20.03.2006
-
Turbomecanica si-a bugetat un profit de peste 5 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Compania Turbomecanica Bucuresti, singurul producator de motoare cu reactie si turbomotoare din zona Europei de Est, si-a bugetat pentru acest an un profit net de 18 milioane de lei (5,14 milioane de euro), in crestere cu 5% comparativ cu profitul obtinut in 2005. Compania, care lucreaza pentru motoarele de aeronave Rolls Royce si General Electric, a obtinut anul trecut un profit net de 17,7 milioane de lei (4,88 milioane de euro), cu circa 20% mai mare, in euro, fata de 2004. Profitul companiei a fost influentat negativ de cresterea preturilor la utilitati, in special energie electrica, si de aprecierea cursului de schimb al monedei nationale, in conditiile in care o parte semnificativa a veniturilor provin din exporturi.
Turbomecanica si-a prevazut in buget realizarea unor venituri totale de 99,3 milioane de lei (28,4 milioane de euro), fata de 111 milioane de lei (30,7 milioane de euro) in 2005. Cheltuielile totale ar urma sa se ridice la 81,3 milioane de lei (23,2 milioane de euro). Compania nu a precizat insa care este cifra de afaceri estimata. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 104,8 milioane de lei (28,9 milioane de euro), in crestere cu circa 19,5% fata de anul precedent. Turbomecanica si-a programat pentru acest an realizarea de investitii in valoare de 6,48 milioane de lei (1,84 milioane de euro).
Turbomecanica a incheiat in 2004 un contract cu producatorul britanic de motoare pentru aeronave Rolls Royce, pe o perioada de cinci ani, pentru productia si livrarea de componente si subansambluri necesare la fabricatia motoarelor pentru aeronave. Valoarea contractului se ridica la cateva milioane de euro. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru a oferi mai multe informatii.
Principalul client al Turbomecanica este insa grupul american General Electric, cu care a infiintat in 2001 o societate mixta de tip joint-venture. O mare parte a productiei de subansambluri pentru motoare de aviatie, in valoare de cateva milioane de euro pe an este cumparata in prezent de catre GE Aircraft, divizia aeronautica a gigantului american.
Compania este controlata de catre asociatia salariatilor Turboact, care detine 60,7% din actiuni. Actionarii Turbomecanica au aprobat distribuirea a 90% din profitul net obtinut in 2005 sub forma de dividende si au stabilit un dividend brut de 1,09 lei/actiune. Data de inregistrare pana la care investitorii pot cumpara actiuni Turbomecanica pentru a beneficia de dividende este 31 martie. Actiunile Turbomecanica sunt listate la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare al acestor actiuni fiind de 16,5 lei/actiune. De la inceputul anului, aceste titluri au castigat peste 30%. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 69,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 martie 2006. -
Austriecii de la OMV-Petrom scapa de obligatia de a importa si inmagazina cantitati suplimentare de gaze
Gandul SNP
___
Masura ar fi ajutat romanii sa treaca mai usor peste iernile grele.
Protejati de un contract de privatizare beton, care le aduce doar privilegii, austriecii de la OMV sunt tinuti, in continuare, in brate de oficiali din cabinetul Tariceanu. Gratie secretarului de stat pentru Petrol si Gaze din MEC, Virgil Crecana, pe 29 decembrie 2005 a fost incheiat un memorandum intre Ministerul Economiei si Petrom, implicand si Autoritatea de Reglementare in domeniul Gazelor, care avantajeaza clar societatea Petrom-OMV, in defavoarea competitorilor de pe piata. Astfel, Petrom nu este obligata sa efectueze import de gaze si nici sa inmagazineze cantitati de gaze suplimentare. Ceea ce inseamna ca Romania nu poate conta pe sprijinul societatii cumparate de austriecii de la OMV pe timp de iarna grea. Potrivit memorandumului, â??Petrom nu va fi obligata la import de gaze naturale pentru acoperirea sarcinii de import decurgand din consumul propriuâ?? si, totodata, â??nu va fi obligata, direct sau indirect, la inmagazinarea unor cantitati de gaze suplimentare celor care rezulta programelor de inmagazinareâ??. Desi statul - prin Ministerul Economiei - detine 42% din actiunile Petrom, iata ca memorandumul initiat de secretarul de stat Crecana scuteste societatea de anumite obligatii fata de romani. In baza aceluiasi document oficial, Petrom beneficiaza si de alte avantaje, si anume: pretul â??gazelor noiâ??, certificate de Agentia pentru Resurse Minerale si utilizate lunar de catre societate, nu va fi majorat si, mai mult, pretul de valorificare al gazelor noi din productia interna â??este negociabil in limita unui procent de maximum 90% din pretul mediu de achizitie al gazelor din importâ??. Asa-numitele â??gaze noiâ?? sunt gazele situate in straturile superioare ale zacamantului si sunt mai dificil de extras. MEC se angajeaza sa emita un ordin in acest sens in cursul lunii ianuarie 2006, se precizeaza in memorandum. â??Nici gand! Nu am emis un astfel de ordin. Am transmis societatii Petrom ca nu recunoastem memorandumul incheiat in decembrieâ??, ne-a declarat Codrut Seres, ministrul Economiei. â??Din documentul respectiv, se aplica doar articolul 5, referitor la cantitatile lunare de gaze pe care Petrom le va pune la dispozitia pietei interneâ??, a precizat Seres.
Sursa: Gandul, 20 martie 2006. -
Strategia de privatizare a CEC - a treia schimbare
Adevarul
___
La nivelul ministerelor se va dezbate, in aceasta saptamana, un proiect normativ prin care se propune o noua modificare a strategiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Principala modificare, a treia in ultimul an, consta in cresterea de la 75% la 85% din actiuni a pachetului ce va fi scos la vanzare. In Nota de fundamentare a proiectului, initiatorii arata ca masura de majorare a pachetului este datorata necesitatii ca 9,9% din actiuni sa treaca in portofoliul Fondului Proprietatea. Cea mai mica parte (0,1%) din actiuni va fi listata pe pietele de capital, iar restul de 5% se va vinde salariatilor, membrilor Consiliului de Administratie si pensionarilor care au avut ultimul loc de munca la CEC.
Aproape 20 de modificari
Daca proiectul in discutie va fi adoptat in forma actuala, Hotararea Guvernului nr. 806/2005 (strategia de privatizare a CEC) va suferi 19 modificari. Mentionam, in continuare, cateva dintre acestea: l plata integrala a contravalorii actiunilor cumparate se va face in numerar; l listarea pe piata de capital se va face dupa finalizarea privatizarii pachetului majoritar l vanzarea de actiuni catre salariati se va face prin negociere directa, fara selectie de oferte; l Ministerul Finantelor poate intrerupe oricand procesul de privatizare; l Proiectul final al contractului de privatizare va fi anuntat ofertantilor selectati cu cel putin 8 zile inaintea datei anuntate pentru depunerea ofertelor angajante imbunatatite.
Proiectul poate fi atacat
'Ar fi trebuit sa se opreasca licitatia si sa porneasca de la capat intregul proces de privatizare. Asa, regulile se modifica in timpul jocului si, prin urmare, proiectul poate fi atacat la Curtea Constitutionala', ne-a declarat presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR), Marian Petre Milut. Cu toate ca pachetul ce va fi scos la vanzare va fi proportional mai scump, Marian Milut afirma ca UNPR isi mentine intentia de participare la privatizarea CEC, anuntata in luna ianuarie. In opinia liderului patronal, 'CEC face pe putin un miliard de euro'.
'Camera secretelor' s-ar putea deschide din nou
Presedintele CEC, Eugen Radulescu, a declarat ca 'Data Room' se va putea deschide din nou, daca vor trece trei sau mai mult de sase luni de la prima deschidere. 'Camera de date', in care patrund numai ofertantii selectati, contine principalele informatii financiare relevante pentru o evaluare corecta a afacerii CEC.
Sursa: Adevarul, 20 martie 2006.'
17.03.2006
-
Fercala ameninta cu actionarii blocarea vanzarii BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF-urile vor fi 'silite' de actionari sa voteze impotriva finalizarii procesului de privatizare a BCR, proces dependent de modificarea actelor constitutive ale bancii, in cazul adoptarii de catre Parlament a Ordonantei Guvernului privind pragul de 1% pentru detinerile la SIF-uri, ameninta Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, intr-o scrisoare adresata miercuri presedintelui Camerei Deputatilor.
Ordonanta a trecut deja de Senat in forma adoptata de Guvern, iar luni ar urma sa intre in dezbaterea Camerei.
Desi Mihai Fercala se refera in scrisoare la toate SIF-urile, avand in vedere 'cererea deja facuta de o serie de actionari', reprezentanti ai altor societati afirma ca nu au fost consultati in acest sens. 'Nu stiam de aceasta scrisoare. SIF Muntenia nu e implicata intr-o astfel de intelegere', a declarat pentru ZF Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia. 'Eu nu am stiinta de o astfel de intelegere dintre SIF-uri. Din ceea ce stiu eu, SIF Banat-Crisana nu e parte intr-o astfel de intelegere', a precizat si Carmen Dumitrescu, directorul general adjunct al SIF Banat-Crisana. Cele cinci SIF detin impreuna 30,12% din actiunile BCR - SIF Transilvania, SIF Muntenia, SIF Moldova si SIF Banat-Crisana - cate 6%, iar SIF Oltenia - 6,12%.
Conform contractului de privatizare a BCR incheiat de AVAS cu austriecii de la Erste Bank, una din conditiile premergatoare finalizarii tranzactiei in valoare totala de 3,75 mld. euro este modificarea statutului bancii astfel incat actionarul majoritar sa nu mai aiba nevoie de 75% din voturile din AGA pentru adoptarea unor decizii importante. Majoritatea de 75% ar urma sa ramana in vigoare numai pentru luarea unor hotarari privind schimbarea sediului central al BCR, lichidarea, fuziunea sau majorarea capitalului social al bancii.
Conform intelegerii cu Erste Bank, modificarile mentionate ar urma sa fie incluse in statutul BCR intr-o AGA care ar putea avea loc spre sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai. AVAS sustine ca a incheiat o intelegere cu cele cinci SIF, astfel incat statutul sa poata fi modificat corespunzator. Zvonuri privind o posibila abandonare de catre SIF-uri a acordului respectiv au mai circulat pe piata. De la bun inceput, intelegerea a fost conditionata de angajamentul Erste Bank de a lista actiunile BCR in termen de trei ani de la incheierea tranzactiei, SIF-urile dorind astfel sa-si asigure un exit cat mai profitabil. Intre timp, banca austriaca si-a exprimat interesul de a negocia cu SIF-urile cumpararea actiunilor acestora.
Surse apropiate SIF-urilor au declarat pentru ZF ca unele din societatile controlate de omul de afaceri Catalin Chelu au trimis scrisori pentru a se convoca o Adunare Generala Extrordinara separata in care sa se voteze o anumita atitudine a SIF-urilor fata de privatizarea BCR. Aceleasi surse au spus ca unii din actionarii principali ai SIF-urilor au afirmat ca nu vor fi de acord cu eliminarea majoritatii de 75% cu care se iau in prezent hotararirile importante 'sub absolut nici o forma'. Unele SIF-uri au introdus de altfel in convocatorul AGA din aprilie un punct legat de informarea privind pozitia Consiliului de Administratie in procesul de privatizare a BCR.
Pe de alta parte, sefii celor cinci societati s-au inteles sa sustina eliminarea oricarui prag de detinere la SIF-uri, cu conditia sa se limiteze dreptul de vot la cel mult 1% - justificarea fiind ca astfel se protejeaza drepturile actionarilor minoritari.
In scrisoarea semnata in numele Consiliului de Administratie al SIF Transilvania, Mihai Fercala sustine ca Ordonanta privind pragul de detinere a fost adoptata 'la propunerea grupurilor de interese' si solicita presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, sa propuna respingerea actului normativ sau, in ultima instanta, sa sesizeze Curtea Constitutionala prin grupul parlamentar al PSD. Scrisoarea a fost inregistrata miercuri la Camera, insa ieri, Adrian Natase si-a dat demisia din functia de presedinte al forului legislativ. Pe de alta parte, unele SIF-uri si-au modificat deja statuturile conform Ordonantei.
Fercala acuza Guvernul ca prin adoptarea ordonantei respective 'intervine in viata unor companii cu capital integral privat, schimbandu-le actele constitutive in raport de interesele unor grupari economice interesate a prelua acele companii'.
La inceputul lunii februarie, presedintele Traian Basescu le vorbea sefilor din Ministerul Administratiei si Internelor despre 'actiuni viguroase de a pune mana pe cat mai multe SIF-uri'. Prin ordonanta adoptata, Guvernul a stabilit limita de detinere si limita de vot la 1% din capital pentru un singur detinator de actiuni la un SIF. Presedintele SIF Transilvania afirma ca Executivul a creat astfel premisa ca '51 de persoane fizice si/sau juridice - sau chiar mai putine - sa detina controlul absolut asupra unor institutii financiare cu 400-450.000 de actionari fondatori'.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 martie 2006.' -
Fondul Proprietatea isi incepe activitatea... in instanta
Gardianul
___
Fondul Proprietatea urmeaza sa se judece cu circa zece societati care au fost selectate pentru a face parte din portofoliul sau, potrivit presedintelui Consiliului de Supraveghere, Nicolae Ivan. In unele cazuri, Fondul da in judecata acele societati, iar in alte cazuri, Fondul este dat in judecata.
'Avem diverse nemultumiri, si noi, si ei (n.r. - societatile din portofoliu)', ne-a declarat Ivan. Care sunt societatile cu care Fondul Proprietatea va ajunge in fata instantei de judecata? 'Nu pot sa comentez. Sunt informatii privilegiate', a raspuns Ivan.
Acesta a argumentat ca nu poate anunta prin media numele societatilor pe care intentioneaza sa le dea in judecata, intrucat astfel de informatii ar putea prejudicia valoarea Fondului.
Ivan a refuzat sa faca publice insa si societatile care dau in judecata Fondul Proprietatea. Pe de alta parte, el sustine ca valoarea societatilor este mica, si, in consecinta nu influenteaza listarea. 'Aceasta se face pe baza unei valori a Fondului', a spus el. Valoarea participatiilor detinute de Fond la companii listate la bursa este de circa 1,2 miliarde de euro. Daca la acestea se adauga sumele care vor fi primite in numerar, se ajunge la circa 2 miliarde de euro. Luand in considerare si procentele care reprezinta participatii ale Fondului Proprietatea la companiile de utilitati, Loteria Romana si CN Imprimeria Nationala, se ajunge la o valoare a portofoliului care depaseste nivelul capitalului social.
'Auditul, calculele de evaluare vor fi facute pentru toate societatile care sunt in potofoliul Fondului Proprietatea, dar in prima faza ne vom concentra pe societatile mari, care sa ne ajute sa ajungem la aceasta valoare', a afirmat Ivan.
Fondul are in portofoliu actiuni la 114 companii romanesti, capitalul sau social fiind de 3,9 miliarde euro. Capitalul urmeaza sa fie majorat ulterior cu alte active, daca cererile de despagubire vor depasi aceasta valoare.
Cererea de listare, in aprilie
Ivan estimeaza ca, pana la mijlocul lunii aprilie, va fi prezentata Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) propunerea de listare a Fondului la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). 'Pentru listare, Fondul trebuie sa indeplineasca cerintele CNVM, care sunt generale, nu speciale.
Fondul trebuie sa dovedeasca Comisiei si actionarilor ca valoarea portofoliului este cel putin egala cu valoarea declarata a capitalului. Asteptam sume importante, de circa jumatate de miliard de euro din privatizarea BCR, a CEC si oferta publica a Romtelecom', a mai spus Ivan. Fondul va fi listat la BVB si la o bursa internationala.
'Nu pot sa comentez. Sunt informatii privilegiate.'
Nicolae Ivan, presedintele Fondului Proprietatea
Consultantul juridic, anuntat pe 22 martie
Consultantul juridic international al Fondului urmeaza sa fie anuntat pe 22 martie. Ieri au fost deschise oferte depuse de Allen & Overy, Latern Corporation Limited, Salans, Shearman & Sterling LLP si Freshfields Bruckhaus Deringer.
Oferta financiara are o pondere de 60% din punctajul final, diferenta revenind ofertei tehnice.
In cadrul ofertei tehnice vor fi punctate mai multe elemente, respectiv numarul de avocati, experienta si proiectele asemanatoare realizate de casele de avocatura internationale, iar oferta financiara este legata de pretul cel mai mic solicitat de societati. Consultantul juridic international va redacta caietului de sarcini pentru managerul de fond (societatea de administrare - n.r.) si va organiza licitatia pentru selectia acestuia.
Sursa: Gardianul, 17 martie 2006.' -
Sindicalistii de la Azomures au iesit in strada
Curierul National
___
Aproximativ 100 de membri ai sindicatului 'Independent' din Azomures au pichetat, ieri, Prefectura Mures. Ei au solicitat stoparea cresterii pretului la gaz metan si gasirea unor solutii pentru situatia in care se afla industria chimica si petrochimica. Manifestarea face parte din actiunile organizate de Federatia Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie in mai multe judete unde exista intreprinderi procesatoare de gaz metan. Chimistii din Mures s-au solidarizat, astfel, cu colegii lor de la Nitramonia si Viromet Fagaras, Amurco Bacau, Amonil Slobozia, Donau-Chem Turnu Magurele si Agrofertil Savinesti care au pichetat, la randul lor, prefecturile din judetele in care isi desfasoara activitatea. Liderul sindicatului 'Independent' din Azomures, Ioan Siderias, i-a prezentat prefectului Ciprian Minodor Dobre o adresa prin care i se solicita sa faca demersuri la factori guvernamentali responsabili pentru solutionarea revendicarilor Federatiei. Acestea se refera la solutionarea crizei in care este industria de profil, si in particular combinatul, prin 'reducerea pretului la gazele naturale utilizate ca materie prima de catre combinatele chimice procesatoare la nivelul celui practicat in aceeasi perioada din anul 2005 si stabilirea printr-o reala negociere a contractelor de furnizare a gazului metan care sa contina drepturi si obligatii corelative atat pentru furnizori, cat si pentru beneficiari'.
Doleantele sindicalistilor, la primul-ministru
Sunt cerute, de asemenea, facilitati la plata pentru procesatorii de gaz metan atat pentru gazul metan consumat, cat si pentru energia electrica, alocarea fondurilor necesare Ministerului Agriculturii pentru realizarea unor programe pe termen mediu si scurt in care sa fie prevazute cantitatile de ingrasaminte chimice ce vor fi livrate agriculturii, astfel incat sa fie asigurata proportia minima de 150 kg substanta activa la fiecare hectar cultivat. De asemenea, se solicita aplicarea in agricultura romaneasca a sistemului de subventii care se aplica agricultorilor din tarile Uniunii Europene. 'Voi transmite aceste doleante catre primul-ministru, ANRGN si Agentia Nationala de Dialog Social', a declarat prefectul de Mures, Ciprian Minodor Dobre. Sindicatul â??Independentâ?? din cadrul Azomures va mai picheta Prefectura si astazi, intre orele 10.00-14.00. Sindicalistii din Azomures anuntau, la jumatatea saptamanii trecute, ca unitatea a primit o avertizare ca nu mai este nominalizata cu cantitati de gaz si 'in consecinta, se va trece la reducerea presiunii pana la oprirea furnizarii gazului'.
Combinatul producator de ingrasaminte chimice Azomures functioneaza in continuare, reprezentantii conducerii combinatului precizand ca o sistare a furnizarii gazului metan ar putea interveni insa in orice moment, potrivit Mediafax.
Sursa: Curierul National, 17 martie 2006.' -
BVB a stabilit conditiile de lichiditate pentru piata reglementata
Curierul National
___
Emitentii listati la BVB vor fi nevoiti sa se incadreze in limitele stabilite pentru patru indicatori de lichiditate, pentru a ramane pe piata reglementata. 'Conditia este incadrarea cumulativa in limitele stabilite', a declarat Stere Farmache, directorul general al BVB. Potrivit informatiilor oferite de acesta, cei patru indicatori sunt rata anuala a zilelor cu tranzactii, numarul si valoarea medie zilnica a operatiunilor, precum si rata anuala a actiunilor transferate in functie de free-float.
Din noua arhitectura a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), stabilita anul trecut, vor face parte piata reglementata si un sistem alternativ de tranzactionare (ATS), destinat societatilor care nu indeplinesc criteriile de listare pe piata principala. Acest sistem este destinat in primul rand emitentilor de pe Rasdaq. 'In momentul fuziunii dintre BVB si Rasdaq, noi am preluat Bursa Electronica, dar si responsabilitatile fata de toti emitentii existenti pe acea piata', a subliniat Farmache.
Pentru mentinerea la Categoria I a pietei reglementate, o societate va trebui sa aiba o rata anuala a zilelor cu tranzactii de peste 80%, valoarea medie zilnica a tranzactiilor sa fie de minimum 25.000 de lei si sa se deruleze cel putin 5 tranzactii pe zi, in medie.
Rata anuala a zilelor cu tranzactii exprima raportul dintre numarul de zile cu tranzactii dintr-un an calendaristic pentru valorile mobiliare ale unui emitent si numarul de zile tranzactionabile in care valorile mobiliare ale companiei respective au fost disponibile la tranzactionare, indiferent daca au existat sau nu operatiuni.
In cazul Categoriei a II-a, companiile trebuie sa inregistreze o rata anuala a zilelor cu tranzactii de cel putin 40%, o valoare medie a tranzactiilor de minimum 2.000 de lei pe zi, iar numarul mediu zilnic al operatiunilor sa fie de cel putin 2.
Sursa: Curierul National, 17 martie 2006.'
16.03.2006
-
Noii sefi ai BVB vor sa aduca 300.000 de romani pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Noua conducere a Bursei de Valori Bucuresti, aleasa luna trecuta, si-a propus ca tinta majorarea de nu mai putin de 25 de ori a numarului de investitori activi de pe piata pana la finalul mandatului. Tinta stabilita de Consiliul Bursei pentru finalul anului 2010 este de 300.000 de investitori activi pe piata, fata de aproximativ 12.000 in prezent. Cu alte cuvinte, Bursa si-a propus sa aduca ca investitori pe Bursa unul din 70 de romani, fata de unul din 18.000 acum.
'Sigur, este un obiectiv ambitios, dar acesta vine din dorinta de a avea performantele pietelor din regiune. De exemplu in Polonia, tara cu populatie dubla, la finalul anului 2005 existau 850.000 de investitori activi dse retail', a declarat Septimiu Stoica, noul presedinte al Bursei de Valori.
In ultimul an numarul de investitori nu a crescut semnificativ, insa a inregistrat fluctuatii destul de puternice mai ales sub influenta evolutiei dobanzilor bancare. La inceputul anului trecut numarul de investitori activi de pe piata depasise 10.000 pentru ca in lunile de vara sa scada sub 6.000, iar la inceputul acestui an a depasit pentru prima data pragul de 12.000.
Printre tintele pe care Bursa si le-a propus se numara atingerea unei medii zilnice a tranzactiilor de 50 de milioane de euro pana in 2010, fata de 8,7 milioane de euro pe zi anul trecut si de 14 milioane de euro de la inceputul acestui an. Capitalizarea totala a pietei ar trebui sa ajunga, conform conducerii Bursei de Valori, la 40 de miliarde de euro pana la finalul anului 2010, fata de 18 miliarde de euro in prezent.
Printre obiectivele strategice ale Bursei se mai numara dezvoltarea structurii software si hardware, fara de care nu ar fi posibila cresterea numarului de conturi active, crearea premiselor pentru conectarea Bursei cu sistemele tehnice operate de celelalte burse europene, sau promovarea standardelor de guvernanta corporatista.
De asemenea, Bursa intentioneaza sa aduca pe piata cel putin 65 de companii noi in urmatorii cinci ani, sa introduca la tranzactionare noi produse, cum ar fi instrumentele derivate, sau titlurile de stat sau cele ipotecare, dar si introducerea unor tehnici noi de tranzactionare cum sunt cumpararile in marja sau vanzarile in lipsa. De alfel, doua noi companii ar urma sa vina pe piata la mijocul acestui an: Transelectrica si Continental, la care se va adauga si Fondul Proprietatea. SIF-urile si principalele companii de pe piata cu exceptia Petromidia si-au revenit ieri dupa scaderile din zilele anterioare, principala castigatoare fiind SIF Banat-Crisana, cu un plus de peste 10%.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 martie 2006.
' -
ANAF: Dividendele se impoziteaza cu 16%
Gardianul
___
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) reaminteste ca, incepand cu 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investitii (dividende), cota de impozit este de 16%. 'Dividendele intra in categoria veniturilor realizate de persoanele fizice din investitii si se impoziteaza cu 16% conform prevederilor punctului 39, art. III, alin. (4) din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea OUG nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003', precizeaza ANAF.
Sursa: Gardianul, 16 martie 2006.' -
Bancile mici risca sa dispara in urmatorii 3 ani
Gandul
___
â??Bancile de dimensiuni mai mici au in fata optiunea de a se dezvolta organic (sa ceara actionarilor sa aduca capital) sau de a intra intr-un grup mai puternic. Altfel, eu personal cred ca le va fi foarte greu sa faca fataâ??, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). Majoritatea specialistilor apreciaza ca, in urmatorii 2-3 ani, va exista un proces de consolidare la nivel european si ca acest lucru se va simti destul de puternic si pe piata noastra. â??Bancile cu cote de piata sub 1% vor trebui sa se gandeasca la un proces de consolidare, altfel vor intampina probleme destul de mari, fiind atinse prin ricoseu de consolidarile care au loc la nivel europeanâ??, crede si Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. â??Multe din bancile mici au refuzat sa se intareasca, in multe cazuri chiar si din cauza unor orgolii ale conducerii. Pana acum, o banca straina ar fi fost interesata de o achizitie a unei banci mici de la noi doar pentru licenta. Dupa 2007, pe baza principiului de reciprocitate, orice institutie din afara va putea intra pe piata noastra fara nici o formalitate. Atunci, bancile mici nu vor mai prezenta nici un interesâ??, ne-au declarat surse autorizate. De altfel, 1 ianuarie 2007 este si data care va marca inceputul unor schimbari importante ale sistemului bancar romanesc, achizitiile si fuziunile fiind miscarile asteptate de majoritatea specialistilor. â??Odata cu intrarea in UE, vor incepe miscari mai puternice. Vor fi amestecate si banci noi, din afara, dar si cele care actioneaza deja pe piata autohtona si care au nevoie de mai multa fortaâ??, apreciaza Rasvan Radu, presedintele UniCredit. â??In maximum doi ani vor avea loc schimbari din acest punct de vedere pe piataâ??, sustine si Radu Gratian Ghetea.
In opinia bancherilor, cele aproape 40 de banci active nu reusesc sa acopere in totalitate nevoile populatiei, iar acest lucru este un motiv in plus pentru bancile din afara sa intre pe piata romaneasca. â??La suprafata Romaniei si numarul de locuitori, 30-40 de banci nu sunt prea multe. Inca avem sute de localitati neacoperiteâ??, crede presedintele ARB. Intrarea unor noi jucatori puternici pe piata autohtona este vazuta insa cu scepticism de o parte din bancheri. â??Potrivit prognozelor Bank Austria -Creditanstalt (BA-CA), pana in 2012 ,primele 5 banci din sistemul bancar romanesc vor avea 80% din piata. Asadar, ar mai ramane doar vreo 20 de procente scoase la bataieâ??, apreciaza Dan Pascariu.
Sursa: Gandul, 16 martie 2006.
Pagina