29.10.2007
-
Romcarbon si-a dublat afacerile
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ROCE
___
Producatorul de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE) a inregistrat in primele noua luni din 2007 afaceri de 68 milioane lei (20,2 milioane euro), duble fata de aceeasi perioada din 2006, si un profit in scadere cu 18%, a informat vineri compania.
Romcarbon a obtinut in primele noua luni ale acestui an un profit net de 3,1 milioane lei (923.700 euro), in scadere cu 18,4% fata de intervalul echivalent din 2006, c?nd profitul afisat a fost de 4 milioane lei.
Romcarbon Buzau are un capital social de 18,65 milioane lei, impartit in 186,45 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. In structura actionariatului, Living Plastic Industry SA controleaza 34,49%, Unitai International Corporation detine 20,63%, Eastern Eagle Ltd Fund are o participatie de 18,21% iar clientii nerezidenti Citibank detin 10,36%.
Sursa: Bursa, 29 octombrie 2007 -
Electrica vrea sa se listeze la Bursa
Adevarul
___
Reprezentantii companiei analizeaza si posibilitatea vanzarii pe piata de capital a unor pachete minoritare la fostele fililale sau la cele pe care inca le detine.
Dupa succesul obtinut cu listarea Transelectrica si perspectivele optimiste in ceea ce priveste Transgaz, o noua companie din domeniul energetic ar putea fi lansata pe Bursa. Electrica, societate detinuta de stat, ar putea intra pe piata de capital in urmatorii trei-cinci ani.
Electrica ar putea vinde la Bursa participatiile minoritare pe care le detine la filialele sale privatizate si sa se listeze intr-un interval de trei-cinci ani, a declarat, vineri, directorul general al companiei, Corneliu Stan, la seminar pe teme de energie.
Societatea de stat a privatizat, pana acum, cinci dintre cele opt filiale de distributie si furnizare a electricitatii. Printre pachetele minoritare pe care le mai detine Electrica la fostele sale filiale se numara 19% la CEZ Distributie, respectiv la CEZ Vanzare. Aceste doua companii au rezultat in urma separarii impuse de Uniunea Europeana a activitatilor de distributie si furnizare a energiei.
Totodata, Electrica este actionar cu 25% din capitalul Enel Banat Distributie, Enel Dobrogea Distributie si cu 37% la Enel Energie.
La E.ON Moldova Furnizare si la E.ON Moldova Distributie, compania mai detine cate 27% din capital. La ultima filiala privatizata, Electrica Muntenia Sud, procentul care va ramane la stat, odata cu finalizarea vanzarii (cel mai tarziu termen fiind primul trimestru al anului viitor), va fi de 20%.
Bani din pachete minoritare pentru investitii
Electrica are si proiecte de producere a energiei, atat investitii greenfield, cat si achizitii de centrale in tara sau in strainatate. 'Pe Bursa, am putea scoate pachete minoritare sau o parte din ele pentru a face rost de fonduri pentru investitii', mai spune Stan.
Pe de alta parte, o alternativa ar fi vanzarea pe Bursa a unor pachete minoritare ale celor trei filiale neprivatizate pe Bursa. Ultimele trei companii de distributie de electricitate neprivatizate sunt Transilvania Nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord. 'Varianta agreata de noi este sa consolidam compania si apoi sa o listam', subliniaza directorul Electrica.
Potrivit acestuia, societatea este interesata sa detina, in cel mult trei ani, capacitati de productie. 'Strategia noastra este sa dezvoltam compania, dupa care va fi privatizata prin bursa sau o alta metoda', a adaugat Stan. Proiectele Electrica includ detinerea a 50 MW de energie eoliana, intr-un interval de doi ani, 30 MW de energie hidro produsa in microhidrocentrale si 5 MW pe biomasa.
Totodata, compania este interesata si de unele centrale ale Termoelectrica. 'Facem un studiu si pentru producerea de energie fotovoltaica', conchide Stan.
Pe de alta parte, strategia guvernului vizeaza posibilitatea de a pastra cele trei filiale Electrica ramase in portofoliul statului, pentru a le integra alaturi de principalii producatori de energie in cadrul unei noi companii. Aceasta ar urma sa fie listata la un an de la infiintare.
Sursa: Adevarul, 29 octombrie 2007'
26.10.2007
-
Salariatii Avicola Brasov detin 79% din companie dupa majorare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de carne de pasare Avicola Brasov si-a majorat capitalul cu 11,23 mil. lei, de la 5,13 mil. lei, prin aport in numerar din partea actionarilor, prin subscrierea a 4,49 mil. actiuni emise la sfarsitul lunii august. Actionarii au aprobat majorarea capitalului la data de 23 octombrie, se arata intr-un comunicat remis joi pietei RASDAQ. Pentru majorarea capitalului au fost emise 7,31 mil. actiuni, cu o valoare nominala de 2,5 lei, din care in termenul de exercitare a dreptului de preferinta actionarii au subscris 4,49 mil. titluri. Dupa incheierea majorarii, controlul societatii apartine asociatiei salariatilor Avipas, cu o participatie de 78,96% din capital, iar producatorul de carne de pasare Transavia detine doar 4,29% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 octombrie 2007 -
Romania sprijina construirea gazoductului Nabucco
Romania libera TGN
___
Presedintele Traian Basescu a exprimat, in cadrul intalnirii de la Palatul Cotroceni cu Jozias van Aartsen, coordonatorul din partea Comisiei Europene pentru realizarea gazoductului 'Nabucco', intreaga disponibilitate a autoritatilor romane de a sprijini eforturile oficialului european pentru transpunerea in practica acestui obiectiv, relateaza Rompres.
''Convorbirile au urmarit stabilirea cadrului de cooperare dintre autoritatile romane si coordonatorul european, in vederea asigurarii implementarii proiectului Nabucco. Totodata, presedintele Basescu a subliniat importanta majora pe care Romania o acorda acestui proiect de diversificare a cailor de alimentare a spatiului Uniunii Europene cu gaze naturale'', se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale.
In cadrul discutiilor, au fost abordate, de asemenea, alte teme de interes, cooperarea cu statele furnizoare de gaze naturale din Asia Centrala, regiunea Marii Caspice si Orientul Mijlociu, precum si alte proiecte de transport al gazelor naturale care sa faca legatura dintre regiunea Marii Negre si spatiul UE.
Proiectul Nabucco este sprijinit de Comisia Europeana, care a desemnat, recent, un coordonator special, al carui rol va fi de a analiza conditiile ce trebuie indeplinite de catre Uniunea Europeana pentru a accelera procesul de constructie.
In proiectul Nabucco, in acest moment, sunt implicate companiile OMV Austria, MOL Ungaria, BOTAS Turcia, Bulgargaz Bulgaria si Transgaz Romania. Cele cinci tari implicate in constructia Nabucco au discutii cu alte companii, care vor sa se alature proiectului.
Scopul acestui proiect este conectarea si valorificarea rezervelor de gaze naturale din Zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu, cu pietele europene.
Cele cinci companii au semnat in data de 11 octombrie 2002 la Viena, un Acord de cooperare privind infiintarea unui 'Consortiu' in vederea efectuarii unui 'Studiu de Fezabilitate' privind crearea unei rute complet noua de transport a gazelor naturale din zonele de productie mai sus mentionate, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci tari si care sa aiba ca punct de plecare granitele Turciei cu Georgia si Iran, iar ca punct final nodul Baumgarten din Austria, nod important in care sunt colectate gazele rusesti care sunt tranzitate catre vestul Europei. De asemenea se va lua in calcul legarea la conducta de transport si a altor surse de gaze disponibile din zona (Siria, Irak, Egipt ).
Importanta acestui proiect a fost recunoscuta si de catre organismele comunitare prin includerea acestuia, de catre Comisia Europeana, in programul TEN (Trans European Networks) pe lista de proiecte prioritare. Aceasta includere presupune si finantarea de catre Comisia Europeana a 50 la suta din valoarea de realizare a studiului, restul de fonduri necesare fiind asigurat din fondurile proprii ale celor cinci companii.
Investitia totala in acest proiect este estimata la 4,4 miliarde euro, iar conducta va avea o lungime de 3.400 km si o capacitate de transport de 25-31 miliarde metri cubi pe an.
Sursa: Romania Libera, 26 octombrie 2007 -
Romania mai atractiva pentru investitori
Business Standard
___
Romania ocupa pozitia 50, in urcare cu doua locuri, comparativ cu anul trecut, intr-un clasament de 82 de state realizat in functie de atractivitatea mediului de afaceri previzionata pentru perioada 2008-2012, potrivit Economist Intelligence Unit (EIU).
La nivel international, mediul de afaceri se va mentine favorabil pana in 2012, in pofida unor obstacole, precum intensificarea protectionismului, riscurile sistemului de securitate si dezechilibrele macroeconomice.
Cu toate ca expertii EIU remarca o motivatie scazuta a tarilor de a implementa reforme odata cu dobandirea calitatii de membru al comunitatii europene, Romania a obtinut un punctaj superior de 6,47 puncte, comparativ cu 5,83 puncte anul trecut.
In acest timp, Danemarca, ocupanta primei pozitii in clasament, a fost cotata cu 8,78 puncte, fata de 8,74 puncte anul trecut, pe o scara de la 1 la 10. Dupa Danemarca, urmatoarele pozitii in top sunt ocupate de Finlanda, Singapore si Canada.
Dintre tarile din regiune, Ungaria se pozitioneaza pe locul 36, in stationare, Bulgaria pe locul 46, in urcare cu o pozitie, si Ucraina pe locul 70, in urcare cu cinci pozitii. Calitatea mediul de afaceri global va creste, in pofida perspectivelor mai putin favorabile pentru SUA, care a coborat in clasamentul EIU, avand in vedere acumularea de riscuri financiare si macroeconomice, raspandirea protectionismului, riscurile de securitate si relatiile internationale tensionate.
Trendul international de liberalizare si de reglementare va fi sustinut, in continuare, de factori importanti, precum presiunile concurentiale sporite asupra companiilor multinationale si competitia intre diferite tari pentru investitii straine.
Avansul Produsului Intern Brut mediu la nivel international in perioada 2008-2012 va incetini, comparativ cu ritmurile record inregistrate in ultimul timp.
Sursa: Business Standard, 26 octombrie 2007 -
Scadere de -94,71% a profitului Electrocontact la noua luni
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ECT
___
Producatorul de echipamente electrice, Electrocontact Botosani a obtinut un profit net de 32.840 lei, dupa primele noua luni ale anului, cu -94,71% sub cel din perioada similara din 2006. Afacerile firmei s-au cifrat la 10,59 milioane lei, fiind mai mici cu -11,16% decat la 30 septembrie 2006.
Din activitatea de exploatare, compania a incasat in primele noua luni ale anului 11,31 milioane lei, mai putin cu -11,72% decat in aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile de exploatare s-au cifrat la 11,25 milioane lei in perioada analizata, in scadere cu -6,73% fata de anul trecut.
La 30 septembrie, activele imobilizate ale companiei au insumat 10.346.491 lei, mai putin cu -4,61% fata de inceputul anului. Stocurile au crescut cu 0,90% fata de 1 ianuarie, ajungand la 3,86 milioane lei, in timp ce creantele au inregistrat o apreciere de 1,83%, pana la 3,42 milioane lei.
Pentru anul 2007 Electrocontact prevede o crestere a profitului brut de 2,14 ori, pana la 1,98 milioane lei. Compania a estimat o crestere a veniturilor cu 26,3% pana la 22,28 milioane lei, fata de 17,63 milioane in 2006. Cheltuielile companiei au fost estimate la 20,3 milioane lei in acest an.
Actiunile companiei se tranzactioneaza la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, din decembrie 1998, sub simbolul ECT. Compania are un capital social de 14,5 milioane lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Principalul actionar al companiei este Gabriel Chiriac, care controleaza 72,35% din capitalul social. Clientii nerezidenti ai Citibank detin 6,12% din capital.
Sursa: Bursa, 26 octombrie 2007
25.10.2007
-
Profit in crestere cu 87% pentru Iproeb in primele 9 luni
Wall-Street.ro IPRU
___
Producatorul de cabluri Iproeb Bistrita (IPRU) a afisat in primele noua luni din acest an un profit net de 22,12 milioane lei (6,6 milioane euro), in crestere cu 86,6% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul avansului afacerilor cu 32%.
Afacerile Iproeb Bistrita din perioada ianuarie-septembrie 2007 au avansat cu 32%, pana la 131,72 milioane lei (39,25 milioane euro), fata de intervalul echivalent al anului trecut, cand cifra de afaceri a fost de 99,36 milioane lei.
In primele noua luni din 2006, compania a inregistrat un profit net de 11,85 milioane lei.
Rezultatele in crestere din primele noua luni ale acestui an au fost sustinute de marirea productiei de marfa cu 36,6%, pana la 140,35 milioane lei, comparativ cu intervalul similar din 2006, cand productia s-a situat la 102,75 milioane lei.
In primele trei trimestre din 2007, Iproeb a obtinut venituri totale de 133,88 milioane lei, cu 29,71% mai mult decat in acelasi interval din 2006, in vreme ce cheltuielile totale s-au cifrat la 108,18 milioane lei, in crestere cu 21,25%, in aceeasi perioada de raportare.
La finalul lunii septembrie 2007, datoriile totale ale Iproeb se cifrau la 16,76 milioane lei, din care 12,12 milioane lei datorii catre furnizori.
Compania are un capital social de 12,23 milioane lei, divizat in 40,78 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei. Principalul actionar al companiei este societatea Electromontaj Bucuresti, care controleaza 30,65% din capitalul social.
Titlurile Iproeb se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul IPRU. Ultima cotatie a titlurilor Iproeb a fost de 8,60 lei, in sedinta din 24 octombrie, ceea ce da o capitalizare de 350,71 milioane lei (104,03 milioane euro).
Sursa: Wall-Street, 25 octombrie 2007 -
KazMunaiGaz imprumuta 3 miliarde de dolari pentru a finanta achizitia Rompetrol
___
Compania petroliera kazaha KazMunaiGaz intentioneaza sa imprumute 3 miliarde de dolari pentru a finanta achizitia a 75 la suta din Rompetrol, au declarat agentiei ruse Interfax surse din industrie. “ABN AMRO, Credite Suisse si Calyon au fost mandate sa negocieze creditul”, a declarat una dintre surse, potrivit stirii preluate pe site-ul agentiei Thomson Financial.
Compania kazaha de stat KazMunaiGaz a anuntat, in luna august, ca a incheiat un acord pentru preluarea a 75 la suta din Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu.
Suma tranzactiei nu a fost facuta publica, insa era estimata la 2,7 miliarde dolari, in conditiile in care valoarea intreg grupului Rompetrol, calculata de doua banci de investitii, era de 3,6 miliarde dolari.
Dinu Patriciu declara, la inceputul lunii septembrie, ca a incasat o parte din bani, dar suma integrala va fi virata dupa avizul Comisiei Europene. Reprezentantii Rompetrol declarau, recent, ca este in curs procesul de notificare formala a autoritatilor de Concurenta de la Bruxelles.
Sursa: Hotnews, 25 octombrie 2007 -
Zece companii insumeaza 80% din distributia de medicamente
Business Standard
___
Distributia de medicamente resimte tendintele concentrarii mult mai acut decat piata producatorilor. Presiunile competitionale se accentueaza, in conditiile in care ritmul de crestere al pietei farmaceutice se reduce, iar Ministerul Sanatatii a anuntat introducerea unor noi reglementari, cu scopul de a reduce pretul la medicamente cu 15%. In aceste conditii, primii care cad in lupta sunt cei mai mici. Acestia fie nu au resursele necesare pentru a se moderniza, fie sunt impinsi afara din piata de cei care compenseaza, prin volum, scaderea marjelor.
Daca, acum cativa ani, activau circa 300 de companii de distributie, la momentul actual mai joaca in piata putin peste 40 de companii. Au aparut standarde de distributie, iar firmele incearca sa se diferentieze prin servicii si sa preia companiile care sa le ajute sa creasca convenabil. Or, ca sa capete puterea financiara si knowledge-ul necesare pentru a acoperi piata, accepta sa mai vanda din actiuni unor fonduri de investitii sau chiar unor investitori strategici. Este ceea ce s-a intamplat recent la Farmaceutica Remedia, fostul Centrofarm (Oficiul de distributie a medicamentelor) din Deva, unde omul de afaceri austriac Valentin Tarus a vandut, pentru peste trei milioane de euro, o participatie de 5,18% din fondul de investitii Julius Baer. Remedia detine peste 40 de farmacii si o retea de sapte depozite, singura zona neacoperita in domeniul distributiei fiind Moldova, unde, de altfel, vizeaza o achizitie.
Tot in aceasta toamna, actionarul majoritar al Dornafarm, Ovidiu Rabanca, care detinea 52,37% din capitalul social, a vandut jumatate din participatia sa unui grup de investitori pentru 1,94 milioane de lei (600.000 de euro), pentru a putea finanta extinderea firmei. Si distribuitorul iesean Iassyfarm, care si-a schimbat recent numele in Ropharma, a operat recent o majorare de capital pentru a-si finanta extinderea la nivel national.
Ultima miscare semnificativa a fost, insa, preluarea PharmaFarm Cluj-Napoca - fostul Centrofarm din Cluj - de catre compania Gedeon Richter, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Richter Gedeon, care detine in Romania atat productie, cat si distributie si lant de farmacii.
Circa 40 de companii activeaza in distributia de medicamente. Numarul lor va scadea insa, estimeaza jucatorii din piata, in conditiile in care, in vestul Europei, 80% din piata este concentrata in mainile a trei-patru companii. La noi, primele zece companii insumeaza 80% din piata.
Clasamentul pe retail si pe farmaciile de spital difera semnificativ.
Pe retail - vanzari catre farmacii -, lider de piata este Mediplus, cu o cota de piata de 20%, conform datelor Cegedim din august 2007. Urmeaza Relad, cu o cota de piata de 11,71%, urmat indeaproape de Fildas, cu 11,07% din piata. Farmexim, Polisano si Farmexpert detin cote de piata apropiate, intre 7,49% (Farmexim) si 6,83% (Farmexpert). In Top 10, la nivelul lunii august 2007, se mai aflau, in ordine, ADM Farm, Europharm (compania de distributie detinuta de GSK), Montero si Sindan. Cu cota de piata a PharmaFarm, Gedeon Richter a urcat in topul distribuitorilor pana in zona locurilor 5-6.
Relad, numarul doi pe piata farmaciilor, detinea insa suprematia pe piata spitalelor, cu o cota de 21,05% in luna august a acestui an, urmat indeaproape de Sindan, cu o cota de piata de 19,97%, si la o oarecare distanta de Polisano, cu 15,29% din piata. Urmatorii jucatori au cote de piata de sub 6% : Fildas, cu 5,45%, Farmexpert, cu 5,28%, Farmexim, cu 5,05%. In Top 10 se mai afla A&A, Mediplus, Europharm si Dita Import-Export.
Numai o mica parte dintre distribuitori respecta Bunele Standarde de Distributie, in general cei mari, apreciaza Ileana Niculescu, director executiv al Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente(ADIM). Good Distribution Practice (GDP) trebuiau sa intre in vigoare, ca obligatorii, la inceputul acestei veri. In ultima clipa, Ministerul Sanatatii a amanat acest termen cu inca un an, perioada ce poate fi utilizata si pentru repozitionari, preluari si achizitii in piata de profil. Conform ADIM, 75% dintre distribuitorii din piata nu respecta GDP, iar ca volum de medicamente transportate in piata, un sfert dintre medicamente nu sunt distribuite conform GDP. Niculescu considera ca investitia media a unui distribuitor pentru a se adapta GDP se cifreaza la zece milioane de euro. Aceasta presupune ca un distribuitor sa aiba acoperire nationala, un parc de masini care sa permita inregistrarea conditiilor de temperatura in care sunt transportate medicamentele, precum si depozite de medicamente care sa asigure pastrarea produselor conform lantului frigului.
Distribuitorii romani au nevoie de mai multe depozite si de mai multe masini decat omologii lor din Vest. Daca, in Romania, pentru acoperire nationala este nevoie de 10-12 depozite, in Germania, aceeasi suprafata ca a tarii noastre poate fi acoperita de un distribuitor cu numai trei-patru depozite si un parc auto la jumatate. “La noi, un camion poate fi blocat si doua zile pe Valea Oltului “, spune Ileana Niculescu. Starea proasta a infrastructurii ii obliga pe distribuitorii romani sa aiba si parc auto sporit, dublu fata de omologii lor din Vest, pentru a putea livra in 24 de ore, in orice zona a tarii. Traficul aglomerat pune probleme distribuitorilor in special in Bucuresti, unde, spune Viorel Vasile, presedintele Asociatiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania, timpul de livrare s-a dublat intr-un an de zile.
Un alt trend care pune presiune pe marje este cresterea volumului de generice, in conditiile in care aceasta categorie de medicamente are un pret mult mai mic. “In Vaslui, transportul de generice este foarte ieftin, practic nu exista profit”, detaliaza Ileana Niculescu.
Petru Craciun, director general al companiei de cercetare a pietei Cegedim Romania, considera ca solutia distribuitorilor de a rezista pe o piata unde marjele sunt sub o presiune semnificativa se afla in revizuirea portofoliului de clienti si produse. Conform prognozelor Cegedim, piata farmaceutica va creste in continuare, cu procentaje cuprinse intre 5 si 15%, dupa ce, in ultimii trei ani, ritmul mediu anual de crestere a fost de 28%. In 2010, piata farmaceutica romaneasca va atinge un oarecare grad de maturizare, la pragul de trei miliarde euro, ceea ce corespunde unui consum de medicamente pe cap de locuitor de 138 de euro, conform estimarilor. In perioada iulie 2006-iunie 2007, piata romaneasca de produse farmaceutice a fost de 1,8 miliarde euro, respectiv 83 de euro pe cap de locuitor.
Rezervele cele mai mari de crestere se afla in sporirea gradului de accesibilitate al populatiei la medicamente, in conditiile in care zona rurala este, in mare parte, foarte putin acoperita, este de parere reprezentantul Cegedim. Analizele companiei arata ca 78% din piata de retail este concentrata in orasele mari, iar 95% din piata de spital este concentrata in orasele medii si mari.
In timp ce piata de retail face 82% din totalul pietei farmaceutice, piata de spital reprezinta 18%. Trendul este de reducere, in continuare, a ponderii pietei de spital. Raportul urmeaza a se stabiliza undeva la 90% piata de retail si 10% piata de spital, in conditiile in care si in Vestul Europei se respecta cam aceeasi proportie.
Jacques Ambonville, presedintele companiei de consultanta HAM Consulting, fost presedinte al Celesio Europe, spune ca momentul actual e favorabil distribuitorilor.
“Piata romaneasca este in crestere. In Europa, cresterea e zero sau chiar negativa. Uneori, piata e atat de buna, incat avem senzatia ca suntem buni, dar, de fapt, piata ne impinge inainte”, spune Ambonville. Ritmuri de crestere de 10% si chiar 5% sunt imposibile pentru piata vest-europeana, unde distribuitorii trebuie sa caute solutii pentru a rezista. Acolo, productivitatea vine din volumele mari si din serviciile aditionale pe care distribuitorii sunt presati sa le perfectioneze permanent.
Unul dintre trendurile care se manifesta in Europa este tendinta producatorilor de a “sari peste” distribuitori si a livra direct clientilor - spitale sau farmacii. Potrivit studiilor, 18% din totalul pietei de produse farmaceutice, in volume, trec de la producatori direct catre clienti, peste capul distribuitorilor.
O alta tendinta care se manifesta in Europa este negocierea, intre producatori si distribuitori, a unei taxe fixe in loc de plata unei sume calculate ca procentaj din valoarea medicamentelor. In opinia fostului oficial al Celesio, distribuitorii traditionali au doua directii de a progresa si rezista pe piata - fie prin cresterea numarului de servicii adaugate, fie in directia perfectionarii acestora.
Fuziuni si achizitii
* Iun. 2006 - Anzag achizitioneaza 60% din Farmexpert
* Dec. 2006 - Gedeon Richter achizitioneaza compania de distributie Dita pentru 14,5 milioane de euro, dupa ce mai preluase alti patru distribuitori
* Mai 2007 - Montero achizitioneaza Tamisa Trading
* Oct. 2007 - Julius Baer cumpara o participatie de 5,18% la Farmaceutica Remedia pentru peste trei milioane de euro
* Oct. 2007 - Gedeon Richter Romania achizitioneaza Pharmafarm
Piata de distributie
* Peste 40 de jucatori
* Peste 400 de depozite
* Peste 8.000 de angajati
“Solutiile sunt revizuirea portofoliului de clienti si produse, deoarece suntem sub o presiune operationala semnificativa Petre Craciun director general Cegedim
“Piata romaneasca este in crestere. In Europa, cresterea e zero sau chiar negativa. Uneori, piata e atat de buna, incat avem senzatia ca suntem buni, dar, de fapt, piata ne impinge inainte. Jaques Ambonville presedinte HAM Consulting
Sursa: Business Standard, 25 octombrie 2007 -
Ceramica Iasi va investi 15 milioane de euro in cresterea productiei, logistica si servicii
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Americanii de la Advent International, actionarul majoritar al Ceramica Iasi, au ca obiectiv declarat ca, in curand, Ceramica sa devina top player pe piata materialelor de constructii. Transformarea Ceramica are loc pe toate fronturile simultan: se formeaza o echipa de oameni de top, se schimba complet viziunea manageriala si metodele de lucru, se pregateste lansarea unor produse de buna calitate si se investeste puternic in dezvoltarea si diversificarea serviciilor. Advent International, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de pe piata romaneasca, controleaza 66% din pachetul total de actiuni al companiei Ceramica SA Iasi incepand din luna iulie 2007.
Ceramica urmeaza sa-si majoreze capitalul social cu 49 milioane lei (15 milioane euro), prin aport in numerar, pana la 57 milioane lei (17 milioane euro). Investitia va schimba radical pozitia companiei, din toate punctele de vedere, si va aduce mai aproape scopul anuntat, de a fi un top-player.
Ceramica Iasi a realizat in prima jumatate a acestui an un profit net de 6,4 milioane lei (2,1 milioane euro), dublu fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul avansului afacerilor cu peste 35%. Afacerile societatii s-au cifrat in primul semestru din 2007 la 21,7 milioane lei (6,9 milioane euro), in crestere cu 36 % fata de aceeasi perioada din 2006, cand cifra de afaceri a companiei a fost de 16 milioane lei. Anul trecut, compania a achizitionat active in valoare totala de 25,5 milioane lei (7,5 milioane euro), in cadrul investitiei pentru noua linie de productie a blocurilor ceramice, inaugurata in octombrie 2006.
Ceramica Iasi isi propune sa accelereze rezultatele pe care compania le-a obtinut pana astazi: 40 de ani de traditie si experienta, peste 2.000 milioane de blocuri ceramice produse, peste 100.000 de case construite cu produse Ceramica, investitii in retehnologizare de peste 11 milioane de euro in ultimii noua ani. In luna iulie 2006, Ceramica Iasi a primit certificatul si marca QUALITAS pentru certificarea Sistemului de Management de Mediu conform ISO 14001/2005.
Noua conducere a companiei este formata din oameni puternici. Director general al Ceramica Iasi este Iulian Mangalagiu; fostul manager al diviziei de adezivi din cadrul Henkel Romania a inregistrat in cei trei ani de activitate, in medie, o crestere de 50% pe an. Presedintele Consiliului de Administratie al Ceramica SA este Bruno Negoita, director al Dufa Deutek, companie aflata in portofoliul aceluiasi fond de investitii Advent International. Alaturi de cei doi, in Consiliul de Administratie al Ceramica Iasi au fost alesi de catre actionari Eberz W. Gunter, unul dintre cei mai buni consultanti germani din industria ceramicii, precum si reprezentantii fondului Advent International in Romania, Emma Popa-Radu si Sebastian Tcaciuc.
Functia de director de vanzari este ocupata de Adrian Minzat; ca director regional de vanzari, acesta a dezvoltat in ultimii zece ani afacerile Rigips Romania in estul tarii si in Republica Moldova. Radu Ignatescu este noul director financiar; pozitia sa anterioara din cadrul Petrom S.A. a fost cea de director de administratie in cadrul diviziei de Business Administration, unde s-a ocupat de organizarea interna in exploatare si productie. Anterior, a fost director financiar la Mondial Lugoj/Villeroy&Boch. Director de operatiuni este Corneliu Fecioru, care a detinut la Lafarge Romania pozitia de director achizitii, logistica si export, iar anterior pe cele de director corporate affairs si director resurse umane si organizare.
Sursa: Bursa, 25 octombrie 2007
Pagina