16.12.2005
-
Industria aeronautica romaneasca a intrat in picaj
___
Vanzarea halelor si a unor halci din terenuri mai dau o gura de aer unor societati din aeronautica. Aceasta pana in momentul in care vor deveni parcuri industriale sau vandute in totalitate, bucata cu bucata, pentru afaceri imobiliare. Celebra IMRA-Metav, o bijuterie tehnica de un miliard de dolari, s-a transformat intr-un parc industrial, denumit bombastic Business Park, cu 8.000 de salariati. 'Nici macar nu se cunoaste adevaratul proprietar, dar Metav a avut 'norocul' sa se intinda peste 20 de hectare in Baneasa', declara o sursa din Blocul National Sindical - BNS. Uzina de Avioane Craiova a luat o gura de aer, transformandu-si o mare parte din hale in parc industrial. Si-a mai pastrat un mic nucleu de reparatii, pe care spera- sa-l privatizeze curand. La randul sau, IAR Ghimbav se afla la mare stramtoare. Pentru a scapa de colaps, a cerut un ajutor de 138 miliarde lei de la bugetul de stat.
Romaero se transforma in afacere imobiliara
Se pare ca aceeasi soarta o va avea si Romaero Baneasa, desi, oficial, nu se recunoaste acest lucru. In lunile mai-iunie, la Romaero au fost mari fierberi sindicale. Sindicatele acuzau ca se urmareste transformarea uzinei intr-o afacere imobiliara de lux. Intre timp, conducerea a fost schimbata, iar sindicatele au tacut. Dar suspiciunea persista. Directorul general al societatii, Dan Vulcan, a recunoscut ca Metav intentioneaza sa preia terenul pe care se afla grupul de apa rece curata al Romaero. 'Romaero nu are spatii verzi, ci doar cladiri industriale. Avem valoare industriala, nu comerciala'. Mai mult, desi este inclusa intr-un plan de privatizare al Ministerului Economiei, compania intentioneaza sa faca si schimburi de active. 'Este vorba de schimbul de terenuri intre Aeroportul Baneasa, ANL si Romaero. Aceste schimburi se vor face doar prin HG', sustine Aurel Cazacu, presedintele CA al Romaero.
Sursa: Adevarul, 16 decembrie 2005.'
15.12.2005
-
Cererea de petrol va inregistra cresteri majore pana in 2010
Curierul National
___
In ciuda preturilor ridicate, cererea mondiala de petrol ar putea inregistra cote inalte de crestere in urmatorii cinci ani, ceea ce va crea probleme pe piata de profil, releva raportul lunar al Agentiei Internationale de Energie (AIE), citat de Associated Press. Potrivit AIE, institutie ce ofera consiliere in materie de energie unui numar de 26 state industrializate, cererea va creste, pana in 2010, cu 1,8-2 milioane barili de petrol pe zi. 'Unele state consumatoare ce nu fac parte din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), cum ar fi China, se afla intr-o etapa de industrializare rapida, ceea ce va conduce la majorarea cererii, chiar daca preturile raman la niveluri inalte', precizeaza AIE.
Agentiile de presa anuntau marti ca petrolul de referinta pe piata americana a fost tranzactionat la 61,6 dolari barilul, in crestere cu 35 de centi fata de sedinta anterioara. AIE atrage atentia ca cresterea rapida a cererii pana in 2010 ar putea ridica probleme importante in 2007 si 2008 pentru sistemul global de distributie.
Desi Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) este decisa sa-si majoreze productia cu 3,1 milioane de barili de petrol pe zi pana la sfarsitul anului viitor, aceasta masura ar putea sa nu fie suficienta pentru a-i determina pe jucatorii de pe piata sa nu inceapa sa cumpere cantitati importante de petrol.
Sursa: Cureirul National, 15 decembrie 2005.' -
Stergerea datoriilor, analizata pentru fiecare caz in parte
Curentul
___
Stergerea datoriilor bugetare acumulate de societati trebuie analizata pentru fiecare caz in parte, in vederea stabilirii compatibilitatii ajutorului de stat cu cerintele Uniunii Europene, a declarat, ieri, presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde (foto). 'Ideea referitoare la stingerea datoriilor unor companii este intr-un stadiu incipient. Nu a fost inca legiferata. Este clar ca orice subventie de la buget reprezinta un ajutor de stat. Trebuie vazut insa de la caz la caz', a afirmat Berinde. Societatile in dificultate trebuie sa intocmeasca un plan de restructurare pentru a putea sa beneficieze de ajutorul de stat. 'Depinde de situatia fiecarei companii. Poate exista sau nu posibilitatea compatibilizarii cu prevederile legislatiei UE in domeniul concurentei. Dar, pentru a putea sa ne exprimam punctul de vedere, trebuie sa existe un proiect de act normativ', a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Recent, premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, au anuntat ca majorarea capitalului social al Companiei de Infrastructura Feroviara reprezinta o varianta de stergere a unor datorii care nu mai pot fi recuperate din cauza lipsei de performanta a societatii. Acestia au afirmat ca o astfel de posibilitate este avuta in vedere si pentru alte societati, unde sunt inregistrate mari sume restante, acumulate de-a lungul anilor. Ministrul finantelor a precizat ca o astfel de procedura este acceptata inclusiv la nivelul Comunitatii Europene ca metoda prin care datoriile istorice ale unor companii pot fi anulate.
Sursa: Curentul, 15 decembrie 2005.' -
Rompetrol in Franta: Drumul catre o multinationala romaneasca?
Business Magazin RRC
___
La 24 de ore de la anuntul cumpararii companiei franceze Dyneff, Dinu Patriciu mai pastra un zambet victorios si marturisea ca poate pleca in vacanta de sarbatori linistit: a dublat cifra de afaceri a grupului Rompetrol si are in portofoliu cateva terminale cheie, la Mediterana si la Atlantic.
Tranzactia va fi finalizata in primul trimestru al anului viitor, cand va fi dezvaluita si valoarea acesteia. Analistii pietei petroliere cred ca aceasta se situeaza in jurul valorii de 100 de milioane de euro. Pentru acesti bani, Patriciu a preluat cel mai mare operator petrolier independent francez, cu o cifra de afaceri anuala de aproape doua miliarde de euro.
Este cea mai importanta achizitie efectuata de un om de afaceri din Romania in Occident, chiar daca Rompetrol ramane inca o companie cu sediul in Olanda. Acordul de preluare a fost semnat la mijlocul saptamanii trecute, la Paris. „N-am avut timp sa ciocnim nici macar o cupa de sampanie, trebuia sa mergem la aeroport“, zice Dinu Patriciu.
In urma achizitiei, Rompetrol va inregistra o cifra de afaceri de cinci miliarde de euro si va ajunge cea mai mare companie din Romania, depasindu-si rivalul direct Petrom. Rompetrol prognozeaza ca profitul operational inainte de depreciere, impozitare si dobanzi (EBITDA) va creste cu 20-25%, iar castigul net va cunoaste un avans de 10-12%. Totodata, activele grupului vor spori cu 25%.
„Dinu Patriciu a facut ceea ce se cheama confort strategic: daca esti un peste mic si vrei sa nu te inghita pestele mare, inghiti si tu repede ce poti, pesti mai mici sau mai mari, ca sa devii puternic. Asadar e un pas firesc pentru Rompetrol, care vorbeste de mult de extindere“, spune analistul economic Liviu Voinea. Compania franceza este controlata de omul de afaceri Antoine Lecea, in varsta de 73 de ani. Lecea va ocupa un post in consiliul de administratie al Rompetrol Franta, denumire sub care va opera Rompetrol in a doua mare economie a zonei euro. Multe din societatile medii din Franta sunt fie afaceri de familie, fie au inceput in anii ‘50, iar conducatorii acestora au ajuns la o varsta suficient de inaintata pentru a fi tentati sa vanda. Este si cazul lui Lecea, al carui fiu, avocat, nu a fost interesat sa continue afacerea. In demersul sau, Rompetrol a avut si concurenta, pentru ca pentru Dyneff au licitat si alte companii. „Ne-am luptat cu ursul, cu companii europene importante, dar am fost mai rapizi“, sustine Dinu Patriciu.
Yves Llorca, directorul France Presse Bucuresti, spune ca Dyneff este o firma privita cu incredere de piata franceza. „La inceput, a fost o simpla asociatie familiala, care s-a dezvoltat si a devenit cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta. A fost pionier in domeniul carburantilor vegetali“, a declarat Llorca pentru presa straina.
Primele tatonari pentru preluarea Dyneff au inceput in urma cu circa opt luni, iar negocierile au fost initiate acum circa cinci luni, spune Patriciu. „La inceputul lunii august am inceput discutiile serioase si am angajat si consultantii. Au rezultat doi metri cubi de contract“, spune Patriciu. Cum a ajuns la Dyneff? „Am prospectat piata“, spune misterios seful Rompetrol. De ce o companie tocmai din Franta? „A fost o decizie strategica - in urma achizitiei am unit cele doua extremitati ale continentului, estul si vestul.“ Un rol important in decizia de cumparare l-au avut cele sase terminale portuare de care dispune compania franceza. „Terminalele au fost argumentul principal, mai ales ca din portul Fos avem acces la conducta strategica intre piata mediteraneana si cea nord-europeana“, adauga seful Rompetrol.
Rompetrol apreciaza ca Dyneff are o situatie financiara buna, cu o lichiditate convingatoare, cu un nivel redus al datoriilor si fara datorii potentiale. Compania va comercializa in Franta si Spania, pietele pe care activeaza Dyneff, cantitati duble fata de cele livrate pe piata romaneasca. „Cheia acestei afaceri este rafinaria Petromidia. Nu vom comercializa insa direct produse Petromidia in Franta. De exemplu, vom vinde in Turcia produsele rafinate la Petromidia, vom cumpara din Italia si vom vinde in Franta“, a spus Patriciu, aratand ca astfel vor fi evitate cheltuielile prea mari de transport. Cele 226 de benzinarii detinute de Dyneff vor opera sub sigla Rompetrol, dar isi vor pastra si actualul logo - „Les Stations Soleil“. In urma tranzactiei, numarul de benzinarii detinute de Rompetrol va creste la circa 550, iar capacitatile de depozitare se vor tripla.
Un alt beneficiu vizat de Rompetrol este diminuarea riscului de companie, prin combinarea riscurilor asociate statelor est-europene cu cele ale Frantei si Spaniei. „Practic, fuziuni sau achizitii intre companii cu potential comparabil contribuie la cresterea capacitatii de a concura sau de a intra in acea piata, la consolidarea cotei de piata, a avantajului competitiv si la optimizarea costurilor“, spune Dan Farcasanu, manager Advisory Service la PricewaterhouseCoopers.
Achizitia a fost finantata atat din surse proprii ale Rompetrol, cat si dintr-un credit de la banca franceza Soci?©t?© G?©n?©rale. Patriciu nu a precizat valoarea creditului si nici daca Soci?©t?© G?©n?©rale a fost singura banca finantatoare.
Dyneff are cea mai mare cota de piata dintre distribuitorii independenti de carburanti din Franta, respectiv 3,5%. Piata franceza este controlata de companiile mari, cum ar fi Total, Exxon, Shell, BP Amoco, cu o cota cumulata de 54%, pe locurile urmatoare fiind supermarketurile - 36%, in timp ce operatorii independenti nu detin decat 8%.
In ceea ce il priveste pe Antoine Lecea, o simpla cautare pe Internet te poate duce la concluzia ca e un soi de procesoman: ani de zile s-a tot luptat in justitie cu gigantii petrolului francez. In 2003, Dyneff a depus plangeri la Ministerul Finantelor si la Comisia Europeana, acuzand grupul TotalFinaElf ca nu a respectat angajamentele luate fata de autoritati in momentul fuziunii TotalFina cu Elf. Dyneff a depus o plangere si la autoritatile care se ocupa de concurenta, pe motiv ca grupul nou creat a abuzat de noua sa pozitie de dominatie pe piata.
Ce se intamplase de fapt? Concentrarea gigantilor Total, Petrofina si Elf, la finele deceniului trecut, a pus micii jucatori de pe piata petroliera franceza pe pozitii de lupta cu un monopol gigant. Organizatiile europene de supraveghere a concurentei au obligat Total sa renunte la o serie de active, iar Lecea a cumparat atunci terminale si capacitati de depozitare, care au crescut atractivitatea firmei sale. In 2000 si 2001, Dyneff a preluat doua din depozitele TotalFinaElf din Port-la-Nouvelle (cu o capacitate totala de stocare de 160.000 metri cubi), pe care noul grup decisese sa le vanda din ratiuni de respectare a principiului concurentei pe piata.
Antoine Lecea a reclamat insa ca TotalFinaElf a decis sa inchida „linia maritima“ - o conducta petroliera subacvatica, a carei functionare permitea proprietarului depozitelor sa preia direct marfa de pe vase de pana la 30.000 de tone. Dyneff a negociat cu TotalFinaElf, care detinea concesiunea conductei, o impartire a drepturilor de folosinta a acesteia, insa discutiile au esuat. Antoine Lecea si-a acuzat mult mai marele rival ca „obstructioneaza negocierile“ si deci pune piedici liberei concurente, in timp ce TotalFinaElf si-a motivat decizia prin „respectarea normelor de mediu si de siguranta“.
Pentru Lecea, paguba era evidenta: lipsa conductei i-a adaugat, spune el, cate 5 euro in plus la fiecare tona de produse petroliere preluata. Dupa socotelile lui, in 2003 au trecut prin depozitul de la La Nouvelle 581.000 de tone de produse petroliere; daca ar fi functionat „linia maritima“, cantitatea ar fi putut ajunge la 900.000 de tone. In cele din urma, solutia pentru Dyneff a fost asocierea cu societatea Terminal Midi-Pyrenees, pentru deschiderea unui alt depozit in zona - la Realville-Caussade, cu aprovizionare prin portul Bordeaux-Bassens.
„O companie capabila sa se aprovizioneze din mai multe directii este in masura sa arbitreze preturile, iar rolul de arbitru duce la cresterea potentialului de dezvoltare. Actualul profit al companiei este redus, pentru ca nu au folosit la maxim capacitatile de depozitare de care dispun. Dyneff poate realiza profituri duble si chiar mai mari“, crede Patriciu. Pentru 2005, tinta de profit operational a Dyneff este de 20 de milioane de euro, la o cifra de afaceri estimata de 2,4 miliarde de dolari. „Cred ca achizitia Dyneff va fi bine primita pe plan international, fuziunile si achizitiile sunt normale in Europa si in ultimii ani a fost un val datorat extinderii UE.
Era firesc ca, la un moment dat, in acest val sa intre si tarile candidate, dupa noii membri. Oricum, nici noii membri, nici tarile candidate nu au intrat inca puternic pe piata vestica, fiind obisnuiti cu investitiile dintr-un singur sens. Acum s-a inversat directia“, spune Liviu Voinea, analist la Grupul pentru Economie Aplicata.
Daca valoarea de 100 de milioane de euro va fi confirmata in 2006, tranzactia efectuata de Dinu Patriciu s-ar situa pe locul patru in topul celor facute de companii din estul Europei in Vest in ultimii cinci ani. Pe primul loc se situeaza LUKoil, care a cumparat compania petroliera britanica Nelson Resources Ltd. pentru 1,7 miliarde de euro, in acest an.
Urmeaza croatii de la Pliva, companie producatoare de medicamente, care au cumparat, pentru 224 de milioane de euro, Sobel Holdings din Statele Unite, iar pe locul al treilea se situeaza compania poloneza PKN, care a cumparat in 2002 reteaua de benzinarii British Petroleum din Germania. Alte tranzactii importante sunt cea a polonezilor de la Elektrim (telecomunicatii si echipamente electrice) care au cumparat in 2001, pentru 45 de milioane de euro, doua divizii ale companiei olandeze Eastbridge, sau cea a producatorului de autobuze Nabi din Ungaria, care a achizitionat in 2000 producatorul britanic Optare Group.
„La noi e mai putin obisnuit, pentru ca nu am mai vazut asa ceva si miscarea poate parea iesita din tipare, dar doar pentru noi. Pentru Europa e normal, iar pentru Franta, oricat de nationalista ar fi, vanzarea unei companii private nu e treaba nimanui, decat a propriului patron“, conchide Liviu Voinea. Afirmatia lui Voinea e sustinuta chiar de Patriciu, care spune ca preluarea nu a implicat in nici un fel vreo autoritate a statului francez.
In prezent, Rompetrol are activitati in 12 tari, dar a depasit zona balcanica, zona care pana acum a fost tinta preferata a afaceristilor romani. Inceputul l-a facut Policolor, care in 1998 a cumparat fabrica Orgachim din Bulgaria, pentru cateva milioane de dolari. In continuare, printre companiile cu activitati in strainatate s-a aflat Flamingo, in distributia de echipamente IT, prezenta in Serbia si Bulgaria, cele doua state fiind si pe harta producatorului de mobila Mobexpert. Spre deosebire de cele doua companii, Softwin si GeCAD au abordat si pietele din vestul Europei si America. Apa din dozatoarele La Fantana se bea in Serbia. Produsul fanion al Softwin, antivirusul BitDefender, este distribuit in 90% din marile retele din Europa de Vest, avand birouri de vanzari in Germania, Spania, SUA si Canada, iar compania intentioneaza sa intre si pe piata asiatica. GeCAD a inceput sa vanda recent software in Marea Britanie si in Ungaria, avand in perspectiva si intrarea pe alte piete. Omul de afaceri Dan Ostahie, proprietarul grupului de retail Altex, se gandeste si el sa se extinda si in alte state din Europa de Est.
Dinu Patriciu spune ca in prezent apropierea geografica nu mai conteaza, comunicarea fiind instantanee. „Gestiunea Dyneff se va tine la Bucuresti. Este adevarat ca o rafinarie are nisa ei de piata, dar sunt posibile tot felul de conexiuni intre diversele regiuni.“ Patriciu a anuntat si posibilitatea ca holdingul Rompetrol sa-si mute sediul din Olanda in Romania, „atunci cand hartuiala impotriva grupului va inceta“. Omul de afaceri s-a referit si la posibilitatea listarii Rompetrol Grup BV la Bursa de Valori Bucuresti. Insa, intr-o interventie televizata, formularea folosita de Patriciu a fost „...si la Bucuresti“, fapt care indica intentia sa de a lista compania si la una din bursele internationale.
Hartuiala, cum o numeste seful Rompetrol, e insa departe de a se fi terminat. In aceeasi zi in care a anuntat preluarea Dyneff, Dinu Patriciu a primit si o veste proasta, ca urmare a cercetarilor in care este implicat in legatura cu dosarul Petromidia: Guvernul a respins solicitarea Rompetrol de a primi despagubiri de 100 de milioane de dolari, despagubiri cerute pe motiv ca date confidentiale din dosarul aflat la Parchet ar fi ajuns la concurenta. Guvernul a considerat insa nejustificata cererea, afirmand ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii civile a statului roman. Presedintele Rompetrol s-a plans in ultima luna tuturor autoritatilor statului, prin scrisori, ca nu este tratat corect, deoarece la ultima vizita la Parchet nu i s-ar fi respectat prezumtia de nevinovatie.
Cercetarile in dosarul Petromidia au inceput anul trecut, cand dosarul a fost adus in atentia mass-media de catre liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care mentiona existenta unui memorandum ce il incrimina pe Dinu Patriciu. Documentul provenea de la Departamentul Securitatii Nationale a Administratiei Prezidentiale, condus la acea data de Ioan Talpes. Memorandumul a ajuns la mai multe ministere, printre care si cel al justitiei, dupa care a ajuns la PNA, apoi la Parchetul General, care a declarat la inceputul cercetarilor ca investigheaza toate rafinariile din Romania. Acuzatiile vorbeau despre faptul ca Rompetrol n-ar fi platit la buget taxe de mai multe sute de miliarde lei si nu ar fi investit cele 15 mil. dolari pe care ar fi trebuit sa le investeasca dupa privatizarea rafinariei.
Ancheta a vizat si contractul de privatizare prin care FPS a vandut aproape 70% din actiunile Petromidia societatii Rompetrol, precum si modul cum a fost majorat capitalul social al societatii Petromidia, imprejurarile schimbarii actionariatului si o serie de transferuri de bani intre companiile grupului. Totul a culminat in primavara acestui an cu retinerea lui Dinu Patriciu, invinuit de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Cercetarile si retinerea au venit chiar cand Petromidia incepuse sa faca profit, anuntand pe primele doua luni ale acestui an un profit net de 13,5 milioane de euro. Dinu Patriciu vorbea atunci despre faptul ca rezultatele grupului vor permite o dezvoltare puternica a retelelor de productie si distributie pe plan intern si regional si a anuntat o politica de puternica expansiune in sudul Balcanilor, unde fusese recent infiintata societatea Rompetrol Albania.
Tot atunci, oficialii Rompetrol anuntau ca grupul vizeaza „completarea retelei de distributie de pe piata interna prin achizitia unei retele externe de benzinarii, dupa integrarea Rompetrol Downstream in structura Rompetrol Rafinare“.
Aceasta explica de ce retinerea lui Patriciu, urmata imediat de caderea actiunilor Rompetrol la bursa, a fost inceputul unui sir de speculatii potrivit carora grupul isi va pierde credibilitatea in comunitatea financiara internationala si va intampina dificultati nu numai in a gasi bani pentru o eventuala extindere, dar si in a-si asigura derularea normala a afacerilor curente. Acum, la sapte luni de la momentul retinerii sale, achizitia Dyneff, finantata partial pe credit, pare un soi de razbunare fata de astfel de speculatii.
E adevarat, ancheta in jurul Petromidia si al conducerii Rompetrol nu s-a terminat, iar finantistii privesc ambitiile expansioniste ale lui Patriciu cu o prudenta fireasca. In urma achizitiei Dyneff, agentia Fitch a pus sub supraveghere ratingul B minus acordat Rompetrol, cu posibilitate atat de crestere, cat si de scadere. Ratingul actual al grupului, dupa Fitch, reflecta „un profil financiar agresiv“, reflectat atat in programul semnificativ de investitii si achizitii, cat si in nivelul ridicat de indatorare (este vorba aici si de atat de comentata transformare in obligatiuni a unor datorii fata de stat in valoare de 600 de milioane de dolari). Agentia de rating spune insa ca ratingul ar putea fi diminuat numai daca analistii vor constata ca achizitia Dyneff „va creste semnificativ datoriile grupului si ii va afecta lichiditatea“.
Pentru Dinu Patriciu, al carui scop declarat este sa faca din Rompetrol prima multinationala romaneasca, achizitia Dyneff ramane insa o victorie pur si simplu. Este un pas in planul sau strategic de dezvoltare, iar acesta merge inainte. Ca sa devina o multinationala ca la carte, Rompetrol are nevoie, in afara de distributie in alte tari, si de productie in strainatate, iar prima activitate posibila este o rafinarie. Cumva o rafinarie din Rusia? „Ma simt mai atras de nordul continentului“, spune Patriciu, cu ochii pe harta.
Sursa: Business Magazin, 15 decembrie 2005.
14.12.2005
-
Petrom se gandeste sa concureze bancile
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, companie aflata in portofoliul grupului OMV, analizeaza posibilitatea de a introduce servicii de transfer de numerar in reteaua sa de benzinarii, dupa modelul recent anuntat de proprietarul sau austriac. 'Petrom evalueaza continuu posibilitatile de a dezvolta noi servicii si analizeaza diferitele posibilitati de a implementa un sistem de transfer de numerar in cadrul statiilor', au raspuns reprezentantii companiei unei intrebari adresate de ZF.
In iulie, OMV Mineraloel Romania, care opereaza statiile sub brandul OMV, a anuntat lansarea serviciilor de transfer de bani intre localitatile din tara prin intermediul sta-tiilor proprii. In prima faza, serviciul a fost introdus in 31 de statii, urmand sa fie extins in intreaga retea de circa 70 de statii. Petrom opereaza acum 537 de statii, din care 51 de statii sunt de tip PetromV, noul concept de statie introdus pe piata din octombrie. Pachetul de 51% din actiunile celei mai mari companii din Romania a fost preluat in 2004 de catre austriecii de la OMV in urma unei tranzactii cu o valoare totala de 1,5 mld. euro.
Aportul de capital in Petrom, de peste 800 mil. euro, a fost plasat in cea mai mare parte in banci din Romania - 600 mil. euro, iar alte 200 mil. euro sunt plasamente in fonduri garantate in proportie de 95% pe pietele internationale de capital. Austriecii au schimbat aproape tot managementul Petrom si au liberalizat politica de preturi a companiei. Apoi au inceput procesul de restructurare prin reevaluarea personalului existent si a activitatilor din portofoliu. Pana acum, au fost evaluati circa 800 de angajati de la toate nivelurile ierarhice, precizeaza reprezentantii Petrom, companie cu 50.000 de angajati. Capitalizarea Petrom este de 7,27 mld. euro la un pret de 0,483 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 decembrie 2005.
' -
Obligatiuni Sacele, tranzactionate de joi la BVB
Curierul National
___
Incepand de joi, obligatiunile emise de municipiul Sacele vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), valoarea totala a emisiunii fiind de 3 milioane de lei. Potrivit comunicatului transmis de BVB, municipalitatea din Sacele a emis 30.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Dobanda este calculata dupa formula folosita in cazul obligatiunilor municipale, ca medie intre dobanda medie pe piata interbancara pentru depozite (BUBID) si credite (BUBOR), la trei luni, la care se adauga 1%. Titlurile au fost emise la 28 iulie 2004, iar data scadentei este 15 iunie 2007. Din categoria obligatiunilor listate la cota bursei fac parte titlurile a 11 municipalitati, majoritatea emise in 2003. Municipalitatile s-au imprumutat pe termene cuprinse intre un an si jumatate si sase ani, cele mai multe angajamente avand o scadenta cuprinsa intre doi si trei ani. Primele obligatiuni au fost listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) la sfarsitul anului 2001, apartinand oraselor Mangalia si Predeal. Noua emisiune de obligatiuni va fi inscrisa la Cota Bursei in cadrul 'Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati', se specifica in comunicatul transmis de Bursa de Valori Bucuresti. Obligatiunile vor fi tranzactionate zilnic intre orele 11.00 si 13.00.
Sursa: Curierul National, 14 decembrie 2005.' -
Piata Rasdaq a fost transmisa in administrarea Bursei de Valori
Curentul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat, ieri, hotararea de transmitere in administrare a Bursei Electronice Rasdaq (BER) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Totodata, ca urmare a fuziunii BVB - BER, Comisia a luat in considerare o majorare de capital la Bursa de Valori, de la 20,57 milioane RON la 22,69 milioane RON, prin emisiunea unui numar de 211.554 actiuni noi, ne-a declarat presedintele CNVM, Gabriela Anghelache. Domnia sa ne-a precizat ca proiectul de fuziune nu a sosit inca la Comisie. Tot ieri, CNVM a aprobat extinderea spatiului sediului social al BVB prin preluarea sediului BER. Mentionam ca actionarii celor doua piete au aprobat, la sfarsitul lunii trecute, proiectul de fuziune in urma caruia BVB va absorbi Rasdaq. Noua arhitectura a Bursei de Valori Bucuresti SA va cuprinde piata reglementata si un sistem alternativ de tranzactionare (ATS), destinat societatilor care nu indeplinesc criteriile de listare pe piata principala. Cele doua piete vor fi structurate pe doua segmente: cash (actiuni si obligatiuni) si derivative (futures si optiuni).
Sursa: Curentul, 14 decembrie 2005.
13.12.2005
-
Petrom, gata sa faca profit de peste 500 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
N-a trecut un an de la privatizarea celei mai mari companii din Romania si Petrom, acum in proprietatea grupului austriac OMV, ar putea raporta un profit net de peste o jumatate de miliard de euro, valoare record pentru orice companie la nivel local.
Mittal Steel Galati a obtinut anul trecut un castig net de 345 milioane euro la afaceri de 1,693 mld. euro, nefiind facute publice estimari privind profitul pe acest an.
Intrebat de ZF care sunt estimarile conducerii Petrom privind cifra de afaceri si profitul pentru acest an, Gheorghe Constantinescu, directorul general al companiei, a spus ca estimeaza pentru acest an o valoare a cifrei de afaceri de 2,7 - 2,9 mld. euro. In 2004, compania petroliera se situa la 2,1 mld. euro, nivel depasit deja in primele noua luni ale anului. La un business de 2,9 mld. euro in 2005, Petrom ar putea obtine un profit net de circa 520 mil. euro sau aproape un eurocent pe actiune, in conditiile in care compania isi mentine marja neta de rentabilitate de pe primele trei trimestre, de circa 18%. Oficialii Petrom au spus ca profitul net de 389 mil. euro obtinut in primele noua luni va fi imbunatatit pana la finele anului, fara sa dea alte detalii.
Rezultatele Petrom au fost favorizate de scumpirea titeiului si a produselor petroliere pe piata internationala si mai putin, de reducerea costurilor proprii pe fondul primelor masuri de restructurare impuse de noul actionar majoritar. Profitul Petrom obtinut la noua luni a contribuit la triplarea castigului grupului OMV.
Grupul austriac OMV a preluat anul trecut 51% din actiunile Petrom in cadrul unei tranzactii cu o valoare de 1,5 mld. euro. Austriecii au preluat controlul companiei romanesti si au schimbat aproape integral managementul, pastrandu-l in functie numai pe Gheorghe Constantinescu pe pozitia de director general. OMV a liberalizat politica de preturi a companiei, legand-o de cotatiile externe ale produselor petroliere.
De asemenea, peste 1.000 de directori din Petrom din stratul de middle management au fost examinati de OMV in vederea eficientizarii activitatii unei companii cu 50.000 de angajati. Austriecii au trecut la reevaluarea activitatilor din portofoliul Petrom si au decis sa se concentreze asupra activitatii de baza a companiei - petrol si gaze, urmand sa externalizeze de anul viitor activele care nu au legatura cu acestea, cum sunt afacerea Carpatina cu ape minerale sau hoteluri. Constantinescu a precizat ca ca unitatile de cazare aferente benzinariilor vor ramane, cel mai probabil, in componenta Petrom, restul hotelurilor si motelurilor urmand sa fie vandute.
Petrom vrea sa se impuna ca primul producator de gaze din Romania si sa-si extinda operatiunile internationale in Balcani si in zona Marii Caspice. Compania are un program de investitii de 3 mld. euro pana in 2010. Petrom are o capitalizare bursiera de 7,23 mld. euro la un pret de 0,48 lei pe actiune, titlurile SNP inregistrand o scadere de 2,2% in ultima sedinta de tranzactionare.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 decembrie 2005.
-
Ministrii Cabinetului Tariceanu au promis ca nu sufla nimic despre privatizarea BCR
Gandul
___
Viitorul proprietar al BCR va fi cunoscut pe 20 decembrie.
Noul proprietar al Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi cunoscut pe data de 20 decembrie, a anuntat ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu. Guvernul a aprobat, duminica seara, in sedinta speciala, proiectul final al contractului de privatizare a BCR, acesta intrand ieri in posesia celor doi pretendenti la mana celei mai importante banci romanesti – Erste Bank Austria si Millenium Portugalia. „Cele doua banci au la dispozitie 8 zile pentru a transmite ofertele imbunatatite, care vor fi deschise pe 20 decembrie”, a precizat Vladescu. Refuzand sa faca dezvaluiri despre continutul contractului de privatizare, el a evidentiat ca, pe 20 decembrie, autoritatile romane vor anunta doar oferta aleasa drept castigatoare, oferta celui care pierde urmand sa ramana „sigilata si necunoscuta”.
Ministrii Cabinetului Tariceanu au transat contractul de privatizare in 45 de minute, aprobandu-l fara probleme, spun surse autorizate. Potrivit acestora, au fost trecute in revista cele mai importante prevederi din contractul de privatizare a BCR. Ministrul Finantelor a declarat ca „formula de contract aleasa pentru privatizarea BCR imbina interesele tuturor actorilor – stat, investitor strategic, actionari minoritari, institutii financiare internationale”. Guvernul a aprobat un proiect de contract de privatizare care a fost inmanat pretendentilor, Vladescu explicand ca „asa prevede strategia de privatizare a BCR”. Potrivit unor surse bancare, contractul de privatizare a BCR a fost intocmit pe modelul contractelor unor banci est-europene. „In proiectul aprobat de Guvern, nu este specificat un pret”, sustin surse autorizate. Sunt prevazute insa declaratii si garantii – adica, obligatii asumate de partile contractuale, precum si modalitatea de plata. Declaratiile, care apartin AVAS, cuprind asigurarile pe care le da statul roman bancii castigatoare a licitatiei, in privinta bonitatii si solvabilitatii BCR. Garantiile sunt luate de cumparator si prevad modalitatile de actiune in cazul in care se dovedeste ca declaratiile venite din partea statului roman in momentul privatizarii nu corespund cu realitatea. Plata se va face prin intermediul asa-numitelor „conturi de asteptare” – conturi escrow, plata efectiva urmand sa fie efectuata dupa indeplinirea unor conditii prealabile, sustin surse autorizate. Ministrii Cabinetului Tariceanu au dat asigurari premierului ca nu vor face dezvaluiri despre continutul contractului de privatizare, care va fi facut public imediat dupa semnare, respectiv pe 21 decembrie.
Sursa: Gandul, 13 decembrie 2005.
-
Bursa si pamintul au adus cel mai bun profit in 2005
Cotidianul
___
Bursa si tranzactiile cu terenuri sint cele mai profitabile investitii ale anului 2005. Insa randamentele financiare oferite de depozitele bancare si de valuta au scazut dramatic.
Anul 2005 nu a fost deloc unul propice variantelor „clasice' de economisire. Scaderea inflatiei, dar mai ales schimbarea politicii monetare a BNR din cauza liberalizarii contului de capital au condus la diminuarea drastica a randamentelor financiare oferite de depozitele bancare si au distrus efectiv mitul pastrarii valutei la saltea.
Mult mai inspirati au fost cei care au jucat la bursa si au cumparat actiuni la SIF-uri. Pe primul loc se afla SIF Moldova, cu o crestere de 175,47%. Vremea speculatiilor cu apartamente in blocuri construite inainte de 1989 a apus. Devin din ce in ce mai profitabile afacerile cu terenuri. In medie, preturile acestora s-au dublat, insa exista si zone in care cresterea a fost mai mare.
De la inceputul acestui an pina in prezent, cea mai mare crestere pe bursa au avut-o actiunile societatii Chimopar Bucuresti de 249,20% (de la 0,9450 lei/actiunea la 3,30 lei/actiunea). Si cei care au mizat pe actiunile Silcotub pot spune ca s-au imbogatit, mai ales ca acestea au avut un randament de 209,52% (de la 6,30 lei/actiunea la 19,50 lei/actiunea).
Insa, in aceste cazuri, este vorba despre actiuni putin lichide, care se tranzactioneaza greu. Adevaratele actiuni de succes care au adus cele mai mari cistiguri sint cele apartinind SIF-urilor. SIF Moldova sta pe primul loc, cu o crestere de 175,47% (de la 0,7950 lei/actiunea la 2,19 lei/actiunea).
Urmeaza SIF Banat Crisana, cu 155,26% (de la 0,8950 lei/actiunea la 2,29 lei/actiunea), si SIF Oltenia, cu un randament de 150,25% (de la 0,9950 lei/actiunea la 2,49 lei/actiunea). Propriu-zis, cine a mizat pe aceste actiuni si-a triplat in fapt banii investiti. 'Cresterea pe actiunile SIF-urilor era de asteptat in acest an.
Asta pentru ca, la inceputul lui 2005, pretul actiunilor la SIF-uri, fata de indicatorii financiari anuntati, erau prea mici. La acest fapt s-au mai adaugat doua elemente care practic au determinat o crestere galopanta a pretului actiunilor.
Este vorba despre ridicarea pragului de detinere la SIF-uri de la 0,1 la 1%, precum si de privatizarea BCR', sustine Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest.
Pentru 2006, analistii pietei de capital recomanda in continuare actiunile SIF-urilor, dar randamentul va fi mai mic, undeva la 25-35%, cele din sectorul bancar, in speta actiunea BRD si actiunile companiilor petroliere. Unde sigur, mai ales pe actiunile SNP Petrom, cresterea va fi foarte buna.
Fondurile de investitii au randamente de peste 30%
In ceea ce priveste randamentele in titlurile fondurilor de investitii in acest an se remarca Omninvest, cu 52,98%, Napoca, cu 38,74%, si Intercapital, cu 33,91%.
'In 2006 ma astept ca fondurile de investitii pe obligatiuni, care sint cele mai sigure, sa aduca un randament putin peste inflatia prognozata, iar in ceea ce priveste fondurile pe actiuni, cred ca am putea asista si in 2006 la o crestere de peste 20%', mai spune Iulian Panait.
Banii cresc din pamintul de linga Capitala
Anul 2005 a adus o crestere spectaculoasa a preturilor terenurilor, mai ales in zona soselei de centura. Astfel, in zona Otopeni, de exemplu, pretul s-a dublat, de la 20 de euro/mp la 40 de euro/mp. Un alt exemplu este comuna Balotesti. De la 5-10 euro/mp, la inceputul anului pretul a sarit la 25-30 euro/mp.
O evolutie similara au avut-o si terenurile din zona mai putin pretentioasa a localitatii Corbeanca. De fapt, in general este vorba despre terenuri nu foarte bine pozitionate si cu minusuri la capitolul utilitati. Atentia din ce in ce mai mare acordata localitatilor din sudul Capitalei a provocat si aici o crestere a preturilor.
In comuna Berceni, de exemplu, un metru patrat intravilan se vindea la inceputul anului cu 20 de euro, iar sarbatorile il gasesc la 40 de euro. In ceea ce priveste terenurile din extravilan, pretul acestora a pornit de la 2-3 euro/mp si a ajuns la 5-10 euro/mp. 'Anuntata extindere a zonei metropolitane probabil ca va duce la cresterea preturilor terenurilor.
Pretul minimum pentru terenuri aflate in comune de linga Bucuresti, fara nici o facilitate, dar cu posibilitati de dezvoltare, va fi de 10-15 euro/mp', spune Dan Titel, consultant imobiliar la compania Domus. In ceea ce priveste terenurile din zonele bune ale Capitalei, preturile acestora au crescut de la 1.400 de euro in 2004 la 2.000 euro/mp in acest an.
Cel mai prost an pentru valuta la saltea
Anul 2005 nu a fost deloc unul propice variantelor ‘’clasice’’ de economisire. Scaderea inflatiei, dar mai ales schimbarea politicii monetare a BNR din cauza liberalizarii contului de capital au condus la diminuarea drastica a randamentelor financiare oferite de depozitele bancare si au distrus efectiv mitul pastrarii valutei la saltea.
Aprecierea leului fata de principalele valute, indeosebi fata de euro, a facut absolut contraindicata aceasta forma de economisire, cei care s-au incapatinat sa-si pastreze economiile in valuta suferind pierderi drastice.
Pentru a demonstra aceasta, este suficient sa amintim ca, in urma cu un an, pe 13 decembrie 2004, un euro valora, la cursul mediu de schimb comunicat de BNR, 39.386 de lei vechi, in vreme ce cotatia valabila astazi este de 36.426 de lei vechi.
Un oarecare reviriment s-a inregistrat doar in ultima parte a perioadei la dolar, care in urma cu un an era cotat la 29.679 de lei vechi si astazi valoreaza 30.650 de lei vechi. Randamentul obtinut pe aceasta cale este insa absolut nesemnificativ fie si numai daca luam in considerare emotiile celor care au tinut dolarii SUA la saltea.
In ceea ce priveste dobinzile la depozitele in valuta, acestea au avut variatii nesemnificative. Dobinzile la depozitele in lei au avut insa cea mai nefasta evolutie pentru economisire.
Daca la inceputul anului dobinda medie a depozitelor la termen din sitemul bancilor comerciale era de 12,9% (adica cu circa patru puncte procentuale peste inflatia prognozata in 2005), ea a coborit continuu pe parcursul anului, ajungind la sub 6% in luna octombrie.
O afacere ipotetica ar fi fost investitia in aur, gramul de metal pretios crescind in ultimul an din cauza conjuncturii de pe pietele internationale.
Gramul de aur valora, la 13 decembrie 2004, 416.582 de lei vechi, in vreme ce astazi cotatia este de 529.297 de lei vechi, ceea ce inseamna o crestere de 27%. •
Afaceri cu imobile scumpe
Preturile apartamentelor din blocurile vechi au avut cresteri modeste in ultimul an si nu sint considerate o investitie foarte buna. O exceptie o constituie apartamentele cu doua camere. De exemplu, pretul unui apartament in zona Dristor a crescut de la 35.000 de euro la 40-42.000 de euro. Nici pentru viitor nu se asteapta cresteri spectaculoase pe acest segment. Imobilele din zonele centrale s-au dovedit a fi un plasament bun.
Conform unui studiu recent al companiei Regatta, cea mai spectaculoasa crestere s-a produs la locuintele din zona Primaverii, unde pretul pe metrul patrat construit a crescut intr-un singur an de la 1.500 la 2.200 de euro. Urmeaza zona Herastrau, cu o crestere de la 1.200 la 1.700 euro/mp construit, si zona Dorobanti, cu o evolutie de la 1.150 la 1.500 euro/mp construit.
Cea mai mica rata a cresterii se inregistreaza in apropierea Pietei Unirii, unde preturile au ajuns la 1.100 euro/mp construit, de la 1.000 de euro/mp construit.
Sursa: Cotidianul, 13 decembrie 2005.'
Pagina