06.12.2006
-
Salariatii BCR nu se grabesc sa-si vanda actiunile catre Erste Bank
Adevarul EBS
___
Titlurile BCR atrag din ce in ce mai multi investitori. Oamenii de afaceri Gigi Becali si George Copos au anuntat recent ca vor sa lanseze o oferta pentru achizitionarea de actiuni BCR, care se va adresa atat salariatilor bancii cat si societatilor de investitii financiare (SIF).
Intentiile oamenilor de afaceri vin, se pare, pe fondul unor zvonuri legate de gradul redus de subscriere, de pana acum, din cadrul ofertei Erste Bank. Aceasta insa nu s-a incheiat, termenul-limita fiind 24 noiembrie.
Pachetul de actiuni vizat de oamenii de afaceri romani este de cel putin 5% din capitalul social, care la pretul de 6,5 euro oferit de Erste Bank salariatilor, ar valora 257,5 milioane de euro. Iar daca avem in vedere ca cei doi businessmani doresc sa ajunga la 8%, rezulta ca acestia sunt pregatiti sa investeasca peste 400 de milioane de euro in titlurile BCR. Becali a afirmat ca este dispus sa cumpere actiuni de 50 de milioane de euro. Aceasta, la pretul din oferta Erste Bank, ar reprezenta aproape 1% din capitalul social al bancii.
Pe de alta parte, SIFurile nu par insa interesate sa renunte la pachetele de titluri BCR. 'Actiunile BCR reprezinta pentru SIF-uri un plasament de elita, care aduce dividende consistente si, in plus, promite foarte mult pentru viitor. Cel putin pentru moment nu ne gandim sa vindem aceste pachete', a declarat pentru Adevarul, Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF 5. Cele cinci societati de investitii financiare adopta, in principiu, aceeasi politica privind actiunile BCR din portofoliu. 'Consideram ca impreuna, cele cinci SIFuri reprezinta o forta, de aceea aveam o strategie unitara in ceea ce priveste detinerile la BCR', afirma Ciurezu. Cum SIFurile par a fi decise sa nu isi vanda pachetele de actiuni BCR, probabil salariatii BCR vor fi tinta principala a ofertei pe care intentioneaza sa o lanseze Copos si Becali. Iar pentru a-i tenta pe acestia, pretul trebuie sa fie substantial mai mare decat cel oferit de austrieci. Daca unii optimisti ar putea sa spere ca Erste Bank ar putea sa isi imbunatateasca oferta pentru titlurile BCR care apartin salariatilor, oficialii bancii austriece isi mentin insa decizia. In niciun caz oferta 'nu va fi prelungita sau reluata in alti termeni', a precizat pentru Adevarul, Ionut Stanimir, purtator de cuvant la Erste Bank.
Sursa: Adevarul, 6 decembrie 2006.
'
05.12.2006
-
Biofarm a cumparat terenuri de 600.000 euro in Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul farmaceutic Biofarm Bucuresti a cumparat terenuri cu o suprafata totala de 12.300 mp, in valoare de 600.000 de euro, potrivit informatiilor transmise Bursei de Valori Bucuresti. Terenurile, in suprafata de 9.000 de metri patrati si, respectiv, 3.300 de metri patrati, sunt situate in sectorul 3 din Bucuresti. La inceputul lunii noiembrie, compania a anuntat ca a incheiat cu banca ABN Amro un contract de acordare a unui credit in valoare de 800.000 de euro, in vederea achizitionarii unui teren. Anterior, reprezentantii producatorului au afirmat ca Biofarm intentioneaza, pe termen lung, sa dezvolte o noua platforma logistica, urmand sa achizitioneze terenul necesar proiectului.
Totodata, actionarii producatorului farmaceutic Biofarm Bucuresti vor lua in discutie, in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), aprobarea unui plafon de creditare a societatii de 20 mil. euro. In acelasi timp, AGA va supune aprobarii propunerea de participare la privatizarea companiei Antibiotice Iasi. Compania a depus deja o oferta neangajanta la AVAS, in calitate de conducator al unui consortiu format din Biofarm, SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SSIF Broker si omul de afaceri Tudor Dumitru. Toate cele patru societati de investitii financiare si Tudor Dumitru sunt actionari ai Biofarm.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2006. -
Bancile straine emit obligatiuni in locul statului roman
Curierul National BRD
___
In ultimul an si jumatate, singura emisiune de obligatiuni comparabila cu o emisiune a statului a fost cea lansata de Banca Mondiala. Totusi, pe langa initiativa organismului international, luata, se pare, la indemnul Ministerului Finantelor, o serie de institutii de credit din strainatate au emis, de la inceputul anului, obligatiuni denominate in lei. Singura banca romaneasca care a luat o astfel de decizie este BRD, cu o emisiune suprasubscrisa la 609 milioane lei, pe piata din Luxemburg. Dobanzile mai ridicate practicate la lei precum si tendinta sustinuta de apreciere a monedei nationale sunt principalele motive pentru care unele institutii financiare aleg sa emita obligatiuni in lei. Din pacate pentru piata de capital din Romania, emisiunile s-au realizat, in marea lor majoritate, pe piete din afara tarii. Pentru companiile financiare si de asigurari, titlurile de stat reprezinta principala investitie. Un exemplu sunt SUA, unde uriasul deficit comercial este echilibrat, intr-o anumita masura, de plasamentele in bonuri de Trezorerie. De la inceputul anului au avut loc mai multe emisiuni de obligatiuni denominate in lei, printre care si una aranjata pentru statul austriac. Banca Mondiala, KFW din Germania, Eksportfinans Norvegia si Rabobank Olanda, dar si KommuneKredit din Danemarca sunt cateva exemple.
Statul ezita
De 15 luni statul amana in mod repetat emisiunile programate in calendarul oficial. Principala motivatie vizeaza excedentele inregistrate in Trezorerie. Potrivit legii, statul roman nu poate emite obligatiuni in perioade de excedent bugetar. Ministerul Finantelor face demersuri pentru a modifica aceasta lege. 'Avem pregatit un proiect de modificare a legii care sa ne permita sa emitem obligatiuni si in perioade de excedent', declara in cadrul unui seminar ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu. Dupa primele zece luni, bugetul consolidat a inregistrat un excedent de 2,04%. ' Emisiuni de titluri de stat ar trebui sa existe si in perioade de excedent bugetar, pentru mentinerea unui reper in piata si asigurarea unui volum de titluri care pot fi utilizate ca si garantii pe piata interbancara', arata un raport al BNR privind stabilitatea financiara.
Castiguri din dobanzi...
Institutiile de credit ce emit obligatiuni in lei pe pietele internationale pot identifica o sursa de castig in diferenta dintre dobanda oferita pentru obligatiuni si cea pe care ar obtine-o prin plasarea leilor intr-o banca din Romania. Institutia daneza KommuneKredit va lansa o emisiune de obligatiuni in valoare de 45 milioane de lei, pentru investitorii de retail din Japonia, transmite Reuters. Titlurile vor fi emise cu data 21 decembrie si vor avea o dobanda anuala de 5,85%. Scadenta este de 6 ani. In situatia in care banca ar alege sa depuna banii intr-o institutie de credit din Romania, ar obtine o dobanda anuala de 7% in medie. Astfel, diferenta intre dobanda oferita (5,85%) si cea obtinuta in Romania (7% sa spunem) se transforma intr-un castig de 1,15%.
...si din aprecierea leului
Potrivit datelor Bancii Nationale, de la inceputul anului, leul s-a apreciat in ansamblu cu aproximativ 18 bani fata de moneda europeana, de la 3,61 lei cat era estimat un euro in ianuarie la 3,43 lei pe euro la sfarsitul lui noiembrie. Pe de alta parte emisiunea de obligatiuni in sine poate conduce la o apreciere a monedei nationale. Bancile cumparau ieri dimineata un euro cu 3,4220 lei si il vindeau cu 3,4270 lei, iar dupa prima ora de tranzactionare nivelul a scazut la 3,4100-3,4150 lei/euro ca urmare a cumpararii de lei de catre investitorii straini care au investit in obligatiunile in lei emise de BRD SocGen si KommuneKredit. 'Probabil ca emisiunile de obligatiuni in lei din ultimele zile au starnit interesul investitorilor straini, care au ajuns sa influenteze si cursul valutar', a comentat pentru Wall-Street dealerul Raiffeisen Bank Romania Aurelian Mihailescu.
Emisiunea BRD, suprasubscrisa
BRD a vandut pe piata din Luxemburg obligatiuni in valoare totala de 609 milioane lei, informeaza Reuters, citat de Mediafax. Emisiunea bancii a fost astfel suprasubscrisa cu 109 milioane lei. Titlurile au o maturitate de cinci ani, fiind scadente la 12 decembrie 2011, iar dobanda este de 7,75% pe an, platibila anual. Obligatiunile au fost emise la valoarea nominala, de 35.000 de lei, iar rambursarea va fi facuta intr-o singura transa, la scadenta. Obligatiunile nu sunt convertibile in actiuni. Banca este cotata cu ratingul 'Baa3' de catre Moody's Investors Service si 'A minus' de catre Fitch Ratings.
Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2006.' -
Listarea Romtelecom la Bursa din Bucuresti se amana pentru 2008
Adevarul
___
Investitorii de pe piata de capital se pare ca mai au ceva de asteptat pana la listarea companiilor 'promise' de stat. Rezilierea de catre Ministerul Comunicatiilor a contractului cu Credit Suisse First Boston, consultantul selectat pentru listarea Romtelecom la bursa, amana momentul cotarii companiei cel putin pentru anul 2008. In plus, intarzierile nejustificate in procesul de selectare a consultantului pentru listarea Transgaz ridica semne de intrebare privind cotarea companiei mai devreme de finele anului viitor.
Dupa succesul inregistrat de oferta publica initiala (IPO) de la Transelectrica, listarea, in 2007, a inca doua companii din portofoliul statului era privita de reprezentantii pietei de capital drept punctul de pornire pentru dezvoltarea Bursei de la Bucuresti. Se pare insa ca niciuna dintre cele doua societati nu se grabeste spre ringul bursier.
La Romtelecom, intentia Ministerului Comunicatiilor de a rezilia contractul incheiat cu consultantul selectat in vederea listarii companiei, Credit Suisse First Boston, amana momentul cotarii la BVB cel putin pentru anul 2008. De altfel, ministrul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a lasat sa se inteleaga ca listarea Romtelecom nu va avea loc anul viitor. Aceasta, mai ales in contextul in care actionarul majoritar de la Romtelecom, grupul elen OTE, a solicitat ca listarea operatorului roman de telefonie fixa sa se realizeze cel putin dupa un an de la inceperea procesului de redresare. In plus, selectarea unui nou consultant presupune o perioada de cel putin cateva luni. 'Daca in cazul companiilor private demersurile in vederea listarii se pot derula foarte rapid, cand este vorba de o companie de stat si de o decizie politica, lucrurile dureaza mai mult', a declarat, pentru Adevarul, Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta, KTD Invest.
La Transgaz, tergiversarile in ceea ce priveste selectarea consultantului in vederea listarii plaseaza momentul cotarii la bursa cel mai devreme in ultimele luni ale anului viitor. 'In cazul ideal, listarea companiei se face in sase luni de la selectarea consultantului. Pentru a vedea Transgaz la BVB in vara lui 2007, ar trebui ca, pana la finele acestui an, sa fie selectat consortiul sau sindicatul care va intermedia listarea companiei. In prezent, nu se stie nimic privind data finalizarii acestui proces', a declarat, pentru Adevarul, Petru Prunea, presedintele societatii de brokeraj SSIF Broker.
Intarzierile in selectarea consultantului la Transgaz sunt cauzate, se pare, de stabilirea unor criterii care nu permit departajarea participantilor la licitatie. 'Intarzierea demersurile in ceea ce priveste cotarea Transgaz la BVB nu este surprinzatoare, avand in vedere numeroasele probleme legate de privatizarile din domeniul energetic', a declarat, pentru Adevarul, Laurentiu Rosoiu, consultant de investitii la SAI Swiss Capital Asset Management.
'Amanarea listarii Romtelecom, desi lasa un gust amar, nu este totusi surprinzatoare. Aceasta intrucat, avand in vedere experienta cotarilor de pana acum, nimeni nu a crezut in listarea Romtelecom in 2007. Totusi, pentru Bursa de Valori, astfel de intamplari nefericite impiedica dezvoltarea si cresterea capacitatii concurentiale fata de alte burse', afirma Laurentiu Rosoiu. La randul sau, Iulian Panait este de parere ca impactul amanarii cotarii Romtelecom la BVB va avea un impact redus asupra pietei de capital. In primul rand, investitorii nu au crezut in listarea companiei in 2007, iar pentru brokeri, actiunea Romtelecom nu ar fi fost privita ca un blue-chips.
Marile companii, asteptate pe piata de capital
Dragos Neacsu, director in cadrul Deloitte and Touche, atrage atentia ca pentru dezvoltarea bursei nu sunt suficiente listarile Romtelecom si Transelectrica. 'Cotarea unor companii din portofoliul statului nu reprezinta un semn de maturizare a pietei de capital. Aceasta trebuie sa priveasca dezvoltarea sa prin prisma a doua surse, respectiv listarea unor societati de stat si, mai important, cotarea unor companii private', afirma Dragos Neacsu.
Fondurile de investitii, cand se uita spre o bursa, cauta acele sectoare care aduc crestere economica. Or, la BVB, astfel de domenii aproape nu exista. 'Se simte nevoia prezentei la cota bursei a unor sectoare care sau dezvoltat pe picioare private', precizeaza Dragos Neacsu. Printre domeniile cu potential ridicat de crestere care nu sunt reprezentate la BVB sunt cel al serviciilor, constructiilor, IT.
Oricum, faptul ca doua listari majore pentru piata de capital romaneasca intarzie sa aiba loc reprezinta un mare deserviciu adus pietei de capital romanesti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, de anul viitor, sunt asteptate fondurile de pensii, precum si un aflux de investitori straini, care nu vor avea in ce sa investeasca.
Sursa: Adevarul, 5 decembrie 2006.'
04.12.2006
-
Broker isi va capitaliza cea mai mare parte din castig pentru a-si putea restructura operatiunile
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de intermediere financiara Broker Cluj intentioneaza anul viitor sa capitalizeze 'cel putin' 15 milioane de lei (4,4 milioane de euro) din profitul pe care-l va obtine in 2006 si totodata sa deruleze o majorare de capital cu aport in numerar, pentru a creste capacitatea firmei de a a-si reorienta operatiunile dupa specificul unei banci de investitii, potrivit conducerii Broker.
Consiliul de administratie al Broker a aprobat saptamana trecuta 'inceperea demersurilor' pentru transformarea societatii intr-o banca de investitii si trecerea firmei la categoria I a Bursei de Valori. Broker mai anuntase si in trecut, dupa momentul listarii la Bursa, ca intentioneaza sa-si structureze operatiunile dupa modelul unei banci de investitii.
'Inceperea demersurilor inseamna inceperea demersurilor catre CNVM care sa aprobe aceasta schimbare, cu atat mai mult cu cat Broker are in prezent un capital de trei ori mai mare decat capitalul cerut de BNR pentru infiintarea unei banci comerciale. Este adevarat, nu am gasit in legislatia pietei de capital reglementarea unei astfel de entitati, dar acest concept exista in prevederile din Uniunea Europeana si vrem sa determinam CNVM sa se alinieze si din acest punct de vedere la normele europene', a declarat Petru Prunea, presedintele Broker Cluj.
Potrivit lui Prunea, transformarea Broker intr-o banca de investitii vizeaza in primul rand o schimbare a denumirii, dar si a ponderii diverselor activitati ale societatii.
'Este vorba de o schimbare de denumire in Banca de Investitii Broker, dar vrem sa ajustam si raportul intre operatiunile noastre. In prezent, cea mai mare pondere in activitatea noastra o detine activitatea de tranzactionare si plasament si vrem, odata cu acea schimbare, sa marim ponderea activitatii de consultanta si a celei de operatiuni cu firme', spune Petru Prunea.
'Depinde si de oferta noastra, de calitatea ofertei, de posibilitatile noastre. De aceea vrem ca anul viitor sa capitalizam cel putin 15 milioane de lei din profitul pe acest an si sa derulam o majorare de capital prin aport in numerar. Acestea sunt propunerile noastre, dar hotararea definitiva va fi luata in cadrul AGA', a mai spus seful Broker.
Broker Cluj avea dupa primele zece luni ale anului un profit brut de 17,83 milioane de lei (5,03 milioane de euro), mai mare decat profitul realizat pe tot parcursul anului trecut.
Societatea va derula la inceputul anului viitor si emisiunea de obligatiuni cu optiuni de subscriere anuntata initial pentru acest an.
'Prospectul e spre autorizare la CNVM. Probabil vom primi autorizarea pana la finalul acestui an si vom da drumul la oferta la inceputul anului viitor', a precizat Petru Prunea. Emisiunea de obligatiuni va avea o valoare de 25 de milioane de lei si va fi prima de acest gen de pe piata romaneasca ce va oferi investitorilor posibilitatea de a cumpara la scadenta actiuni ale emitentului la un pret fix.
Consiliul de administratie al firmei a mai aprobat saptamana trecuta ca Broker sa devina o 'societate libera de fumat'.
'In Europa sunt tari care au interzis fumatul in cadrul companiilor. La Broker, in centrala si in sucursale, fumatul deja nu mai este permis, dar se putea fuma in curtile exterioare sediilor noastre si nu mai vrem sa permitem acest lucru. Era deranjant. Avem oameni foarte buni, la care tinem mult si vrem ca prin aceasta masura sa le conservam sanatatea', a declarat Prunea.
Ce se intampla cu cei care sunt fumatori?
'Ori se lasa, ori pleaca din firma', a conchis seful Broker.
Sursa: Ziarl Financiar, 4 decembrie 2006.' -
Alro va inchide doi ani Alum Tulcea pentru investitii in retehnologizare
Curierul National ALR
___
Producatorul de alumina Alum Tulcea isi va inchide portile, pentru aproximativ doi ani, pentru investitii in retehnologizare in urma unei investitii de 50 milioane de dolari, realizata de proprietarul Alro Slatina. Compania va inlocui o mare parte din utilajele existente pentru a eficientiza productia si pentru conformarea cu normele europene de protectie a mediului.
'Am constatat ca, la Alum Tulcea, necesarul de investitii este mai mare decat cel estimat. In primul rand este nevoie de investitii foarte mari pentru centrala termica, pentru ca producem abur destul de scump. Pentru sustinerea acestui program investitional intentionam sa operam o majorare de capital de 114 milioane dolari care va avea loc in data de 6 decembrie', a declarat Gheorghe Dobra, directorul general al Alro. Conform spuselor lui Dobra, costurile de intrerupere a activitatii in fabrica tulceana se vor cifra la 8-9 milioane dolari pe an iar investitia va fi amortizata in cel mult cinci ani.
800 de muncitori disponibilizati
In paralel cu demararea planului de retehnologizare, Alum lanseaza si un program de disponibilizari voluntare, destinat persoanelor care doresc sa-si continue activitatea in afara companiei pe perioada in care producatorul de alumina va fi oprit. In acest sens aproximativ 800 de angajati, din cei 1200 ai fabricii, vor trebui sa-si paraseasca locul de munca, mare parte dintre acestia urmand a fi reincadrati dupa terminarea procesului de retehnologizare. Potrivit lui Dobra, programul va incepe luna viitoare si va respecta intru totul prevederile Contractului Colectiv de Munca semnat cu sindicatele fabricii tulcene. Astfel, salariatii vor primi sume de bani in functie de perioada cat au fost angajati ai companiei. La acestea se adauga plata ajutorului de somaj pentru un an si bonusuri de doua pana la patru salarii. In urma acestor investitii se urmareste optimizarea fluxului tehnologic pentru obtinerea unor costuri de productie competitive la nivel mondial cat si controlul strict al consumului de materii prime, materiale, pacura si energie. Totodata se va dubla capacitatea de productie a fabricii, pana la 1 milion de tone.
Alumina, procurata din surse externe
In perioada in care fabrica tulceana va fi inchisa, alumina necesara producerii de aluminiu la Alro Slatina va fi achizitionata din import. Ne vom procura alumina din tari ce detin rezerve insemnate de bauxita ca India, Brazilia, Caraibe, Australia, a mai spus Dobra, care a mai adaugat ca pretul de achizitie al bauxitei din import este chiar mai scazut decat la intern. Aceasta deoarece, conform spuselor directorului general Alro, la Alum, din cauza tehnologiilor invechite si a consumului mare de energie se produce mai scump decat la extern. In acelasi timp, in prezent piata aluminei este foarte prielnica pentru achizitii, intrucat preturile internationale sunt scazute, tendinta care se va pastra si in urmatorii doi ani, a mai spus Dobra, care a adaugat: 'niciodata nu am investit in achizitia de bauxita cand piata e pe val'. Din spusele lui Dobra, Marco International Zurich intentioneaza sa achizitioneze mine de bauxita care sa asigure materia prima pentru fabrica de la Slatina, precum si pentru cea din China. Intrebat care este locatia viitoarelor mine de bauxita, Dobra a spus doar ca 'se gasesc intr-o zona frumoasa a globului', Alum Tulcea este cel mai mare producator roman de alumina calcinata, utilizata pentru obtinerea aluminiului. Compania este unul dintre principalii furnizori de materie prima ai combinatului Alro Slatina. Principalele piete de desfacere pentru produsele rezultate din alumina livrata de Alum sunt tarile UE, Turcia si tarile din zona Balcanilor. In primele noua luni ale acestui an, Alum a inregistrat o cifra de afaceri de circa 145 de milioane de dolari, comparativ cu 68,8 milioane de dolari, in perioada similara a lui 2005. Compania a avut un profit de peste 7 milioane de dolari in perioada ianuarie-septembrie 2006, fata de o pierdere de 26 de milioane dolari in aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Curierul National, 4 decembrie 2006.' -
Bancile isi intorc privirea spre producatorii agricoli
Adevarul
___
Anul 2006 ar putea fi considerat inceputul finantarii in agricultura. Este pentru prima oara cand creditele acordate in acest domeniu au inregistrat un ritm de crestere de peste 50%. Spre deosebire, in anii precedenti, volumul a sporit cu circa 15%.
Creditele bancare acordate in sectorul agricol s-au ridicat, la sfarsitul lunii septembrie, la aproape 2,4 miliarde de lei noi (aproximativ 675 milioane de euro). Iar comparativ cu perioada similara a anului precedent, volumul a sporit cu circa 240 milioane de euro. Astfel, 2006 este primul an in care imprumuturile acordate in agricultura sporesc in ritm alert. Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara, a declarat pentru Adevarul ca baza accelerarii creditelor in agricultura o constituie 'Programul Fermierul'. Pana la inceputul acestui an, un impediment in finantarea producatorilor agricoli era reprezentat de intocmirea documentatiei de credit si de constituirea garantiilor. 'Dar in momentul in care statul a inceput sa garanteze imprumuturile, prin Ministerul Agriculturii, bancile au inceput sa isi indrepte atentia spre sectorul agricol', explica Sorin Minea.
Institutiile de credit acorda imprumuturi atat marilor producatori din agricultura, cat si micilor fermieri. Eugen Lascu, director executiv Raiffeisen Bank, precizeaza faptul ca finantarile acordate de banca sunt destinate corporatiilor, clienti ai bancii, marii fermieri, comerciantii si procesatorii de cereale si oleaginoase. 'Speram ca, in anul 2007, sa abordam si sectorul fermierilor mici si mijlocii cu produse specifice', adauga Eugen Lascu.
Pe de alta parte, alte institutii de credit au inceput deja sa se orienteze si spre micii fermieri. Razvan Filcescu, director executiv credite in cadrul ProCredit Bank, precizeaza ca portofoliul de clienti ai bancii este format din micii producatori. 'Accesul acestei categorii de clienti la mijloacele de finantare este limitat atat de inexistenta bancilor in zona rurala, cat si de oferta existenta pe piata, in acest moment', explica Razvan Filcescu. In momentul de fata, ProCredit Bank are peste 4.500 de credite in derulare. 'Pentru sfarsitul anului 2007, ne asteptam ca majorarea volumului portofoliului de credite sa fie de peste 150%, comparativ cu finele acestui an', precizeaza directorul ProCredit.
De asemenea, Eugen Lascu spune ca exista un potential de crestere a finantarilor pentru companiile ce desfasoara afaceri cu cereale sau oleaginoase, dat fiind conditiile si traditia din Romania pentru aceste culturi.
Sursa: Adevarul, 4 decembrie 2006.'
30.11.2006
-
Comvex, preluat de un marinar
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMVX
___
Omul de afaceri Corneliu Idu, cu activitati in domeniul transporturilor maritime, a preluat controlul asupra operatorului portuar Comvex Constanta printr-un lant de firme pe care le controleaza. Comvex era controlat anterior de grupul britanic Balli, aceasta fiind ultima companie pe care Balli o detinea in Romania.
La ultimul pret de tranzactionare de pe piata RASDAQ, Comvex valoreaza 24 de milioane de euro. Comvex este controlat de Solidmet SRL, care detine un pachet de 52% din actiuni. Conform datelor de la Registrul Comertului, Solidmet este controlata integral de Bulk Project SRL din Constanta. Aceasta este controlata la randul ei de Octogon Shipping & Services SRL, care il are ca actionar majoritar pe Corneliu Idu, cu o participatie de 64,45%.
CNVM l-a sanctionat saptamana trecuta cu avertisment pe Viorel Panait, administratorul Comvex pentru ca nu a facut publica schimbarea controlului asupra societatii, in conformitate cu reglementarile pietei bursiere. Viorel Panait si Corneliu Idu nu au fost disponibili ieri pentru a comenta schimbarea controlului asupra Comvex.
Comvex face parte din lantul de transport pentru exporturile Mittal Steel Galati (fostul Sidex). Produsele siderurgice ale Sidex care merg la export pe transport maritim tranziteaza pe la operatorul portuar Romportmet Galati si trec apoi pe la Comvex Constanta.
Romportmet a fost preluata anul trecut de Mittal Steel de la fondul Broadhurst, ulterior Broadhurst si-a majorat participatia la Comvex de la 10% la 21% prin achizitionarea unui pachet de actiuni detinut de SIF Transilvania. Idu, care a fost capitan de cursa lunga, detine grupul de firme Octogon, cea mai importanta companie din grup fiind Idu Shipping, cu un profit de 1,9 miloane de euro anul trecut la o cifra de afaceri de 3 milioane de euro.
Balli a mai detinut RoBank, vanduta catre ungurii de la OTP, producatorul de alumina Alum Tulcea, vandut catre Alro Slatina, si compania de asigurari Asigurarea Anglo-Romana, care a intrat in faliment.
Comvex a obtinut in primul semestru un profit net de 2,7 mil. euro, la afaceri de 8,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 noiembrie 2006. -
Anexele contractului de privatizare a BCR vor fi publicate
Curentul EBS
___
Serialul desecretizarilor contractelor de privatizare continua. Anexele aferente hotararii de guvern prin care plafoanele de garantare a sumelor care fac obiectul litigiilor rezultate din activitatea Bancii Romane de Comert Exterior (Bancorex) au fost majorate, aprobata in luna august, vor fi publicate in Monitorul Oficial.
Decizia ca informatiile cuprinse in aceste anexe sa fie facute publice, prin prezentarea lor in Monitorul Oficial, a fost adoptata in sedinta de ieri a executivului. Actul normativ privind majorarea plafoanelor de garantare a sumelor care fac obiectul litigiilor izvorate din activitatea Bancorex pana la data radierii acesteia din Registrul Comertului, pentru care este raspunzatoare BCR, a fost publicat in Monitorul Oficial, in luna august, dar anexele aferente au fost clasificate.
Plafoanele au fost majorate cu sumele de 748.144,3 de lei, 31.900.906,38 de euro si 7.129.217,98 de dolari, reprezentand toate raspunderile, inclusiv daunele directe si indirecte rezultate din sau in legatura cu litigiile izvorate din activitatea Bancorex.
Potrivit legislatiei, sunt garantate irevocabil si neconditionat pe numele BCR sumele reprezentand toate raspunderile, inclusiv daunele directe si indirecte rezultate sau in legatura cu litigiile izvorate din activitatea Bancorex pentru care BCR este raspunzatoare.
Erste Bank din Austria a fost desemnata in luna decembrie a anului trecut castigatoarea licitatiei pentru preluarea BCR, cea mai mare banca din Romania, pentru 3,75 miliarde de euro. Tranzactia este prevazuta sa fie finalizata pana la 21 septembrie, iar contractul de privatizare include prevederi privind garantarea de catre stat a platii sumelor provenite din activitatea Bancorex, preluata de BCR inainte de privatizare.
In luna septembrie, guvernul a decis ca anexele hotararilor de aprobare a contractului de vanzare-cumparare a pachetului de actiuni detinut de stat la BCR, a pretului de vanzare si a unor documente contractuale sa fie de asemenea publicate in Monitorul Oficial.
Guvernul aprobase prin ordonanta de urgenta acoperirea de catre stat a datoriilor in contul Bancorex din posibile litigii, care vor aparea p?na in 2013, in limita sumei de 1,8 miliarde de euro, adica cel mult jumatate din valoarea privatizarii BCR (dar trei sferturi din c?t a incasat statul rom?n!).
Consiliul Concurentei solicitase precizari exacte cu privire la cuantumul debitelor pe care statul le va acoperi din eventuale litigii aferente fostei Bancorex, precum si termenul in care acestea cad in responsabilitatea statului, pentru a se putea pronunta asupra formei de ajutor de stat in contul fostei institutii de credit.
Un numar de 690 de companii aveau, la inceputul lunii octombrie, datorii in valoare totala de 1,1 miliarde de dolari (0,8 miliarde euro) catre fosta Bancorex, potrivit unei liste prezentate la predarea mandatului de fostul presedinte AVAS, Razvan Orasanu. Firmele care inregistreaza cele mai mari datorii sunt Sanca Impex Bucuresti, Ulco Bucuresti si Azochim Savinesti.
Sursa: Curentul, 30 noiembrie 2006. -
Toate contractele de privatizare din energie vor fi publicate astazi la ora 12
Adevarul
___
Dupa marele scandal generat de privatizarea Petrom, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) anunta ca astazi vor fi publicate pe site-ul institutiei, pana in ora 12, toate contractele de privatizare din domeniul energetic. 'Acest lucru survine in urma transmiterii acordului din partea firmelor care au achizitionat pachete majoritare de actiuni in cadrul procesului de privatizare a societatilor comerciale din sectorul energetic pentru a face publice aceste contracte de privatizare, cu exceptia planurilor de afaceri', au informat ieri reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului. Marti, institutia a anuntat ca cinci din cele sase companii straine au fost de acord cu desecretizarea contractelor, respectiv OMV-Austria, E.ON Ruhrgas-Germania, E.ON Energie-Germania, CEZ-Cehia si Enel-Italia. Singura firma care nu anuntase oficial pana ieri ca este de acord cu publicarea actului este compania Gaz de France. MEC nu precizeaza daca Gaz de France a raspuns solicitarii institutiei.
Presedintele Traian Basescu a declarat, saptamana trecuta, dupa sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), ca institutia va cere detinatorilor de contracte de privatizare in domeniul energetic, fie ca este vorba despre Petrom sau de distributia de energie electrica sau de gaze, sa le faca publice imediat. La cateva ore dupa declaratia sefului statului, ministrul economiei Codrut Seres (foto) a precizat ca pe site-ul MEC vor fi publicate foarte rapid toate contractele de privatizare si anexele acestora, dar si contractele incheiate de producatorii de energie cu intermediarii 'cu preturi cu tot'. Seres, a cerut, saptamana trecuta, celor sase companii, sa-si dea acordul, pana la 28 noiembrie, fata de desecretizarea contractelor de privatizare.
Statul roman a privatizat in ultimii trei ani trei sferturi dintre companiile care opereaza pe piata petroliera, a distributiei de gaz si electricitate. In urma proceselor de privatizare derulate, conform conditiilor impuse de statul roman, doar cu investitori strategici, companiile din sectorul energetic au fost preluate de firme straine dupa cum urmeaza: Petrom de catre grupul austriac OMV, Electrica Banat, Electrica Dobrogea si Electrica Muntenia Sud de grupul italian ENEL, Electrica Oltenia de firma ceha CEZ, Electrica Moldova de grupul german integrat E.On Ruhrgas, Distrigaz Sud de firma Gaz de France, iar Distrigaz Nord de societatea de gaze din cadrul grupului german E.On Ruhrgas.
Cu exceptia Electrica Muntenia Sud, la care contractul de privatizare este in curs de aprobare de parlament, in cazul celorlalte societati investitorii straini si-au intrat in atributii. In portofoliul statului roman au mai ramas societatile Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud si Nord si Romgaz.
Sursa: Adevarul, 30 noiembrie 2006.
'
Pagina