19.12.2008
-
Patrick Gelin, BRD: Cresterea afacerilor va incetini la 10%-20% la anul
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Afacerile BRD vor urca mult mai incet in 2009 comparativ cu anii precedenti, iar profitabilitatea va fi sub presiune, in contextul in care intreaga economie va incetini, spune Patrck Gelin, presedintele si directorul general al bancii. 'Este clar ca in conditiile unei incetiniri semnificative a cresterii economice vor exista si consecinte la nivelul rentabilitatii. Costul resurselor, in special, a crescut mult, iar productia de credite va fi mai redusa decat in anii precedenti', comenteaza Patrick Gelin. Astfel, afacerile BRD, a doua mare banca din sistem, ar urma sa creasca in medie cu 10%-20% in 2009, fata de ritmuri de 50%-60% in anii precedenti. Majoritatea bancherilor vorbesc de altfel despre o incetinire dramatica pe partea de creditare, in conditiile in care finantarile pe care le primesc de la actionarii straini vor scadea cel mai probabil in 2009. Andrei Radu, presedintele MKB Romexterra, o banca detinuta indirect de grupul german Bayern LB, a aratat recent pentru ZF ca banca va primi linii de finantare mai mici in 2009 comparativ cu anul acesta. El considera ca majoritatea jucatorilor locali vor fi probabil afectati de reducerea finantarilor, in conditiile in care actionarii lor se confrunta cu seceta de lichiditati la nivel international. Pe de alta parte, grupurile care au accesat finantari de la stat vor fi probabil sub presiunea de a utiliza fondurile preponderent pe pietele de origine, ceea ce inseamna ca sustinerea acordata subsidiarelor pe partea de furnizare de lichiditati s-ar putea diminua. Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, noteaza de asemenea ca bancile vor mai acorda credite in volume semnificative doar in masura in care pot sa mobilizeze resurse pe plan local. Deocamdata, bancile au insa de recuperat un decalaj de peste 10 mld. euro intre creditele acordate si depozitele atrase de la clienti, care pana acum a fost finantat din afara. Si in ceea ce priveste planurile de extindere teritoriala BRD, care a deschis in ultimii patru ani peste 700 de unitati, va trece la o abordare mult mai conservatoare. 'Noi avem totusi o abordare pragmatica si nu este exclus sa procedam la noi deschideri in 2009, in functie de mediul global si de conditiile particulare ale pietei locale', mai spune Gelin. Dintre jucatorii de top doar BCR, cea mai mare banca din sistem controlata de austriecii de la Erste, are un plan semnificativ de deschidere de unitati - inca 100 in 2009. BCR are circa 600 de unitati in prezent, fata de peste 900 cate are BRD. Ceilalti jucatori, chiar cei care aveau planuri multianuale privind extinderea teritoriala, sunt momentan in expectativa sau au decis deja sa restranga numarul de unitati pe care le vor deschide. Sursa: Ziarul Financiar, 19 decembrie 2008 -
Peste jumatate din angajatii Alro Slatina vor fi disponibilizati
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Peste 1.800 din cei 3.500 de salariati ai fabricii de aluminiu Alro Slatina vor fi disponibilizati, a declarat vineri liderul sindical al unitatii, Constantin Popa, citat de Mediafax. Dupa o intalnire avuta de conducerea societatii cu actionarul majoritar, grupul olandez Vimetco, aceasta a informat angajatii ca va inceta activitatea in 50% din halele de productie. Profitul inregistrat de compania romaneasca a scazut in primele noua luni cu 22%, la 292,2 milioane lei. Sursa: Ziarul Financiar, 19 decembrie 2008 -
Rompetrol, delistata de pe Rasdaq
Wall-Street.ro
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a suspendat de la tranzactionare actiunilor Rompetrol SA (VEGA), de pe piata Rasdaq, incepand de ieri, in vederea delistarii, dupa Rompetrol Group NV a ajuns sa controleze 98,99% din titlurile companiei, in urma incheierii ofertei publice de preluare. Actiunile operatorului rafinariei Vega au fost suspendate de la tranzactionare incepand de joi, potrivit unui comunicat transmis pietei Rasdaq de catre CNVM. In urma ofertei publice de preluare, derulate in perioada 29 iulie - 29 septembrie, Rompetrol Group NV a cumparat 113,96 milioane titluri, pentru suma de 29,63 milioane lei, la un pret de 0,26 lei/titlu, ceea ce reprezinta 6,53% din totalul actiunilor emise de societate. Intermediarul ofertei a fost casa de brokeraj Tailwind Securities, cumparata recent de omul de afaceri Dinu Patriciu, iar inainte de inceperea ofertei publice, Rompetrol Group NV avea o detinere de 92,46% din totalul titlurilor. Rompetrol Bucuresti are un capital social de 174,5 milioane lei, divizat in 1,74 miliarde actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei, iar obiectul de activitate al companiei este reprezentat de fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului. Ultima cotatie a titlurilor companiei a fost de 0,225 lei, in sedinta din 15 decembrie, ceea ce da o capitalizare de 392,7 milioane lei (99,3 milioane euro). Titlurile Rompetrol se tranzactionau la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul VEGA. Sursa: Wall-Street, 19 decembrie 2008 -
S&P coboara perspectiva de rating pentru Rompetrol
___
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor's (S&P) a coborat joi de la 'stabila' la 'negativa' perspectiva ratingurilor The Rompetrol Group, estimand ca disponibilitatea de sustinere din partea actionarului majoritar ar putea scadea, ca urmare a ieftinirii petrolului. S&P a confirmat ratingul 'B+' pentru credite pe termen lung al The Rompetrol Group (TRG). Revizuirea perspectivei Rompetrol reflecta faptul ca analistii agentiei de rating cred ca flexibilitatea si disponibilitatea actionarului majoritar KazMunaiGaz, ce detine 75% din actiunile The Rompetrol Group, de a sprijini compania in continuare ar putea sa se diminueze, ca urmare a ieftinirii titeiului, a inaspririi creditarii si a profitabilitatii scazute a TRG. Decizia reflecta si profilul vulnerabil de creditare pe care il are The Rompetrol Group ca firma independenta, intrucat calificativul depinde efectiv de sustinerea companiei-mama, dar si estimarile negative pentru sectorul de rafinare in perioada 2009-2011. 'Ratingurile Rompetrol continua sa fie sustinute de KazMunaiGaz. Ele includ trei trepte de sustinere extraordinara a actionarului si reflecta, printre altele, sprijinul pe care KazMunaiGaz l-a acordat deja companiei, sub forma de credite si livrari de petrol, cu termene extinse de plata', a spus analistul Per Karlsson, de la agentia de evaluare financiara. 'Cu toate acestea, consideram ca acordarea unui sprijin in continuare de catre KazMunaiGaz ar putea sa se dovedeasca dificila, in contextul ieftinirii titeiului si a inaspririi fiscalitatii din Kazahstan, care pun presiune pe lichiditatea KazMunaiGaz si pe cea a unor subsidiare mai importante din punct de vedere strategic, care ar putea avea nevoie de sustinerea companiei-mama', a adaugat Karlsson. Fara sustinere, profilul de creditare al The Rompetrol Group este vulnerabil, iar lichiditatea companiei - foarte slaba. TRG se bazeaza pe datorii pe termen scurt, ce implica riscuri majore de lichiditate. In 30 septembrie, datoria pe termen scurt a Rompetrol era de 749 milioane dolari, potrivit conducerii companiei, precizeaza comunicatul S&P. Pozitia de lichiditate a grupului este foarte vulnerabila, mai ales in contextul in care S&P estimeaza ca generarea de lichiditate va slabi se va tempera in 2009. KazMunaiGaz a anuntat ca ar putea reduce productia de petrol cu circa 500.000 de tone in 2009, daca pretul titeiului coboara sub 40 dolari/baril, nivel la care exploatarea unor zacaminte devine neprofitabila. KazMunaiGaz a estimat si o reducere drastica a profitului in 2009. Sursa: Daily Business, 19 decembrie 2008 -
Immoeast amana sau anuleaza proiecte locale de 2,4 mld. euro
Business Standard
___
Fondul austriac de investitii Immoeast, unul dintre cei mai activi investitori la nivel local in ultimii doi ani, amana sau anuleaza 54 de proiecte in Romania, cu o valoare de piata estimata la 2,4 mld. euro, potrivit raportului financiar pe primul semestru al fondului austriac. Anul financiar la care se raporteaza fondul incepe in luna mai a fiecarui an calendaristic. Cea mai mare pondere a proiectelor amanate sau anulate in totalul portofoliului Immoeast la nivel international o au proiectele din Romania. In raportul aferent perioadei 1 august-31 octombrie 2008 se arata ca portofoliul Immoeast in Romania cuprinde 80 de proprietati, cu o suprafata inchiriabila de peste doua milioane de metri patrati si o valoare estimata la putin peste un miliard de euro. Astfel, numarul de proiecte a scazut cu 54 fata de cel raportat in perioada mai-iulie, de la 134 la 80 de proprietati, fiind scoase din calcul cele care au fost amanate sau anulate. La finele lunii iulie, valoarea de piata a celor 134 de proiecte era estimata la 3,44 mld. euro. “Immoeast a oprit majoritatea activitatilor de dezvoltare pentru a securiza lichiditati viitoare. 29 de proiecte au fost amanate si 51 au fost anulate”, mentioneaza reprezentantii companiei in comunicatul de presa aferent raportului financiar dat publicitatii ieri. Astfel, in raportul semestrial figureaza un numar total de 233 de proiecte, fata de 504, cate apareau in datele financiare ale primului trimestru. Valoarea proprietatilor Immoeast a scazut si ea ca urmare a excluderii acestor proiecte cu 6,44 mld. euro. In acest context, ponderea portofoliului de pe piata romaneasca in totalul activelor detinute de grupul austriac a scazut cu aproape opt puncte procentuale, de la 31,6% la 23,7%, in continuare cea mai mare pondere pe tari. Conform ultimului raport financiar al Immoeast, randamentele investitionale (yield-urile) din Romania au crescut considerabil pana in luna octombrie, atingand nivelul de 8,08% pe birouri, 8,81% pe retail si 8% pe logistica. Immoeast a inregistrat pierderi nete de 1,86 mld. euro in perioada analizata, fata de un castig inainte de taxe de 299 mil. euro in intervalul corespunzator din 2007, din cauza efectelor crizei financiare globale si a turbulentelor din pietele de credit, care au generat o “criza masiva de lichiditate”. In prezent, Immoeast dispune de lichiditati in valoare de doar 19,2 mil. euro, in scadere cu 55,6%. “Immoeast se confrunta, in prezent, cu cea mai dificila faza din istoria sa (...) O parte semnificativa a problemelor actuale sunt rezultatul deciziilor luate in 2007 de conducere, care au acum efecte negative asupra lichiditatii”, se arata in raportul financiar al grupului. Din luna octombrie a acestui an, valul de demisii la varful Immoeast nu a incetat sa apara, astfel ca numai intr-o luna au demisionat Karl Petrikovics, care ocupa functia de CEO al Immofinanz si Immoeast, Wolfgang Reithofer, presedintele grupului financiar si vicepresedintele Reinhold Suessenbacher. Thomas Kleibl, noul CEO al Immofinanz si Immoeast, a anuntat la acea data ca se ia in considerare o posibila fuziune intre cele doua companii, pentru a intari valoarea companiei in perioada crizei. In prezent, principalele proprietati din portofoliul local al Immoeast sunt centrele comerciale Polus Center Cluj, Polus Center Constanta, Gold Plaza din Baia Mare, Euromall Pitesti, Armonia Arad si Euromall Galati si, pe birouri, cladirile Global Business Center din Bucuresti, Pipera Office Tower, S-Park si Victoria Park. Fondul austriac Immoeast, bratul Immofinanz pentru investitii imobiliare in Europa Centrala si de Est, a fost printre primele companii lovite in plin de criza, dupa ce, in ultimii doi ani, a facut investitii masive in regiune, numai in Romania alocand circa 2,8 mld. euro. Compania si-a exprimat din toamna intentia de a intra pe partea de dezvoltare, deoarece randamentele investitionale nu mai atingeau nivelul cerut de actionarii fondului. Astfel, austriecii au intrat in parteneriat cu dezvoltatorul imobiliar israelian New Horizon Group si au impreuna in derulare sase proiecte rezidentiale in orase precum Bucuresti, Brasov, Satu Mare, Snagov si Piatra Neamt. Sursa: Business Standard, 19 decembrie 2008
18.12.2008
-
Dilema SIF-urilor: mai primesc dividende de la banci anul viitor?
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Criza de lichiditati ar putea determina bancile locale sa-si reduca sau chiar sa renunte la distribuirea de dividende anul viitor, ceea ce ar putea lasa SIF-urile fara o sursa importanta de venit, spun sefii celor cinci societati de investitii financiare. Cele mai mari banci locale, BCR si BRD Groupe Societe Generale ar putea raporta in acest an profituri record, dupa ce au incasat cate 87,5 mil. euro din vanzarea participatiilor detinute la compania de asigurari Asiban. Cu toate acestea, dividendele distribuite de cele doua banci ar putea scadea semnificativ, in conditiile in care nevoia de lichiditati i-ar putea determina pe actionarii majoritari ai celor doua institutii de credit, grupul austriac Erste Bank si grupul francez Societe Generale, sa pastreze profitul. Principalele afectate ar putea fi SIF-urile, care detin fiecare pachete de cate 6% din BCR si 5% din BRD si care au incasat in ultimii ani sume importante din dividende. 'Exista posibilitatea ca bancile sa nu dea dividende anul viitor, desi au profituri mai mari si au vandut participatiile la Asiban', spune Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza activele SIF Muntenia (SIF4). Previziunea sa este impartasita, cu anumite nuante, si de ceilalti sefi de SIF. 'Nu cred ca cele doua banci vor renunta la dividende, dar este posibila o reducere a nivelului acestora. Teoretic, n-ar trebui sa fie probleme privind dividendele, pentru ca profiturile sunt bune, dar s-ar putea sa se ia o decizie legata de lichiditati, pentru ca distribuirea de dividende ar presupune iesiri semnificative de capital. Sper sa fie o intalnire intre reprezentantii SIF si cei doi actionari majoritari inainte sa se ia o decizie', a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1). Perspectiva reducerii dividendelor incasate de la BCR si BRD face mult mai dificila creionarea bugetelor SIF pentru anul viitor, intrucat aceste venituri reprezentau pana acum singura componenta predictibila din veniturile SIF. Cealalta componenta, reprezentata de veniturile din vanzari de participatii, este influentata puternic de evolutia pietei de capital, care prezinta si mai multe incertitudini in acest moment. 'Acest pericol ca bancile sa nu mai acorde dividende planeaza si asupra analizelor noastre de proiectie a bugetului pe anul viitor. Dupa raportarile acestora la trimestrul al treilea si informatiile noastre avem totusi semnale pozitive si cred ca bancile mari au si o datorie morala fata de actionari. Suntem foarte atenti la manifestarile internationale si la cele interne si pastram contacte cu reprezentantii bancilor astfel incat sa anticipam politica acestora. Este probabil, dar nu cred ca bancile nu vor mai acorda dividende', sustine Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova (SIF2). Mai optimist este presedintele SIF Transilvania (SIF3), Mihai Fercala, care nu crede intr-o diminuare semnificativa a dividendelor incasate de la BCR si BRD. 'Actionarii majoritari vor avea si ei nevoie de resurse cu costuri zero, cum sunt dividendele. In ipoteza ca n-ar avea destule lichiditati se pot gasi solutii precum plata esalonata', explica Fercala. In cazul BCR, SIF-urile se bazeaza si pe o clauza a contractului de privatizare care obliga banca sa distribuie cel putin 40% din profitul net sub forma de dividende, pana in 2009, cand aceasta ar trebui sa fie listata la Bursa. 'Sigur ca dividendele vor fi reduse fata de perioada precedenta datorita nevoilor de finantare ale bancilor. BCR, conform contractului de privatizare, trebuie sa dea actionarilor 40% din profitul net, insa depinde cat de mare va fi acesta si ce necesitati de finantare va prezenta conducerea bancii', spune Tudor Ciurezu, vicepresedintele in exercitiu al SIF Oltenia (SIF5). El mai spune ca reprezentantii SIF-urilor in Consiliul de Supraveghere al BCR nu au fost inca avizati de BNR, astfel ca nu au luat parte pana acum la sedintele Consiliului de Administratie. Anul acesta, SIF-urile au incasat dividende de la BCR si BRD in valoare de 215 mil. lei (circa 59 mil. euro), care reprezinta aproape jumatate din profiturile nete cumulate ale celor cinci SIF-uri pe primele 11 luni, de 441 mil. lei (120,8 mil. euro). BRD a distribuit sub forma de dividende 45% din profitul net repartizabil pe 2007, valoarea dividendului brut fiind cu 60% mai mare decat in anul precedent, cand cota de alocare a fost de 39%. De cealalta parte, BCR a distribuit actionarilor 40% din profit, fata de 55% cu un an in urma, valoarea dividendelor fiind aproximativ aceeasi. In 2007, SIF-urile au incasat 175 mil. lei (52 mil. euro) sub forma de dividende de la cele doua banci, acestea avand o pondere de 36% in profiturile nete cumulate raportate la finalul anului. SIF-urile controleaza impreuna 30,12% din BCR si 25,3% din BRD. Reducerea dividendelor de la banci ar insemna nu numai o scadere a profiturilor, dar si o scadere a lichiditatilor SIF, care ar avea consecinte fie in politica de dividend a SIF-urilor de anul viitor, fie in activitatea lor investitionala. Sursa: Ziarul Financiar, 18 decembrie 2008 -
Gelin: Bancile din Romania nu au nevoie de ajutorul statului
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC BRD TLV
___
Seful BRD sustine ca statul ar folosi mai bine banii pentru marile proiecte de infrastructura. Aceasta pozitie contrazice cererile de ajutor ale bancilor austriece. Bancile romanesti nu au nevoie in acest moment de genul de sprijin pentru sistemul bancar pe care il propun guvernele occidentale, ci mai degraba de masuri de incurajare a economiei, cea mai importanta fiind demararea lucrarilor de infrastructura, afirma Patrick Gelin, presedintele BRD, al doilea jucator de pe piata, controlat de grupul francez Societe Generale. Si Nicholas Tesseyman, director la BERD pentru institutii financiare, considera ca in Romania nu este nevoie in acest moment de masuri precum cele luate in Occident, bancile locale neavand probleme de solvabilitate. Saptamana trecuta, reprezentantii mai multor banci austriece prezente in Romania au afirmat ca autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa preia modelele occidentale de sustinere a jucatorilor cu rol sistemic. Totusi, bancherii stiu ca intrarea statului in actionariat implica o serie de limitari, de la reduceri de bonusuri si dividende pana la ajustari de strategie. 'Stiu ca pe termen mai lung ajutorul venit de la stat se poate dovedi un instrument otravit si tocmai de aceea negociem ore in sir conditiile in care vom obtine sprijin. Cat priveste ideea de nationalizare, e ultimul lucru la care sa ma gandesc. Ideea ma innebuneste pur si simplu', spunea Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International. La randul sau, Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, afirma ca nu va atrage pana la sfarsitul anului cele 2,7 mld. euro negociate cu statul austriac. 'Acum ca ne-am asigurat accesul la suma respectiva, ne uitam si la ce fac ceilalti, ne uitam si la alte programe si cred ca in trimestrul I 2009 vom lua efectiv banii.' El sustine ca in ciuda pierderilor cauzate de expunerile pe Lehman Brothers si din Islanda, Erste a facut profit in trimestrul IV. Gelin este de acord ca multe lucruri depind si de capacitatea institutiilor statului de a gestiona aceasta perioada, insa nu vede necesare interventii de amploare in sistemul bancar si afirma ca principala preocupare a autoritatilor ar trebui sa fie stabilirea unei directii clare in politica economica. 'Cea dintai provocare pentru anul 2009 este lipsa vizibilitatii in privinta evolutiei crizei financiare, a crizei economice, a efectelor sale in Romania asupra programului pe care il vor implementa autoritatile in saptamanile urmatoare', afirma seful BRD, a doua mare banca de pe piata. In acelasi timp, el continua sa sustina ca perceptia riscului aferent Romaniei din partea analistilor straini este 'exagerat de pesimista'. 'Multe elemente fundamentale ale economiei sunt sanatoase, fie ca este vorba de dependenta redusa fata de pietele externe sau de potentialul pietei interne.' Pe de alta parte, Gelin sustine ca BRD a anticipat de la inceputul anului consecintele crizei financiare si incetinirea activitatii economice. 'Am luat diverse masuri pentru a reduce creditarea in valuta, pentru a ne urmari mai bine riscurile, si am redus cheltuielile generale.' Cat priveste oportunitatile pe care le poate crea o criza, el crede ca acestea ar putea aparea anul viitor si pe piata locala. Sursa: Ziarul Financiar, 18 decembrie 2008 -
Criza si ieftinirea petrolului strica planurile OMV-Petrom si Rompetrol
___
OMV-Petrom, Rompetrol si Lukoil, principalii jucatori din industria petrolului din Romania, se pregatesc de criza reducand investitiile si salariile si disponibilizand o parte din personal, pe fondul scaderii preturilor carburantilor. Pretul benzinei a coborat in aceste zile, la Petrom, sub pragul de 3 lei/litru. Pentru oamenii de afaceri ale caror costuri includ si carburantii, dar si pentru automobilisti, scaderea preturilor este salutara. Pentru producatori si distribuitori, scaderea preturilor inseamna afaceri si profituri in scadere. Situatia a determinat marii jucatori din piata sa isi recalculeze cifrele de afaceri si sa isi redimensioneze investitiile. Rompetrol taie salariile cu 20% Rompetrol a declansat un amplu program de restructurare ce prevede printre altele concedierea a 2.000 de angajati, numarul salariatilor grupului urmand sa scada astfel la 7.000. In aceste zile, managementul a luat o alta masura, aceea de a propune salariatilor o reducere voluntara a salariilor cu 20%, de la 1 ianuarie 2009, timp de 6 luni, masura menita sa sprijine compania in prima parte a anului 2009. Dinu Patriciu, directorul executiv al Rompetrol, a vrut sa dea exemplu si si-a redus la randul sau venitul salarial, tot cu 20%. Conducerea grupului a facut apel la responsabilitatea angajatilor si sustine ca semnarea sau nu a actului aditional la contractul de munca nu va influenta viitorul relatiilor de munca ale salariatilor. Dan Ionescu, director operatiuni in cadrul Rompetrol, a declarat ca veniturile salariale urmeaza sa fie recuperate in a doua parte a anului. 'Acest proces de restructurare, respectiv de eficientizare a activitatii, este un proces care a inceput in 2006, pe care l-am anuntat deja in mod public si care isi continua si isi gaseste efecte pana in 2010, urmarind strategia pe care ne-am fixat-o inca de acum doi ani', a spus Dan Ionescu. Patriciu se asteapta ca anul viitor consumul de carburanti sa stagneze sau sa creasca modest, iar marjele de profit ale companiilor sa scada puternic. 'Piata romaneasca de distributie de carburanti va creste anul viitor cu doar 2-3%, fata de un avans de 8% in 2008, iar marja de profit va putea scadea chiar pana la sub 0%, din cauza crizei financiare' Dinu Patriciu, directorul executiv Rompetrol Decizia conducerii Rompetrol vine sa confirme estimarile privind situatia nu tocmai roza a companiei, lansate recent de catre expertii de la agentia de evaluare financiara Fitch. Acestia au coborat de la 'stabila' la 'negativa' perspectiva ratingului The Rompetrol Group, controlat de firma KazMunaiGaz din Kazahstan, argumentand decizia prin lichiditatea slaba generata de activitatea de baza si profitabilitatea scazuta din primele 9 luni. Fitch se asteapta ca fluxul de lichiditati sa fie la un nivel negativ in 2008, date fiind fondurile mici generate de operatiuni si cheltuielile semnificative de capital. Inainte de aparitia crizei, Rompetrol isi propusese sa majoreze cheltuielile de capital in perioada 2009-2013 pana la 1 miliard de dolari pentru a moderniza rafinaria Petromidia, pentru a creste productia anuala de la 4 la 5 milioane de tone pana in 2010 si a extinde operatiunile de distributie in Romania si tarile vecine. Rompetrol incearca acum sa-si refinanteze o parte importanta din datoria pe termen scurt cu un imprumut sindicalizat in valoare de 1 miliard de dolari (circa 700 mil. euro), ce ar urma sa fie contractat in prima parte din 2009. OMV reduce investitiile pe fondul scaderii veniturilor Wolfgang Ruttensdorfer, directorul executiv al OMV, companie ce controleaza Petrom, estimeaza ca anul 2009 va fi unul extrem de dificil si ca scaderea pretului petrolului va afecta nivelul investitiilor si profitabilitatea companiei. 'Fiecare scadere sau crestere de 1 dolar in pretul petrolului influenteaza profitul cu 50 milioane de dolari' a declarat oficialul OMV. Grupul petrolier austriac estimeaza astfel o scadere a veniturilor anul viitor comparativ cu 2009. El a adaugat ca nici dividendele aferente lui 2008, acordate investitorilor nu vor creste fata de 2007. Anul trecut, OMV a platit dividende in valoare de 1,25 de euro pe actiune. 'OMV nu va mai face achizitii importante in 2009 si probabil nici in 2010, din cauza conditiilor dificile din piata si a incertitudinilor. Grupul va adopta doar masurile pe care i le permite cash-flow-ul.' Wolfgang Ruttensdorfer, director executiv OMV Potrivit conducerii OMV, vanzarile de carburanti de pe piata romaneasca vor urca anul viitor cu 3-5%, fata de 10% in 2008. 'Vanzarile companiei vor fi in crestere, insa nu la fel de mult precum anuntasem cu un an in urma. Si asta din cauza situatiei economice mondiale, din cauza crizei. Ca masura de siguranta, noi ne vom concentra pe calitatea serviciilor, vom introduce servicii noi', a precizat Rainer Schlang, directorul general al OMV Romania. OMV si Petrom, spune Schlang, au o situatie mult mai buna decat filialele din alte tari. Daca in Austria, de exemplu, vanzarile de carburanti au scazut cu 2% in T3, in Romania, acestea au avansat cu 12%. Pe de alta parte, potrivit datelor companiei, vanzarile Petrom au crescut, in luna octombrie, cu un ritm de 25%, pe fondul ieftinirii carburantilor. Decizia OMV va afecta, in 2009, si afacerile filialei Petrom, chiar daca aceasta are un nivel bun de profitabilitate. Compania va amana astfel forarea unor noi puturi de exploatare, o serie de lucrari de modernizare si va prelungi termenul de finalizare a constructiei termocentralei de la Brazi. OMV isi propune ca pe ansamblu, sa scada cheltuielile operationale ale grupului cu 300 milioane de euro, pana in 2010. Lukoil reduce de aproape 10 ori nivelul investitiilor Compania cu capital rusesc Lukoil Romania a trecut, la randul sau, la un regim de austeritate. Constantin Tampiza, directorul societatii, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca in 2009, bugetul alocat investitiilor a scazut de aproape 10 ori. 'Pentru 2009, am avut prevazute investitii de 10 milioane de dolari (7 mil. euro - n.r.). Pe fondul crizei insa, mi-a fost comunicata o cifra de numai 1,5 milioane de dolari (1 mil. euro) pentru 2009. Nu exclud nici disponibilizari de personal', a declarat Tampiza. 'Scaderea pretului petrolului este cauzata de un efect indirect al crizei globale si anume diminuarea consumului. Cred ca in urmatorul an ne vom mentine la cotatii scazute, asa ca bugetul de investitii va fi unul minim', a mai spus acesta. LukOil Romania administreaza in prezent un lant de circa 300 de benzinarii pe piata romaneasca. Ce se intampla cu petrolul in 2009 OPEC (organizatia tarilor exportatoare de petrol) a decis sa reduca productia, astfel ca anul 2009 ar putea aduce o crestere a pretului carburantilor. Prin urmare, petrolul ar urma sa revina la o cotatie medie de 50-60 de dolari/baril, considera unii specialisti. Altii insa, printre care si Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al OMV, cred ca pretul titeiului va continua sa scada, pe fondul recesiunii mondiale, al carei principal efect este scaderea cererii. 'Nu cred ca pretul petrolului se va schimba semnificativ peste noapte', a spus Ruttenstorfer. Pe piata romaneasca, o posibila scadere in continuare a pretului petrolului nu va mai aduce aceleasi ieftiniri in cascada, ca in acest sfarsit de an. Ion Tache, presedintele Asociatiei Benzinarilor Particulari, a explicat ca pretul va trebui sa includa, de la 1 ianuarie, o acciza mai mare la carburanti. 'De la 1 ianuarie, noul nivel al accizelor va fi astfel de 335,72 euro/1.000 litri la benzina fara plumb si la 283,92 euro/1.000 litri la motorina, in conditiile in care cursul de schimb, la care se calculeaza acestea, a crescut de la 3,35 lei/euro la 3,73 lei/euro. In pretul carburantilor, asta va insemna o scumpire cu peste 10% la sortimentele de benzina si in jur de 15% in cazul motorinelor', a declarat Tache. Scaderea pretului petrolului, de la cotatia record de 147 dolari/baril inregistrata in iulie, la 43 de dolari in prezent, a dus la o ieftinire puternica a carburantilor. Pe piata romaneasca, pretul benzinei a coborat astfel de la 4,2 lei/litru la o medie de 3 lei/litru, in prezent. Sursa: Daily Business, 18 decembrie 2008 -
BVB isi va lista propriile actiuni si vrea un profit de peste 1 mil. lei in 2009
DailyBusiness.ro
___
Actionarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au aprobat miercuri bugetul pentru anul viitor, estimand un profit de peste 1 milion de lei, si au votat pentru listarea titlurilor BVB pe propria piata reglementata, a declarat miercuri pentru NewsIn Stere Farmache, seful Bursei. 'Bugetul Bursei pentru 2009 a fost construit pe baza unui rulaj estimat de 5 milioane de euro pe zi. Am propus aceasta suma constienti ca ea poate suferi abateri semnificative atat in sus, cat si in jos, fiind greu de anticipat acum care vor fi evolutiile pentru anul viitor', a declarat presedintele-director general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. El a adaugat ca bugetul ar putea fi rectificat in cazul unor abateri semnificative. 'Chiar si in actualele conditii de piata, Bursa a propus un buget care mizeaza pe castiguri, profitul fiind si una dintre conditiile esentiale pentru listare. Estimam pentru 2009 un profit de peste 1 milion de lei', a mai spus Farmache. Seful BVB declarase la mijlocul lunii noiembrie ca Bursa va incheia acest an cu profit, chiar daca sub cel planificat, ceea ce ii va permite listarea in a doua parte a lui 2009, in conditiile in care legea prevede ca societatile care se listeaza trebuie sa aiba profit trei ani consecutivi inainte de listare. Propunerea de listare a BVB a mai fost discutata in ianuarie 2005 la adunarea generala in care s-a decis transformarea Bursei in societate pe actiuni, iar tema nu a fost respinsa atunci de actionari, ci s-a hotarat amanarea acestei discutii. Unda verde pentru colaborarea Bursei cu Footsie 'In planul de afaceri pentru anul viitor avem ca directii si colaborarea cu Footsie pentru constructia unor indici care sa se bucure de un brand cunoscut', a spus Stere Farmache, dupa ce actionarii BVB au aprobat aceasta propunere din planul de afaceri pe 2009. In noiembire, seful Bursei vorbea de crearea unui indice nou - Footsie-BET - in colaborare cu societatea care administreaza si principalul indice bursier de la Londra. Reprezentantii bursei precizau in urma cu o luna ca discutiile cu Footsie vor fi urmate de un memorandum, care va permite aplicarea acestui proiect in primele luni din 2009. FTSE Group este lider mondial in crearea si administrarea de indici, cu peste 120.000 de indici reprezentativi pentru mai multe sectoare: actiuni, obligatiuni si instrumente alternative sau derivate, in mai mult de 77 de tari. Grupul este o companie independenta detinuta de The Financial Times si London Stock Exchange (Bursa de Valori din Londra). Cel mai cunoscut indice administrat de companie este FTSE 100 (Footsie), indicele reprezentativ pentru cele mai mari 100 de companii listate pe bursa londoneza. BVB vrea sa aduca la Bucuresti actiuni europene 'In al doilea rand, vrem sa construim un MTF la Bucuresti, entitate care sa permita tranzactionarea unor titluri din regiune, dar si din Europa, si sa ofere in acelasi timp noi oportunitati de investitii pentru brokerii si investitorii locali', a mai declarat pentru NewsIn Stere Farmache. Multilateral Trading Facility (MTF) sunt sisteme alternative de tranzactionare, prin care se creaza o piata, asemanatoare celor reglementate, pe care activeaza simpli investitori sau marile firme de investitii care vor sa tranzactioneze instrumente financiare la costuri mai reduse. Aceste MTF-uri au inceput sa concureze serios bursele traditionale, in Europa fiind deja active cateva sisteme, precum Project Turquoise, Chi-X sau Bats Europe. Totodata, Farmache a mentionat ca a avut loc si o dezbatere asupra parametrilor de functionare a pietei, referitor la limitele de fluctuatie a preturilor, care deocamdata sunt destul de rigide, de plus-minus 15%. 'Marea majoritate a brokerilor au fost de acord ca aceste limite sa devina mai flexibile. Practic, tunelul de plus-minus 15% trebuie sa fie numai un tunel de protectie, dar in cazul unor conditii speciale de piata limita de variatie ar putea fi mai mare, de 25%, 30% sau chiar 40%', a declarat seful BVB. El a precizat ca aceasta trecere trebuie sa se faca gradual, fara sa ia prin surprindere investitorii, lasandu-le un timp pentru reactie si reflectie. Sursa: Daily Business, 18 decembrie 2008 -
Aero Vodochody inregistreza inca un esec si cu privatizarea IAR Ghimbav
Business Standard IARV
___
AVAS nu va prelungi valabilitatea ofertei de vanzare a pachetului de 64,89% din actiunile societatii IAR Ghimbav, iar in consecinta negocierile cu Aero Vodochody au esuat, la fel ca in cazul privatizarii Avioane Craiova. 'Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a decis neprelungirea ofertei de vanzare pentru societatea IAR S.A. Ghimbav. Pana la data de 16.12.2008, termenul limita de valabilitate a ofertei, AVAS nu a ajuns la o intelegere cu ofertantul Aero Vodochody. Prin urmare, societatea urmeaza sa fie relansata la privatizare', se arata in comunicatul AVAS. Autoritatea a inregistrat in data de 15 septembrie 2008 doua oferte pentru preluarea IAR Ghimbav. Ambele companii isi aratasera interesul pentru preluarea IAR Ghimbav si prin transmiterea de scrisori de interes, urmate de realizarea propriului audit asupra societatii. Cel de-al doilea ofertant, respectiv Marcovici Capital Ltd Israel, a fost exclus de la procesul de privatizare deoarece documentele de participare nu au indeplinit conditiile impuse prin Dosarul de prezentare. Presedintele Aero Vodochody, Igor Hulak, a declarat la sfarsitul lunii noiembrie pentru NewsIn, ca se astepta ca Aero Vodochody sa incheie in scurt timp negocierile cu AVAS, considerand ca oferta companiei cehe este interesanta pentru autoritatile romane. Compania din Cehia, Aero Vodochody, a participat si la depunerea ofertelor pentru privatizarea Avioane Craiova, insa negocierile cu AVAS au esuat. AVAS a publicat in aprilie anuntul de vanzare a pachetului de 12.250.488 actiuni, reprezentand 64,89% din capitalul social al constructorului de aeronave IAR SA Ghimbav. AVAS a prelungit de doua ori termenul de depunere a ofertelor pentru IAR Ghimbav (23 iulie si 15 septembrie) deoarece mai multe companii au dorit sa efectueze propriul audit asupra societatii brasovene. IAR Ghimbav este o societate deschisa ale carei actiuni sunt tranzactionate pe piata de capital. AVAS detine un pachet de 64,89% din actiunile societatii. Obiectul de activitate al companiei brasovene il reprezinta constructia si reparatia de aeronave. Sursa: Business Standard/NewsIn
Pagina