o pierdere de 15.000 de lei in 2006.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2007 -
Greii lactatelor lucreaza cu o marja medie de profit de 10%
Business Standard
___
Primii zece producatori de lactate din Romania lucreaza cu marje de profit cuprinse intre 0,68% si 12,24%, potrivit raportarilor financiare ale companiilor. Primii zece jucatori din domeniul lactatelor au inregistrat cumulat, anul trecut, vanzari de 371,19 milioane de euro, aproape jumatate din intreaga piata de profil care valora, anul trecut, circa 800 milioane de euro. In acelasi timp, profitul net cumulat al marilor producatori de lactate s-a ridicat, in 2006, la 30,2 milioane de euro.
Marjele de profit ale producatorilor cresc in functie de dimensiunile si capacitatile de procesare ale fiecarei societati in parte. Din primii zece producatori, cei care au obtinut in 2006 cele mai mari profituri sunt Danone Romania, LaDorna, Friesland Foods si Albalact. La “coada” clasamentului se situeaza Lactate Harghita, Prodlacta Brasov si Raraul Suceava, care au lucrat, anul trecut, cu marje de profit cuprinse intre 0,46% si 2,45%, potrivit site-ului oficial al Ministerului Finantelor. Danone Romania este compania care a lucrat, anul trecut, cu cea mai mare marja de profit de pe piata, respectiv 12,42%. Compania a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 87,89 milioane de euro si un profit net de 10,91 milioane de euro.
Grupul de firme LaDorna a obtinut, in 2006, un profit de patru milioane de euro si o cifra de afaceri de 44 milioane de euro, obtinand, astfel, o rata a profitului de 9%. Din grupul LaDorna fac parte mai multe societati cu activitati in sectorul agro-alimentar, Dorna Lactate, Dorna Branzeturi, LaDorna Cheese, LaDorna Agri, Dorna SA, Lactate Dobrogene, ICPPAM Balotesti, precum si doua companii din sectorul serviciilor, Carpathian Systems si Narcisa Production. Grupul Friesland Foods, din care fac parte companiile Napolact, SCIL Mures si Friesland Romania si care detine brandurile Mili, Oke si Napolact, a inregistrat, anul trecut, vanzari de 107,1 milioane de euro si un profit de circa 9,4 milioane de euro, lucrand, astfel, cu o marja a profitului de 8,77%.
Albalact, producatorul brandurilor Zuzu si Fulga, a obtinut, anul trecut, o cifra de afaceri de 29,17 milioane de euro si un profit net de 1,72 milioane de euro, obtinand o rata a profitului de 4,39%. In primul semestru al acestui an, compania din Alba Iulia si-a dublat marja de profit la 8,77%, inregistrand in primele sase luni o cifra de afaceri de 23,87 milioane de euro, cu 76,73% mai mare decat cea inregistrata in perioada similara a anului trecut, si a obtinut un profit net de 2,18 milioane de euro, cu 1.137,14% mai mare decat in primul semestru din 2006.
Pe piata a intrat recent si producatorul israelian de lactate Tnuva, prima firma straina care a realizat un proiect greenfield in industria de profil. Alte doua firme grecesti, Tyrom si Olympos, dar si societatea germana Meggle au anuntat ca intentioneaza sa intre pe piata locala prin intermediul unor proiecte greenfield, spre deosebire de companii multinationale precum Friesland si Hochland, care au recurs la achizitionarea unor firme locale. Dintre acestea, compania Tyrom este cel mai vechi jucator de pe piata romaneasca a lactatelor.
Tyrom a obtinut, anul trecut, o cifra de afaceri de 9,4 milioane de euro si un profit net de 154.250 de euro, lucrand, astfel, cu o marja de profit 2,45%. Pe segmentul laptelui proaspat procesat, principalii producatori sunt Friesland, Albalact, LaDorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen. Potrivit aceluiasi studiu, principalele branduri de lapte sunt LaDorna, Milli (produs de Friesland), Zuzu (Albalact), Oke (Friesland) si Fulga (Albalact), care detin 61,9% din valoarea pietei interne.
La iaurturi, cele mai mari vanzari le inregistreaza companiile Danone, Friesland, Campina Germay, Prodlacta Brasov si Albalact, care detin, cumulat, o cota de piata in volum de 82,7% si in valoare de 87,4%, potrivit Nielsen. Conform aceluiasi studiu, cele mai vandute branduri de iaurturi pe piata interna sunt brandurile Danone Natural, Activia si Delicios, Milli, (produs de Friesland) si Prodlacta, care detin o cota de 55% din volumul pietei de profil. Per ansamblu, compania Danone ocupa aproximativ 50% din intreaga piata a iaurturilor din Romania, potrivit producatorilor.
Valoarea fondurilor alocate, incepand cu anul 2005, pentru modernizarea fabricilor de procesare a laptelui se ridica la peste 300 milioane de euro, conform evaluarilor din piata, o mare parte din sume reprezentand fonduri europene. Industria lactatelor va beneficia in contiuare de astfel de resurse de finantare, in conditiile in care UE a acordat Romaniei o perioada de tranzitie de trei ani, perioada suficienta pentru companiile mici sa se puna la punct. Daca anul trecut piata lactatelor din Romania a fost estimata la circa 800 milioane de euro, pentru 2007, prognozele se ridica la aproximativ un miliard de euro, fara includerea pietei libere, care nu intra in circuitul fabricilor de procesare, valoare care ar putea fi atinsa pe fondul diversificarii ofertei, dar si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.
“Piata lactatelor va creste considerabil, poate chiar se va dubla in urmatorii patru-cinci ani, datorita cresterii puterii de cumparare a romanilor, a investitiilor, precum si a eliminarii economiei subterane din aceasta industrie”, a declarat pentru Business Standard Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL). In opinia acestuia, aproximativ 85% din laptele produs in Romania nu este conform cu normele europene, astfel incat marii producatori sunt obligati sa recurga la importuri de materie prima, pentru a putea exporta produse lactate.
Pe de alta parte, Gertrand de Boer, directorul general al Friesland Foods Romania, se asteapta ca, peste cinci ani, piata interna a lactatelor sa fie mult mai mare, segmentata clar in produse ieftine si premium. In ceea ce priveste jucatorii noi, acestia afirma ca promovarea unor produse de nisa ar putea constitui o sansa pentru impunerea pe piata.
Un astfel de exemplu este firma israeliana Tnuva, care a inceput in luna iunie productia in fabrica din Popesti-Leordeni, un proiect greenfield in care firma a investit 55 milioane de euro. Suma include si fondurile alocate pentru modernizarea unei ferme de bovine langa Bucuresti, care furnizeaza circa o treime din materia prima necesara companiei, restul cantitatilor fiind obtinute de la fermierii locali. Pentru inceput, compania a lansat pe piata romaneasca smantana, iaurt si sana, toate produse proaspete, sub brandul Tnuva. “Cei de la Tnuva sunt vizibili pe piata noastra, insa abia pe la mijlocul lunii viitoare vom vedea clar schimbari. E loc pe piata si cred ca vom mai vedea si alte miscari importante pe acest segment”, este de parere Valeriu Steriu, presedintele APRIL.
Producatorii se asteapta in urmatorii cinci ani la o crestere a consumului de lapte cu circa 50%, dupa cum afirma managerul general al Friesland Foods Romania, Gertrand de Boer. De altfel, laptele de consum detine, in continuare, cea mai mare pondere in preferintele consumatorului roman.
In ceea ce priveste cererea de produse lactate de pe piata, evolutia cea mai spectaculoasa s-a constatat la iaurturile de fructe. Astfel, daca pana in 2000 acest produs nu a avut mare succes, dupa aceea s-a inregistrat o crestere constanta de 10%-12% in fiecare an, tendinta pastrandu-se pana in prezent, precizeaza Steriu.
Consumul de lactate din Romania este cel mai mic din Uniunea Europeana. Un roman consuma circa 5,4 kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce in Germania consumul este de 33,6 kilograme, iar in Franta, de 33,7%. Bulgarii consuma in medie 16,2 kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce ungurii mananca 12,7 kilograme pe cap locuitor, iar cehii 18,6 kilograme, potrivit datelor oferite de Danone Romania. Potrivit estimarilor producatorilor, peste zece ani, romanii vor ajunge sa manance circa 20 kilograme de lactate proaspete pe an.
Principalii producatori
Friesland Foods Romania include companiile Napolact, SCIL Targu Mures si Friesland Romania - este principalul producator de lactate, detinand o cota valorica de 20% pe piata interna. Friesland Foods Romania este filiala locala a grupului olandez Friesland Foods. In primul semestru al acestui an, afacerile din Romania ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai mult decat in perioada similiara a anului trecut.
Danone Romania, filiala producatorului francez de lactate Danone, detine o cota de circa 50% din totalul vanzarilor de iaurturi din Romania. Compania detine o unitate de productie in apropiere de Bucuresti, iar aprovizionarea cu materie prima se face de la fermierii locali, cu care au fost incheiate parteneriate.
Hochland este principalul jucator la categoria branzeturi. Potrivit datelor din piata, brandul Hochland are o notorietate de 80% in randul consumatorilor, iar cota de piata a companiei pe segmentele pe care este prezenta variaza intre 30% si 80%.
Grupul LaDorna, controlat de omul de afaceri Jean Valvis, opereaza in industria alimentara din 1998, avand activitati cu predilectie in sectorul produselor lactate, dar cu extindere si in agribusiness. Firma, care detine o retea de ferme ecologice, in urma incheierii de parteneriate cu fermieri din zona Suceava, este prezenta pe piata interna, dar si la export, a carui pondere va creste semificativ in urmatorii ani.
Albalact produce brandurile Zuzu si Fulga si este detinuta de oamenii de afaceri Raul si Petru Ciurtin. Compania a inregistrat, in primul semestru al acestui an, o crestere cu 76,73% a cifrei de afaceri, ajungand la 23,87 milioane de euro, fata de aceeasi perioada a anului 2006, cand a inregistrat o cifra de afaceri de 11,9 milioane de euro.
“Cei de la Tnuva sunt vizibili pe piata noastra, insa abia pe la mijlocul lunii viitoare vom vedea clar schimbari. E loc pe piata si cred ca vom mai vedea si alte miscari importante pe acest segment” Valeriu Steriu presedintele APRIL
“Peste cinci ani, piata interna a lactatelor va fi mult mai mare, segmentata clar in produse ieftine si premium
Gertrand de Boer director general frisland foods romania
Sursa: Business Standard, 23 octombrie 2007
-
Transgaz vrea 66 milioane euro pentru 10% din companie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Investitorii vor plati 57 de euro pentru o actiune Transgaz in oferta publica initiala de vanzare anuntata pentru luna noiembrie. IPO-ul (n.r. innitial public offer) vizeaza 10% capitalul social majorat al transportatorului de gaze, adica un numar de 1,17 milioane actiuni. Daca oferta va fi subscrisa in totalitate, lucru foarte probabil daca avem in vedere faptul ca anul acesta nu s-a desfasurat niciun IPO la Bursa de Valori Bucuresti si faptul ca IPO-urile de la Transelectrica si Alumil au fost suprasubscrise, compania va atrage aproximativ 66 milioane euro.
Oferta publica de vanzare a 10% din Transgaz va fi intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment.
Transgaz isi va majora capitalul cu 1,38 milioane de actiuni, la valoarea nominala de zece lei/titlu. Pretul unei actiuni Transgaz in IPO a fost stabilit in adunarea generala a actionarilor de saptamana trecuta, si publicata in Monitorul Oficial de luni. Subscrierile se vor face in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) valabil pentru data depunerii prospectului final al ofertei la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), au mai decis actionarii.
De asemenea, s-a mai hotarat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa renunte la dreptul de preemtiune la majorarea de capital. Fondul Proprietatea, care detine circa 15% din capitalul Transgaz, va putea subscrie 207.572 de actiuni noi la pretul de 56,34 euro pe titlu, dar nu va putea participa la IPO si nici nu va putea vinde actiunile la bursa timp de sase luni de la listarea companiei.
Investitorii ar putea tranzactiona actiunile Transgaz pe piata reglementata in februarie sau martie 2008.
SNTGN Transgaz Medias a obtinut un profit net de 139 milioane lei in primul semes-tru din acest an si venituri totale de 506 milioane lei, de pes-te 2,3 ori mai mari decat nivelurile inregistrate in perioada similara din 2006, a anuntat compania.
In prima jumatate din 2007, Transgaz a obtinut venituri din exploatare de 503 milioane lei, ceea ce a constituit 99,5% din veniturile totale din aceasta perioada.
Costurile totale din primele sase luni ale acestui an s-au cifrat la 342 milioane lei, de 2,27 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2006. Costurile din exploatare din prima jumatate a lui 2007 s-au ridicat la 336 milioane lei si au constituit 98,25% din costurile totale.
Sursa: Bursa, 23 octombrie 2007
22.10.2007
-
Finmeccanica, interesata de preluarea fabricii de avioane din Craiova
ZF RO - FONDURI MUTUALE AVIO
___
Firma Aelenia Aeronautica, parte a grupului italian Finmeccanica, membru al consortiului european Eurofighter, este interesata de preluarea fabricii de avioane din Craiova pentru a oferi suport tehnic si intretinere aeronavelor militare Typhoon, in cazul in care Romania va alege consortiul european Eurofighter ca furnizor al aparatelor militare de zbor. 'Finmecanica si-a exprimat interesul pentru fabrica de avioane din Craiova. Eurofighter ar putea fi un furnizor important de logistica si suport tehnic pentru Avioane Craiova. Daca programul se dovedeste viabil, aparatele Typhoon ar putea fi asamblate chiar in Romania', a declarat Pino Paoletti, directorul de campanie pentru Eurofighter in Romania, in cadrul targului de tehnica militara Expomil.
Consortiul european Eurofighter ar putea livra 48 de aeronave de lupta Typhoon Fortelor Aeriene Romane daca va castiga licitatia de livrare de aeronave militare, al carui rezultat va fi cunoscut la sfarsitul anului viitor sau la inceputul anului 2009.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 octombrie 2007'
Pagina