19.09.2003
-
Bursa de Valori Bucuresti - o prezenta neglijabila in peisajul burselor est-europene
Adevarul
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se situeaza pe locul 8 din punct de vedere al capitalizarii, intr-un clasament care cuprinde 15 burse din tari ale Europei de Est. Pe primul loc se afla bursa din Polonia, cu o capitalizare bursiera de peste 27 miliarde dolari (si tranzactii anuale de circa 16,6 miliarde dolari), urmata de Cehia - cu peste 26 miliarde dolari (tranzactii de peste 55 miliarde dolari) si Ungaria cu 13 miliarde dolari (tranzactii de peste 14 miliarde dolari).
Pe ultimele locuri din punct de vedere al capitalizarii se gasesc state ca Moldova (cu 409 milioane dolari), Bulgaria (123 milioane dolari) si Ucraina (26 milioane dolari). 'Bursele din Cehia, Polonia si Ungaria sunt cele mai importante din Europa de Est, atat din punct de vedere al capitalizarii, cat si din punct de vedere al tranzactiilor', spune analistul Razvan Pasol. 'Cu o capitalizare de 3,2 miliarde dolari si o valoare a tranzactiilor de pana in 300 milioane dolari, BVB este o prezenta neglijabila in peisajul burselor est-europene', spune Pasol.
Din punct de vedere al tipurilor de instrumente tranzactionate, Ungaria are cea mai dezvoltata bursa din Europa de Est, investitorii dispunand de o mare varietate de instrumente, de la actiuni, obligatiuni, titluri de stat si fonduri de investitii pana la contracte futures si options, spune Pasol. Si cei care joaca pe bursa poloneza au multiple oportunitati de plasament, aceasta bursa introducand la tranzactionare si un instrument care urmareste in timp real evolutia indicelui oficial WIG (corespunzator indicelui BET al BVB). 'Bursele poloneza si cea ungara sunt singurele care se apropie de bursele vestice din punct de vedere al instrumentelor tranzactionate, restul burselor est-europene oferind in general numai actiuni si obligatiuni investitorilor', afirma Pasol.
Totusi, chiar si in aceste conditii, cele mai multe burse se situeaza inaintea BVB, intrucat pun la dispozitie investitorilor o serie de instrumente cu venit fix (obligatiuni de stat, municipale, ipotecare, corporatiste si bancare, titluri de stat, titluri de valoare). 'Aceste instrumente inregistreaza o lichiditate apreciabila, neavand doar un rol decorativ asa cum se intampla cu obligatiunile listate la BVB', este de parere Pasol. Analistii considera ca pretul actiunilor listate pe pietele bursiere din Europa de Est nu a crescut in mod spectaculos in 2002, pentru majoritatea dintre acestea indicele oficial inregistrand cresteri sub 20%. 'Este un trend care s-a consolidat in ultimii ani, pentru ca rentabilitatea investitiilor pe pietele cele mai dezvoltate din Europa de Est este in scadere', completeaza Pasol, care adauga ca aceasta scadere urmeaza unor cresteri spectaculoase inregistrate in urma cu 5-6 ani, cresteri comparabile cu cele inregistrate de BVB in ultimii ani. De altfel, se pare ca pietele mai putin dezvoltate - Romania, Bulgaria, Estonia - au consemnat cele mai mari cresteri in 2002.
Sursa: Adevarul, 19 septembrie 2003.'
18.09.2003
-
Revenirea vanzarilor de bere, sustinuta puternic de producatorii independenti
Romania libera BRM
___
Unele fabrici au inregistrat cresteri record de 49-64%
Cresterea cu peste 9,4% a vanzarilor de bere pe primele opt luni ale acestui an prefigureaza, in cazul in care ritmul va fi mentinut pana la sfarsitul anului 2003, posibilitatea reatingerii maximului din 2000 de aproape 12,7 milioane hectolitri de bere vanduta consumatorilor romani. Astfel, industria berii din tara noastra isi revine dupa doi ani de scadere si stagnare, puse pe seama conditiilor nefavorabile de mediu. Ceea ce este cu adevarat interesant e insa faptul ca in acest an contribuie semnificativ la cresterea generala majorarea vanzarilor fabricilor de bere independente care nu au fost achizitionate de cele patru multinationale ce domina industria romaneasca de profil.
Principalul jucator, Brau Union Romania (compania sa mama fiind achizitionata in cursul acestei veri de gigantul Heineken), care detine mai mult de o treime din piata, a avut o crestere totala sub media generala de 7%. Austriecii de la Brau Union (care inseamna marcile Golden Brau, Silva, Ciuc, G?sser, Schlossgold, Bucegi, Kaiser) au reusit sa vanda in primele opt luni ale anului curent 3,12 milioane hectolitri de bere, fata de doar 2,9 milioane hectolitri in perioada similara a anului trecut. Daca este luat in calcul doar sezonul de vara (iunie-august 2003), Brau Union a fost intr-o crestere vizibila, peste media pietei. 'Vanzarile de bere in sezonul 2003 (iunie-august - n.n.) au fost de aproximativ 4,96 milioane hectolitri, cu 12,5% mai mult decat in sezonul 2002. Vanzarile Brau Union Romania in sezonul 2003 au depasit cresterea pietei. Vanzarile companiei au fost de 1,68 milioane hectolitri, cu 14,9% mai mari decat vanzarile din sezonul 2002. Astfel, Brau Union Romania a avut in acest sezon o cota de piata de 33,8%, fata de 33,2% in sezonul 2002. Rezultatele din acest an confirma sezonalitatea consumului de bere si faptul ca berea este consumata in principal pentru caracteristica sa de a satisface setea. Cresterea consumului si implicit a vanzarile de bere se datoreaza, in cea mai mare masura, vremii favorabile si temperaturilor ridicate din aceasta vara. Tendinta care a marcat acest sezon a fost cresterea consumului de bere in ambalaj nereturnabil: sticla de plastic si doza', au aratat oficialii Brau Union.
Vedeta in grupul celor patru multinationale este Interbrew Romania (cu marcile Stella Artois, Beck's, Bergenbier, Hophen Konig, Noroc, Efes Pilsener, Caraiman, Aramia), care a inregistrat o crestere pe primele opt luni de 34%. Astfel, Interbrew depaseste o cota de piata de 15%, trecand pe locul doi in topul marilor producatori in locul Companiei Nationale de Bere (grupul SABMiller), a carei cota de piata a scazut de la 15,1% in primele opt luni din 2002 la 14,9% in perioada similara a anului curent. In cifre absolute, vanzarile de bere ale Companiei Nationale de Bere au fost totusi cu 16% mai mari decat in urma cu un an. Tuborg a contabilizat o crestere de 22% pana acum, majorandu-si cota de piata de la 6,3% la 6,8%.
In clasamentul general al vanzarilor, imediat in spatele lui Tuborg, au urcat puternic doi producatori independenti. Astfel, Bere Mures (producator axat preponderent pe berea ambalata la PET si care a investit foarte putin in promovare) a urcat la o cota de piata de 6,7%, fata de doar 4,9% in urma cu un an. Bere Mures a reusit sa-si creasca vanzarilor cu 64%, de la 383.000 hectolitri pe primele opt luni din 2002 la peste 629.000 hectolitri in acest an. Aurora Brasov, cu o crestere de 23%, este pe al saselea loc in topul producatorilor, avand o cota de piata de 5,1% (fata de 4,9% in perioada similara din 2002). Cresteri substantiale ale vanzarilor au mai contabilizat Trei Stejari Sibiu (+49%), Ardealul Aiud (+37%), Robema Rosiori (+36%), Martens Galati (+27%).
Pentru berea la sticla cele mai mari cresteri procentuale au fost la Bere Mures (+63%), Trei Stejari Sibiu (+49%), Interbrew (+37%), Robema (+36%), Aurora (+35%) si Martens. Gadul absolut este detinut de Ardealul SA, care si-a crescut vanzarile de mai bine de patru ori. La mare distanta vin Bere Mures, cu un plus de 79%, si Trei Stejari Sibiu, cu o crestere de 56%.
Potrivit aprecierilor analistilor acestui sector, piata romaneasca a berii mai are totusi un potential semnificativ de crestere. 'Comparativ cu celelalte tari europene, consumul de bere in Romania se mentine inca la cote reduse. In prezent, consumul mediu de bere in Romania este de 54 litri pe cap de locuitor, in conditiile in care in Cehia, de pilda, se situeaza la 156 litri, in Austria la 109 litri, in Slovacia la 91 litri iar in Ungaria la 76 litri. Cauzele pentru nivelul relativ redus al consumului de bere sunt multiple si merg de la obiceiurile de consum ale romanilor pana la cauze strict economice, cum ar fi puterea redusa de cumparare a consumatorului si ponderea ridicata a cheltuielilor cu intretinerea locuintei, in special iarna', au apreciat specialistii din domeniu. Ei mai considera ca o alta caracteristica a pietei romanesti este aglomeratia de marci, fiind asteptata in viitor o decantare a marcilor. 'Practic nu exista segment al pietei care sa nu fi fost atacat. Totusi, se pot lua in calcul anumite nise de piata, cum ar fi cea a bauturilor mix - combinatii de bere cu cola sau alte sucuri', este o alta apreciere.
Pe ansamblu, segmentul de bere ieftina a crescut cu aproape 2% iar cel al berii ambalate la PET cu 143%. Consumul de bere la doza de aluminiu s-a majorat cu 42%.
Sursa: Romania Libera, 18 septembrie 2003.' -
O singura oferta pentru Petrom. Mai sunt 48 de ore
Cotidianul SNP
___
Cu doua zile inainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor pentru cumpararea pachetului de 33% din actiunile Petrom, singura scrisoare de intentie a venit din partea consortiului ruso-britanic TNK-British Petroleum (BP), a anuntat, ieri, ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu. „Am primit o singura solicitare pentru Petrom, de la TNK-BP, o companie foarte mare, cu o cifra anuala de afaceri de 6 miliarde de dolari“, a afirmat oficialul MEC. Ofertantul pentru Petrom este a treia companie petroliera ca marime din Rusia, dupa Lukoil si IukosSibneft, iar capitalul social este detinut in proportii egale de societatile din Rusia si de British Petroleum. Un aspect important in negocieri este reprezentat de faptul ca TNK-BP beneficiaza de rezerve substantiale de titei in zona caspica, ceea ce, in opinia lui Dan Ioan Popescu, este „un atu pe care aceasta societate il are“.
Desi ministrul sustine ca si alte companii, cum ar fi Lukoil si MOL, si-au exprimat interesul pentru privatizarea Petrom, acestea nu au depus inca nici o oferta concreta. El a reamintit ca o serie de alte companii si-au exprimat interesul privind participarea la privatizarea Petrom, printre care a enumerat grupurile Lukoil - Rusia, OMV - Austria, MOL - Ungaria, o companie poloneza si cateva companii din SUA. „Suntem contactati telefonic si asteptam sa fie depuse si alte solicitari, fiind foarte multe societati care si-au exprimat interesul pentru aceasta privatizare“, a mentionat Dan Ioan Popescu.
Contactati telefonic, reprezentantii Lukoil Romania afirma ca grupul nu si-a schimbat intentia de a participa la aceasta privatizare, numai ca vrea sa depuna oferta cea mai atractiva si eficienta. Oficialii Lukoil Romania sustin ca decizia de a nu grabi depunerea unei oferte se datoreaza declaratiei facute, ieri, de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, potrivit caruia data privatizarii nu ar trebui sa fie batuta in cuie. Declaratiile ministrului i-au indreptatit pe reprezentantii Lukoil sa creada ca va urma o decizie a Executivului privind prelungirea termenului de depunere a ofertelor. Pe de alta parte, Horia Florescu, director de marketing in cadrul OMV, declara ca reprezentanta romaneasca nu are nici o informatie pana la aceasta ora despre intentiile companiei austriece.
Anuntul facut de Dan Ioan Popescu pune capat speculatiilor privind participarea la privatizarea Petrom a unor oameni de afaceri romani, cum ar fi Ovidiu Tender in colaborare cu firma americana Halliburton, sau Dinu Patriciu prin alianta Rompetrol-OMV. Privatizarea Petrom a fost abordata si in presa rusa, unde a aparut o lunga lista a posibililor ofertanti pentru Petrom. O varianta vehiculata a fost crearea unui consortiu format din companiile petroliere MOL (Ungaria), OMV (Austria) si Lukoil (Rusia). Pe lista potentialilor cumparatori ai SNP Petrom au figurat, de-a lungul timpului, Chevron Texaco, Gazprom, Total, Royal Dutch/Shell, ENI, Gaz de France, RuhrGas (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Hellenic Petroleum (Grecia), toate aceste companii internationale avand interese strategice in regiune.
Potrivit lui Dan Ioan Popescu, procesul de trecere in proprietate privata a SNP Petrom este ireversibil si ar putea fi finalizat pana la data de 31 martie 2004, statul avansand suma de un miliard de dolari pentru pachetul scos la vanzare. Etapa de depunere a scrisorilor de intentie va fi urmata de analiza expresiilor de interes, iar, pana la sfarsitul lunii noiembrie, vor fi depuse scrisorile neangajante. In luna august, Guvernul a scos la vanzare 33,34% din capitalul companiei petroliere, cumparatorul urmand sa mareasca participatia la 51% din actiuni, printr-o majorare de capital.
Sursa: Cotidianul, 18 septembrie 2003. -
La Tractorul Brasov se vor produce subansamble pentru fabricile Landini din intreaga lume
Adevarul
___
'Contractul pentru preluarea societatii Tractorul Brasov de catre compania Landini Spa urmeaza sa se parafeze in cateva zile, nu mai este nimic de discutat, totul este OK', a declarat pentru Adevarul Mauro Frola, directorul general al Landini & Laverda Romania SRL. 'In prezent sunt numai anumite chestiuni birocratice, avocatii nostri si ai APAPS muncesc din plin, toata lumea vrea ca acest contract sa se incheie in cel mai scurt timp posibil', a adaugat Frola.
Legat de termenii contractului, Mauro Frola a refuzat sa faca publica vreo informatie: 'Nu este corect ca investitorul sa vorbeasca inainte de a se pronunta cei de la APAPS'. Grupul Landini are 'un proiect industrial foarte ambitios' pentru Uzina Tractorul, care presupune investitii de 40 milioane dolari in urmatorii trei ani. Pe langa crearea unei noi game proprii de tractoare si de combine, la Brasov se vor produce si o serie de subansamble pentru celelalte fabrici din lume care apartin grupului Landini. Frola a spus ca in urmatorii ani Tractorul va ajunge sa exporte aproximativ 60% din productie, spre destinatii ca Egipt, Iran, Irak, Libia, Rusia, Ucraina, dar si in Occident si Africa.
'Va fi necesar un efort extraordinar de mare pentru realizarea unui proces productiv care sa ne garanteze calitatea si fiabilitatea produselor noastre', a declarat Frola. Potrivit acestuia, in urmatorii trei ani, productia de la Brasov va ajunge la 8-10.000 tractoare. 'Intentionam sa incepem fabricarea si de combine care sa fie mai bine adaptate la conditiile agriculturii din Romania, dar acest proiect este inca in studiu', mai spune Frola. In ce priveste actuala situatie de la Tractorul, directorul general al reprezentantei Landini in Romania a spus ca uzina de la Brasov este in colaps de multi ani, completand ca ceea ce s-a intamplat la Brasov in ultimii zece ani 'este o alta istorie', iar Landini trebuie sa se concentreze pe ce va fi in viitor.
'Depinde cu ce viteza vom reusi sa punem fabrica la punct, dar vrem sa depasim imediat 50 milioane euro cifra de afaceri', a aratat Mauro Frola. Acesta s-a declarat optimist, aratand ca in trei ani sunt sanse ca producatorul de tractoare sa devina profitabil. Uzina va beneficia, in vederea privatizarii, de o serie de facilitati, printre care scutirea de la plata obligatiilor bugetare si de la rambursarea unor credite garantate de stat, potrivit unei hotarari de Guvern adoptate recent.
In luna iulie, Guvernul a mandatat APAPS sa vanda prin negociere directa, fara selectie de oferte, pachetul de actiuni detinut de stat la Tractorul Brasov catre compania Landini Spa. Surse apropiate negocierilor ne-au declarat ca o continuare a restucturarilor de personal urmeaza sa fie facuta de Landini, in urma unor negocieri cu sindicatele din uzina.
Sursa: Adevarul, 18 septembrie 2003.'
17.09.2003
-
Policolor, schimbari la varf
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Dan Dumitru Popescu, director general al producatorului de articole din cauciuc sintetic Rolast Pitesti, a fost numit la sfarsitul saptamanii trecute si presedinte executiv al companiei de vopsele Policolor Bucuresti.
Popescu l-a inlocuit pe Marius Golopenta, care a condus Policolor in ultimii trei ani. In afara de schimbarea directorului general, la Policolor a fost numit si un nou director financiar - Dan Popovici, care ocupa aceiasi functie si la Rolast. Cele doua companii, care sunt controlate de aceiasi actionari (trei fonduri de investitii), vor avea astfel, si management general si financiar comun.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 septembrie 2003. -
La Azomures, proiect de concediere colectiva a 548 de salariati
Curierul National
___
Ca urmare a inchiderii Uzinei de materiale fotosensibile, a serelor, a Centrului comercial si a Atelierului de imprimare saci din cadrul SC Azomures SA din Targu Mures, aproape 600 de persoane risca sa intre in somaj. Luni, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Mures a primit din partea patronatului AZO proiectul de concediere colectiva pentru 548 de salariati, majoritatea fiind muncitori si doar 66 personal TESA. Situatia Platformei foto - pentru care se fac demersuri pentru a fi preluata de APAPS - a fost generata de neplata datoriilor de catre unitatile sanitare (principalele produse fiind utilizate in sanatate: filme radiografice, microradiografice, dentare s.a.). Datoriile depasesc la ora actuala 54,3 miliarde lei, unele debite fiind mai vechi de un an. De mentionat ca SC Azomures SA Targu Mures a fost privatizata si are un capital social de 376.369.597 mii lei, dintre care: Transworld Fertilizers Holding SA Luxemburg - 189.751.834 mii lei, reprezentand 50,4164 la suta din capital, iar APAPS Bucuresti, 40.459.566 mii lei - 38,8336 la suta.
Uzina de materiale fotosensibile are un capital social de circa 32.000.000 mii lei, reprezentand circa 8,5 la suta din capitalul social al SC Azomures SA care poate fi acoperit de APAPS Bucuresti, in cazul in care patrimoniul subunitatii ar fi organizat (cum se discuta in prezent) ca platforma independenta si indeplineste toate conditiile pentru a deveni unitate de sine statatoare cu personalitate juridica.
Sursa: Curierul National, 17 septembrie 2003.
Comentariu Prime Transaction:
Conform ultimelor raportari privind structura actionariatului, APAPS detine 10,749% din capitalul social al S.C. AZOMURES S.A. si nu 38,8336%. Un alt actionar este BROADHURST INVESTMENTS LTD., care, impreuna cu LINSELL ENTERPRISES LTD. detine un procent de 20,75% din capitalul social al Azomures. -
SIF-urile vor avea un nou statut
___
Legea consolidata a pietei de capital care va intra in vigoare anul viitor va include si un articol special dedicat societatilor de investitii financiare (SIF), a declarat Gabriela Anghelache, presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), in contextul seminarului Piata de capital, organizat de FinMedia. In prezent proiectul acestei legi se afla la Comisia Europeana pentru observatii, urmand sa fie apoi dezbatut cu reprezentantii pietei de capital si ulterior inaintat spre aprobare. Gabriela Anghelache a aratat ca, desi exista si un proiect de lege speciala a SIF-urilor, avizat de CNVM si ministerele initiatoare, acesta nu este agreat de organismele europene. Reprezentantii SIF-urilor au spus ca doresc o reglementare stricta si mai amplu evidentiata, chiar in cadrul legii consolidate a pietei de capital, care sa cuprinda toate aspectele privind functionarea SIF-urilor.
Sursa: Adevarul, 17 septembrie 2003.
16.09.2003
-
Titlurile de stat, asteptate la BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lansarea primei emisiuni de titluri de stat prin Bursa de Valori Bucuresti se lasa inca asteptata, desi a fost anuntata ca sigura de mai multe ori chiar de la inceputul acestui an. BVB a privit cu maxima seriozitate acest subiect inca de la inceput, lucru dovedit clar si de faptul ca este deja al doilea an in care sunt incluse veniturile din comisioanele pentru tilturile de stat in proiectul de buget. Poate parea deja redundant a mai mentiona cat de importante sunt aceste instrumente pentru BVB, insa trebuie reamintit in acest context ca la Bursa din Cehia, 80% din valoarea tranzactionata in prima jumatate a acestui an este reprezentata de titlurile de stat si de obligatiuni, in Ungaria acest procent se ridica pana la 25%, iar in Turcia pana la 54%.
S-a spus ca BVB ar fi responsabila de intarzierea acestui proces datorita faptului ca nu s-a implicat in modificarea legislatiei, ceea ce este fals. Este adevarat ca exista acte normative care se bat cap in cap, si ma refer aici la Regulamentul Tripartit semnat de CNVM, BNR si MFP in decembrie 2001 si la Ordonanta 28 aprobata de Legea 525. Conform primului act, BVB poate fi doar piata secundara pentru titlurile de stat, Ministerul Finantelor fiind cel care decide prin prospectul de emisiune daca va merge prin BNR sau prin BVB. SSIF-urile in schimb pot fi atat dealeri primari cat si secundari cu conditia sa aiba un capital social egal cu jumatate din capitalul social al unei banci (160 de miliarde de lei) si respectiv o patrime din capitalul social al unei banci (80 de miliarde de lei).
Ordonanta 28 aprobata de Legea 525 spune ca titlurile de stat cu o maturitate mai mare de 365 de zile sunt valori mobiliare si prin urmare exclude posiblitatea ca BNR sa fie piata secundara pentru ele. De asemenea, ca sa aiba drept de a tranzactiona titluri de stat, capitalul social al unui SSIF trebuie sa fie de patru ori capitalul social minim al unui SSIF (2 de miliarde de lei) deci de 8 miliarde de lei.
BVB a incercat sa armonizeze aceste doua acte normative si in conditiile in care anul trecut nu se stia ca Ordonanta 28 va suferi noi modificari, BVB a propus in decembrie 2002, modificarea Regulamentului Tripartit. In acest moment propunerile BVB sunt ca pentru SSIF-urile din piata primara, capitalul social sa fie o treime din capitalul social minim al unei banci, in vreme ce pentru piata secundara, acesta sa ramana la 8 miliarde de lei. Credem ca in acest moment, foarte important este segmentul dealerilor din piata secundara deoarece BVB, poate fi conform legilor in vigoare, doar piata secundara. Prin urmare credem ca nu este foarte important la aceasta ora sa insistam pe conditiile pe care ar trebui sa le indeplinineasca dealerii in piata primara. Credem ca dealerii din piata secundara reprezinta primul segment care ar trebui sa inceapa sa functioneze, iar Ministerul Finantelor Publice a fost de acord sa le dea un vot de incredere.
Dealerii din piata secundara fac tranzactii cu banii clientilor asa ca nu exista nici un risc legat de decontarea acestor tranzactii, ceea ce face oarecum nejustificata temerea autoritatilor ca ar putea exista incidente care sa afecteze aceste plasamente. In plus, acesti dealeri sunt cei care au facut pana in acest moment tranzactii cu actiuni si obligatiuni si nu a fost inregistrat niciodata nici un incident.
In concluzie, pot spune ca BVB este in acest moment o piata pe care aceste instrumente ar trebui sa existe cat mai curand, deoarece se ofera un mediu transparent de formare a pretului. Se pot utiliza de asemenea mai multe mecanisme de formare a acestuia: pe baza de executie automata (ordine - cotatii ferme) si prin negociere (cotatii informative deal). De asemenea market makerii (intermediarii, care indeplinind anumite conditii, au dreptul de a afisa cotatii ferme in piata) asigura lichiditatea emisiunii respective. In plus, termenul pentru decontare este flexibil pentru segmentul negociere (TAx) si fix pentru segmentul executii automate (TA1) fata de TA3 cat este in acest moment pentru actiuni si pentru obligatiuni. Aceste mecanisme oferite de sistemul Arena impreuna cu Regulamentul 15 sunt contributiile proprii ale BVB special pentru a face piata sa mearga si in aceasta directie.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 septembrie 2003. -
LukOil vrea sa cumpere doar unele unitati ale Petrom
Curierul National SNP
___
Vagit Alekperov, presedintele LukOil, a declarat, la finele saptamanii trecute, ca intentioneaza sa cumpere unele unitati din Petrom, informeaza Reuters, citata de Moscow Times. El a adaugat ca o eventuala cumparare a intregii societati ar putea ridica probleme 'anti-trust', dat fiind faptul ca LukOil are, deja, in Romania, o rafinarie (Petrotel) si circa 300 de benzinarii.
Compania analizeaza, in acest moment, termenii privatizarii Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, dat fiind faptul ca termenul limita pana la depunerea scrisorilor de interes este 19 septembrie, a aratat Alekperov. Presedintele LukOil a afirmat ca societatea ar putea lansa o oferta de cumparare a diviziei petroliere a companiei finlandeze Fortum, insa nu este interesat de rafinaria turca Tupras si de societatea ceha Unipetrol. “Suntem interesati de nordul Europei. Daca guvernul finlandez lanseaza la privatizare acele active petroliere, vrem sa facem o oferta de cumparare, in cazul in care pretul si conditiile ne sunt favorabile”, a mai spus Alekperov.
Activele Petrom 'satisfac' cerintele rusilor
Vagit Alekperov, a reafirmat, la inceputul saptamanii trecute, interesul grupului rus fata de privatizarea SNP Petrom, mentionand ca variantele luate in calcul se refera la prezentarea unei oferte independente sau in cadrul unui consortiu.
'Analizam posibilitatea de a participa la privatizarea sectorului petrolier romanesc. Nu am hotarat inca daca vom actiona ca entitate independenta sau daca ne vom alatura unui consortiu. Grupul LukOil este interesat de activitatea de productie si rafinare, iar activele Petrom satisfac ambele cerinte', a declarat Alekperov intr-un interviu acordat publicatiei Kommersant.
Sprijin de la executivul din Moscova
In luna iunie, Alekperov a declarat, la Bucuresti, ca LukOil va lua o decizie dupa ce va analiza o serie de documente referitoare la situatia Petrom.
Anterior, premierul Mihail Kasianov afirmase, tot la Bucuresti, ca guvernul pe care il conduce va sprijini orice companie cu capital rusesc care va dori sa participe la privatizarea Petrom.
Pe langa LukOil, alte companii europene si americane si-au exprimat interesul in privatizarea Petrom.
Printre acestea, grupul polonez PKN Orlen, care a anuntat ca analizeaza posibilitatea de a participa la licitatia pentru Petrom printr-o oferta comuna cu compania ungara MOL.
Potrivit ministrului Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, grupul austriac OMV ar fi interesat, la randul sau, de activele companiei petroliere.
Un alt potential candidat este grupul TNK-BP, al treilea producator de petrol din Rusia, companie detinuta de British Petroleum si compania rusa TNK.
La sfarsitul lunii iulie, guvernul a aprobat strategia de privatizare a SNP, stabilind ca procesul sa fie realizat prin vanzarea directa a 33,34% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia la capitalul social al companiei petroliere crescand, concomitent, la 51%, printr-o majorare de capital. Se prevede incheierea vanzarii pana la sfarsitul lunii martie a anului viitor. Ministerul Economiei si Comertului, care detine un pachet de 92,96% din actiunile SNP Petrom, a indicat ca firmele sau consortiile interesate de preluarea pachetului majoritar de actiuni, detinut de stat, sunt obligate sa fi obtinut, in ultimii trei ani, venituri anuale din sectorul de petrol si gaze de cel putin un miliard de dolari, respectiv 1,3 miliarde de dolari.
De asemenea, Guvernul a decis ca un pachet de pana la 5% din capitalul societatii petroliere sa poata fi atribuit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), prin exercitarea de catre institutia financiara a optiunii de conversie in actiuni a creditului de 150 milioane de dolari acordat Petrom in 2002. SNP Petrom a obtinut, in primele sase luni, un profit net de 869,2 miliarde de lei, inferior celui de 877,5 miliarde de lei realizat in perioada corespunzatoare a anului trecut.
Petrom are peste 60.000 de angajati si extrage anual sase milioane de tone de titei si 6,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale, in special din zacaminte aflate in Romania. Totodata, compania deruleaza activitati de rafinare si distributie prin intermediul retelei proprii de benzinarii. Autoritatile romane se asteapta ca printre potentialii investitori interesati de Petrom sa se afle nume grele, precum TotalfinaElf, ENI, Chevron Texaco, Conoco Phillips, Shell, Exxon, British Petroleum, OMV, Mol, Hellenik, PKN, INA Croatia, Yukos, LukOil, Sibneft, Rosneft, Wintershall, Glencore.
Sursa: Curierul National, 16 septembrie 2003.' -
Investitorii la bursa se orienteaza spre plasamente pe termen de 3-5 ani
Adevarul AMO ATB BRD IMP SNP TLV
___
In acest an, piata bursiera s-a caracterizat, potrivit analistilor, printr-o oarecare lipsa de dinamism comparativ cu anul trecut. 'Spre deosebire de anul trecut, cand am asistat la perioade de boom, in care unele actiuni cresteau fara a avea in spate o evolutie pozitiva a companiilor respective - vezi Amonil, Policolor, Antibiotice -, anul acesta evolutia a fost strans legata de evolutia companiilor, ceea ce este si normal, este de parere Daniel Pocorea, trader la BRD Securities. Acesta spune ca sub aspectul lichiditatii pietei in anul acesta s-a observat o imbunatatire pe principalele titluri jucate la bursa - BRD, Banca Transilvania, SNP, sectorul farmaceutic si Impact, ultima fiind considerata vedeta incontestabila a primelor 8 luni de zile.
'Perioadele de ascensiune ale cotatiilor, in prima jumatate a anului, au avut durate scurte, nefiind sustinute pe termen lung, iar scaderile mai mari au fost repede depasite prin aparitia unor ordine mai mari de cumparare care au echilibrat cursurile de tranzactionare', considera Alin Brendea, director operatiuni Prime Transaction. Printre factorii care au determinat aceasta evolutie se evidentiaza rezultatele financiare ale societatilor listate care, cu cateva exceptii, nu au mai fost de natura sa impulsioneze apetitul investitional pe piata bursiera. Lipsa unui portofoliu de produse complementare care sa poata fi oferite clientilor de catre operatorii pietei bursiere a avut o contributie majora la relativa 'gripare' a pietei. 'Existenta doar a actiunilor ca instrument lichid de investitie provoaca variatii mari in dinamica relatiei investitori - piata bursiera, a afirmat Brendea.
'Cred ca acum se modifica perspectiva investitionala a jucatorilor la BVB, atat a celor autohtoni, cat si a fondurilor de investitii. Daca pana acum investitiile erau mai mult in scop speculativ, cotatiile fiind destul de volatile, in prezent se constata ca investitorii se orienteaza din ce in ce mai mult spre plasamente pe termen de 3-5 ani, ceea ce va face ca BVB sa beneficieze de o crestere constanta', considera Dan Bunea, director Piete de capital in cadrul BCR. La randul sau, Dragos Neacsu, presedinte Raiffeisen Capital & Investment, considera ca 'pe termen mediu si lung, nu trebuie sa vorbim de un singur trend, ci este vorba de pondere: cat anume sunt cei care speculeaza pe termen foarte scurt si cati bani se ruleaza in astfel de tranzactii, respectiv cat sunt orientati spre investitii pe termen lung, care iau in calcul inclusiv aprecierea actiunii prin efectul unui bun management sau al cresterii economice in general'.
Dragos Neacsu este de parere ca in ultimii doi ani piata a fost dominata de operatiuni de tip speculativ la nivelul investitorului mic si mijlociu autohton. 'De anul acesta cred ca unii dintre acestia incep sa se orienteze catre alte tipuri de plasamente, dincolo de orizontul unui an, ceea ce face parte din procesul de maturizare a pietei', a subliniat Neacsu. Gabriel Rotaru, director de tranzactionare la Intercapital Invest, opineaza ca 's-ar putea ca implinirea unui an de la maximul istoric sa repete evolutia de anul trecut. Piata da semne ca se pregateste pentru asa ceva', adaugand ca: 'Un exemplu este BET-C care a inregistrat de curand un nou maxim istoric. Un astfel de eveniment, de obicei, duce la noi cresteri de curs pe viitor'.
Sursa: Adevarul, 16 septembrie 2003.'
Pagina