21.12.2005
-
In 2005, doar doua companii s-au finantat prin Bursa
Averea VNC
___
Companiile romanesti nu se inghesuie sa utilizeze piata de capital pentru atragerea de fonduri, unul dintre motivele principale fiind refuzul actionarilor de a transforma compania in societate deschisa, fapt care presupune un grad ridicat de transparenta in ce priveste afacerile firmei.
Anul acesta au fost lansate doar trei oferte publice initiale (IPO), din care s-au finalizat doua, Flamingo International si Vrancart Adjud. Valoarea totala a finantarilor din piata este mai mica de 17 milioane euro. Oferta publica initiata de societatea Apa Staretului a fost un esec total.
Flamingo International, unul dintre cei mai importanti retaileri si distribuitori de tehnica de calcul si electronice de consum din Romania, a lansat la inceputul lunii iunie o oferta publica ce s-a derulat dupa reguli neutilizate in Romania, insa cunoscute pe piata americana, dupa cum au opinat brokerii la acea vreme. Noutatea a constat in faptul ca pretul din oferta nu a fost prestabilit, ci determinabil. Investitorii au putut depune in perioada ofertei ordine de subscriere de actiuni la orice pret cuprins intre 18.000 si 24.000 lei vechi/actiune. Initial s-au pus in vanzare 17 milioane actiuni, la valoarea nominala de 0,1 lei noi/actiune, reprezentand 25,18% din capitalul social, insa oferta a fost suprasubscrisa astfel ca s-a suplimentat cu 15%, volumul final de actiuni vandute fiind de 19.550.000 titluri. In urma acestei oferte Flamingo International a obtinut o suma echivalenta cu 12,5 milioane euro, bani ce vor fi folositi pentru proiectele de extindere a companiei, potrivit conducerii acesteia. Dupa finalizarea acestei oferte, Flamingo a majorat capitalul social cu suma de 43.529.479 lei noi, de la 8.705.895,8 lei noi la 52.235.375 lei noi, prin emisiunea a 435.294.790 actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei noi/actiune. Majorarea s-a facut prin utilizarea primelor de emisiune integral incasate in suma de 43.010.000 lei noi si prin emiterea a 430.100.000 actiuni noi cu valoarea nominala de 0,1 lei/actiune. La finalul sedintei de tranzactionare din 25 noiembrie, caplitalizarea bursiera a companiei de IT&C era de 240 milioane lei noi, echivalentul a 65 milioane euro. Actionarul majoritar este Dragos Daniel Cinca, cu o detinere de 79,35% din actiunile societatii, iar alti actionari persoane fizice, in numar de 80, detin 20,65%. In urma ofertei, free-float-ul (nr. actiuni care se tranzactioneaza in piata) este de 36,6%.
Vrancart Adjud, fostul combinat de hartie si celuloza, cel mai mare producator de hartie igienica, de carton ondulat si hartie fluting, a lansat in primavara acestui an o oferta in cadrul careia s-a vandut un volum de 116.500.000 titluri, reprezentand 1% din capitalul social. Valoarea totala pusa in vanzare a fost de 17.475.000 lei noi, suma echivalenta cu aproximativ 4,8 milioane euro. Valoarea nominala a unei actiuni a fost 0,1 lei/actiune, iar pretul de vanzare 0,15 lei noi/actiune. Dupa incheierea acestei oferte, societatea a majorat capitalul social cu suma de 5.825.000 lei noi, prin emiterea unui numar de 58.250.000 actiuni, majorare rezultata prin incorporarea in capitalul social a primei de emisiune din oferta publica. Capitalul s-a majorat de la 46.902.714,60 lei noi la 52.727.714,60 lei noi, iar numarul total de actiuni s-a majorat de la 469.027.146 la 527.277.146.
Actionarul majoritar al Vrancart este SIF 1 Banat-Crisana, cu o detinere de 96,65%, in timp ce participatia altor actionari este de 3,34%. Vrancart a mai fost listata pe piata Rasdq in perioada 1996-2004, perioada in care s-a facut o singura tranzactie, pe data de 15 decembrie 2003, cand s-au transferat 75.041 actiuni, la pretul de 113.848 lei/actiune. Compania a fost delistata din cauza actionariatului excesiv de concentrat. Vrancart este listata, in prezent, la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, asemenea companiei Flamingo International.
Societatea Apa Staretului a lansat, tot in primavara acestui an, o oferta publica de vanzare a 653.000 de actiuni, reprezentand 42,85% din capitalul social. Valoarea totala pusa in vanzare a fost de 1.632.500 lei noi. Oferta nu s-a incheiat insa, deoarece nu au fost intrunite conditiile minime, anume sa fie subscrisa in proportie de cel putin 30%, dupa cum declara reprezentantii societatii de brokeraj Finans Securities, intermediarul ofertei. Compania intentiona ca dupa incheierea ofertei sa se listeze pe piata Rasdaq, la categoria baza. Actionarul majoritar al societatii este Saranna Enterprises Limited, care detine 87,47% din actiuni, iar un procent de 10% este detinut de un investitor, Bogdan Manoiu, potrivit datelor din oferta publica.
Brokerii sunt optimisti si cred ca anul viitor vor avea loc mai multe oferte publice initiale, luand in calcul listarea unor companii de utilitati, precum Transgaz, Romgaz, Transelectrica, a BCR sau CEC. In 2004, la BVB a avut loc o singura oferta publica initiala, cea a SSIF Broker din Cluj, listata la categoria a II-a.
Sursa: Averea, 21 decembrie 2005.
20.12.2005
-
Curtea Constitutionala pune sub semnul intrebarii Codul fiscal
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
O decizie recenta a Curtii Constitutionale (nr. 568 din 2005) pune sub semnul intrebarii si aplicabilitatea actualului Cod fiscal, dupa ce guvernul a anuntat saptamana trecuta ca renunta la modificarea sa la 1 ianuarie 2006. Curtea Constitutionala a decis ca unul din articolele din legea care aproba o ordonanta de urgenta a guvernului prin care era modificat Codul fiscal este neconstitutional. Curtea a fost sesizata de Avocatul Poporului. Aplicarea respectivului articol este astfel suspendata.
Decizia Curtii adanceste si mai mult starea de confuzie de pe piata cu privire la prevederile fiscale care vor fi aplicate incepand de anul viitor, in special in privinta dobanzilor, fondurilor mutuale, investitiilor imobiliare si in actiuni. Legea fusese publicata pe 1 iunie si prevedea ca intra in vigoare la aceeasi data. Conform Constitutiei insa, legea nu putea intra in vigoare decat la trei zile dupa publicare, iar articolul se refera tocmai la momentul intrarii in vigoare a noilor prevederi fiscale. Neoficial, reprezentantii Ministerului de Finante considera ca articolul respectiv nu prezenta nici o problema, pentru ca oricum legea nu se putea aplica retroactiv si a luat in considerare acest fapt la elaborarea normelor.
Brokerii sustin ca in conditiile actuale, castigurile de pe Bursa vor fi impozitate cu 1% si anul viitor. Avand in vedere decizia Curtii Constitutionale, din punctul meu de vedere pentru anul viitor va ramane in vigoare prevederea conform careia castigurile de pe Bursa se impoziteaza in continuare cu 1%,' este de parere Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. Codul fiscal prevede impozitarea cu 16% a actiunilor cumparate dupa 1 iunie incepand de anul viitor. Decizia pune sub semnul intrebarii si impozitele majorate pe dobanzi si tranzactiile imobiliare retinute incepand din iunie.
'Decizia Curtii nu face decat sa legifereze o stare de fapt, pentru ca oricum legea s-a aplicat din 4 iunie, iar Ministerul de Finante a acceptat acest lucru prin normele de aplicare', spune Gabriel Biris, avocat in cadrul Salans. Conform Constitutiei, Parlamentul va trebui sa corecteze legea astfel incat sa intre in prevederile constitutionale. Nu este insa sigur daca parlamentarii vor putea modifica legea, in sensul ca aceasta intra in vigoare la o data anterioara unei astfel de decizii. 'Cred ca deputatii, care va trebui sa modifice legea, vor putea pune ca data de aplicare data de 4 iunie. Oricum, ar fi fost de datoria Curtii Constitutionale sa precizeze care este interpretarea care trebuie data acestei hotarari', spune Biris.
Proiectul de modificare a Codului fiscal, discutat in ultimele luni, va fi aprobat de Guvern dupa consultarile ministrului finantelor, programate pentru urmatoarele zile, cu comisarii europeni asupra taxelor si accizelor care urmeaza sa fie introduse la alcool si tutun, conform premierului Tariceanu, citat de Mediafax. El a tinut sa precizeze ca discutiile vor viza doar taxele si accizele la alcool si tutun, si nu intregul proiect de modificare a Codului, al carui text tine strict de responsabilitatea Guvernului.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat saptamana trecuta ca nu mai schimba nimic pana la 1 ianuarie 2006 in prevederile fiscale, fiscalitatea urmand sa fie modificata de la inceputul anului viitor conform actualului Cod. Aceasta dupa ce mai multe proiecte de modificare a Codului fiscal au facut obiectul dezbaterilor publice in ultimele luni. Bursa a scazut ieri, brokerii punand aceasta evolutie si pe seama incertitudinilor privind fiscalitatea.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 decembrie 2005.
' -
Presedintii SIF-urilor, convocati in secret la guvern
___
Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a convocat, in secret, ieri, dupa-amiaza, la guvern, pe presedintii celor cinci Societati de Investitii Financiare. Asta, in conditiile in care fiecare SIF detine cate 6% din BCR, banca al carui nou proprietar urmeaza a fi anuntat astazi. La inchiderea editiei, intalnirea ' de taina' nu se terminase, nici unul dintre participanti neputand fi contactat. O posibila rascumparare a participatiilor SIF la BCR ar fi putut constitui insa singurul subiect de discutie.
Presedintii celor cinci Societati de Investitii Financiare (SIF) au fost convocati, ieri, in mare secret, la guvern. Invitatia a fost facuta prin cabinetul premierului Calin Popescu Tariceanu, pentru ora 16.00, desi pe agenda publica nu era mentionata o astfel de intalnire. 'Speram ca macar ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, sa fie la discutiile care vor avea ca tema privatizarea Bancii Comerciale Romane. Alte detalii nu ne-au fost furnizate nici noua', ne-a declarat unul dintre presedintii SIF-urilor.
Chiar daca pana la ora inchiderii editiei 'sedinta' ad-hoc nu se terminase si nici unul dintre reprezentantii SIF-urilor nu a putut fi contactat, subiectul acestei intruniri pare sa fi fost o posibila rascumparare a participatiilor detinute in prezent de SIF-uri la BCR.
De ce au 'cautare' SIF-urile
Fiecare SIF detine 6%-6,12% din actiunile BCR. Anunturile din presa legate de ofertele facute pentru preluarea pachetului de 61,88% din BCR au determinat, anul acesta, o evolutie oscilanta si o volatilitate ridicata pe titlurile celor cinci SIF. Dupa primele informatii legate de ofertele financiare, SIF-urile au castigat din nou teren, investitorii facand diferite scenarii cu privire la adevarata valoare a activului net si, implicit, a valorii de piata a actiunilor, trendul din luna octombrie si noiembrie continuand sa fie crescator, ne-a explicat directorul general la Intercapital Invest, Razvan Pasol.
Nu vor sa vanda
Analistii ne-au explicat ca BCR este inregistrata in activele SIF-urilor la o valoare mai mica, din cauza ca este actiune necotata. De aceea, in momentul in care va fi listata pe Bursa, va fi inregistrata in activ la o valoare mult mai mare. In momentul de fata, presedintii SIF nu par dispusi sa-si vanda participatiile la BCR catre stat, constienti fiind ca nu vor putea obtine contravaloarea reala. 'Nu am de gand sa accept vanzarea pachetului detinut la BCR', ne-a declarat, ieri, inaintea intalnirii de la guvern, unul dintre presedintii SIF.
Azi e ziua cea mare!
Mai sunt doar cateva ore pana cand vom afla care este noul proprietar al celei mai mari banci din Romania! Castigatorul licitatiei pentru preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi anuntat, astazi, la ora 19.00, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Viitorul proprietar al BCR va fi insa, cu siguranta, unul dintre cei doi ofertanti calificati pentru ultima etapa a procesului de privatizare, respectiv Erste Bank (Austria) si Millennium bcp (Portugalia). Selectia s-a realizat dupa o prima depunere de oferte, la care au participat alte sapte institutii de reputatie internationala, precum Deutsche Bank AG, BNP Paribas, Banca Intesa sau KBC. Grila de departajare a fost conceputa de autoritati astfel incat pretul sa reprezinte 90% din punctaj. Finalistii au fost anuntati pe 26 octombrie, iar o saptamana mai tarziu au fost demarate negocierile pentru elaborarea contractului de privatizare. Documentul in forma finala a fost aprobat in sedinta guvernului din 11 decembrie, iar a doua zi a fost trimis celor doi participanti. Castigatorul care va fi anuntat astazi la sediul AVAS va prelua astfel un pachet de 61,88% din actiunile BCR, o participatie de 36,88% aflandu-se in proprietatea AVAS, iar restul de 25% plus doua actiuni fiind detinute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC).
Active de noua miliarde de euro
BCR este, in prezent, cea mai mare banca din Romania, avand active de aproximativ noua miliarde de euro. Din valoarea tranzactiei, statul va incasa aproximativ 60%, restul sumei revenind Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC), care detin cate 12,5% plus o actiune. Contractul de privatizare va fi semnat, maine, in prezenta primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si este considerata cea mai mare privatizare pana in acest moment.
Sursa: Curentul, 20 decembrie 2005.' -
SIF-urile vor garantii de exit
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Ultimele zvonuri printre analistii din strainatate sustin ca favorita in cursa pentru BCR este Erste Bank, insa departajarea va fi una foarte mica. AVAS va anunta astazi cistigatorul licitatiei pentru preluarea BCR, iar Guvernul spera ca va semna contractul miercuri. Sansele bancii austriece sint mult mai mari, mentioneaza sursele citate intrucit este o banca mai mare, cu experienta in regiune.
Pe de alta parte, banca spaniola 'Santander' a facut public faptul ca se asteapta ca 'Millenium', cea mai mare banca privata din Portugalia, sa cistige BCR contra sumei de 3,8 miliarde de euro. Oficialii 'Santander' cred ca 'Millenium' va atrage de la actualii sai actionari circa 1,7 miliarde de euro pentru finantarea operatiunii de preluare a BCR.
Privatizarea celei mai mari banci din Romania - Banca Comerciala Romana - este intens disputata. Presedintii celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au fost chemati de urgenta la Guvern in cursul zilei de ieri pentru ultimele discutii inainte de anuntarea cistigatorului licitatiei pentru preluarea BCR.
Surse din piata mentioneaza o posibila neintelegere intre stat reprezentat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si presedintii SIF-urilor.
Presedintele SIF5 'Oltenia', Vasile Salapa, contactat inainte de intilnirea de la Guvern, ne-a declarat: 'Nu stiu pentru ce am fost chemati la Guvern, probabil ca sa aflam situatia actuala inainte de finalizarea privatizarii BCR'. Si, Petre Pavel Szel, presedintele SIF4 'Muntenia', a sustinut ca nu stie nimic legat de invitatia urgenta la Guvern. De asemenea, domnia sa ne-a precizat ca au avut loc citeva discutii pe tema privatizarii BCR si cu presedintii SIF-urilor.
Presedintele SIF 1 'Banat Crisana', Ioan Cuzman, ne-a declarat: 'Cea mai incerta situatie este aceea ca nici salariatii si nici SIF-urile nu stiu intentiile viitoare ale investitorului strategic'. Domnul Cuzman ne-a precizat ca nici unul dintre potentialii investitori la BCR nu are o strategie clara pentru viitor. Domnia sa mai afirma ca au existat intilniri cu AVAS, insa sustine ca SIF-urile sint interesate de o prefigurare a clauzei de exit. Ioan Cuzman ne-a mai declarat: 'Daca BCR nu se va lista la cota Bursei si nu va exista o strategie viitoare a investitorului institutional ce va fi declarat cistigator, putem solicita iesirea din actionariatul bancii'.
Finalistii in cursa BCR sint 'Erste Bank' (Austria) si 'Millenium bcp' (Portugalia). Grila de departajare a fost conceputa de autoritati astfel incit pretul sa reprezinte 90% din punctaj.
AVAS este principalul actionar al BCR cu 36,88% din capital, dupa ce a vindut anul trecut un pachet de 25% plus doua actiuni Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Ceilalti actionari sint salariatii BCR cu 8% din titluri, SIF 'Oltenia' cu 6,11% si celelalte societati de investitii financiare cu cite 6% din actiunile bancii.
Sursa: Bursa, 20 decembrie 2005.'
19.12.2005
-
Pe 20 decembrie vom sti castigatorul licitatiei pentru BCR
Gandul EBS
___
Presedintele Traian Basescu este foarte multumit de modul in care a decurs, pana acum, procesul de privatizare al Bancii Comerciale Romane (BCR). Este o adevarata lectie de transparenta, a afirmat, sambata, seful statului, la un seminar organizat de catre Societatea Academica Romana (SAR).
„Faptul ca, pana acum – si au fost eliminati competitori formidabil de mari –, nimeni nu a reclamat autoritatile romane este o proba a corectitudinii derularii acestui proces. (...) Mecanismul creat este de necontestat.
Cel care va merita cu adevarat sa castige va castiga, chiar daca va fi vorba de o diferenta de un euro intre ofertele celor doi competitori. Acuratetea procesului e de exceptie', a adaugat Basescu.
Guvernul va anunta, pe 20 decembrie, castigatorul licitatiei pentru cumpararea BCR. In cursa au mai ramas portughezii de la Millenium si austriecii de ERSTE. Pe 21 decembrie urmeaza sa fie semnat contractul de privatizare. (L. Ruse)
Sursa: Gandul, 19 decembrie 2005.' -
Electroputere Craiova, privatizare amanata
Curierul National EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis decalarea perioadei pentru depunerea ofertelor la privatizarea societatii Electroputere Craiova, pana la 5 ianuarie 2006, dupa ce o firma care a cumparat dosarul de prezentare a solicitat prelungirea datei limita. AVAS a anuntat, in data de 21 noiembrie, ca vinde prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 78 milioane de actiuni reprezentand 62,8% din capitalul social al Electroputere. In urma publicari anuntului, au fost cumparate patru dosare de prezentare, de catre o firma straina si trei din Romania. Structura actionariatului si pachetul de actiuni scos la vanzare se vor definitiva in functie de modificarea capitalului social al Electroputere, in urma iesirii din patrimoniu a unor active care au facut obiectul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, precum si a unor active cu caracter social. In aceste conditii, AVAS va vinde intreg pachetul de actiuni pe care il va detine la data incheierii contractului de vanzare-cumparare de actiuni.
Societatea din Craiova activeaza in domeniul productiei de motoare, generatoare si transformatoare electrice si are un capital social de 12,4 milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 19 decembrie 2005. -
In 2005, privatizarea a adus doar 86 de milioane de euro
Cotidianul
___
Prestatia Aliantei in 2005 in materie de privatizare inseamna doar 86 de milioane de euro. Anul poate fi salvat cu pixul daca adunam cele 300 de milioane antamate de DIP in 2004, dar platite anul acesta, si cele trei miliarde care se vor obtine din privatizarea BCR.
Privatizarea companiilor care au mai ramas in portofoliul statului este gestionata de doua institutii: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie. Daca in cel de-al doilea caz putem vorbi de ceva succese la vinzare, in cazul AVAS performanta din privatizare este aproape nula.
Societati mici si putine
AVAS a vindut, in acest an, pachete majoritare de actiuni la doar patru societati. Este vorba despre firme mici, nume putin cunoscute, cu impact redus asupra economiei romanesti: Senzorom Cluj, Moldoplast Iasi, Girobir Birlad si Haber Hateg. Cumparatorii au fost persoane fizice sau SRL-uri, iar sumele obtinute au fost mici. In total, s-au luat doar 4,9 milioane de euro.
De vina pentru aceste ‘’performante’’ este in primul rind portofoliul de societati al institutiei, jumatate din el ajungind la stadiul de fi socotit neprivatizabil. Aici mai pot fi vindute, in cel mai bun caz, doar activele. In al doilea rind, institutia s-a axat mai mult pe recuperarea datoriilor catre stat, activitate care a avut ceva mai mult succes: doar din executare silita, AVAS a incasat, in primele opt luni ale anului, 71 de milioane de euro.
Totusi, AVAS este institutia in portofoliul careia se afla “perla” numita BCR, privatizare care este prognozata a se incheia pina la sfirsitul anului. Cum declaratiile mai putin oficiale de pina acum indica un pret de cel putin 3,2 miliarde de euro, aceasta va fi cea mai banoasa privatizare din istoria Romaniei. Succesul tranzactiei nu este insa dat de extraordinara pricepere a vinzatorilor, ci de contextul pietei: BCR este ultima mare banca neprivatizata din estul Europei, iar interesul pentru achizitii din partea institutiilor financiare occidentale este maxim in acest moment.
Doar doua tranzactii
Ministerul Economiei sta ceva mai bine la privatizare. OPSPI a bifat, pentru acest an, citeva succese. In timpul actualului mandat, institutia a semnat contractul de privatizare a doua dintre cele doua societati de distributie a energiei electrice, Electrica Moldova si Oltenia. Privatizarea acestora a fost demarata de fosta guvernare, dar contractul si finalizarea tranzactiei (adica transferul actiunilor cumparate si plata pretului) s-au facut in acest an. Pachetele majoritare ale celor doua societati au ajuns in posesia nemtilor de la E.On Energie si a cehilor de le CEZ. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 203,6 milioane de euro, asta incluzind pretul pentru un pachet minoritar de actiuni si majorarea de capital necesara atingerii celor 51%. Statul a primit din aceste tranzactii 81,3 milioane de euro.
Succesele trecutului
Prin privatizarea facuta de Ministerul Economiei s-au scos mai multi bani, desi tranzactiile au fost parafate anul trecut. Asta pentru ca privatizarea din energie are un specific: afacerea se finalizeaza la mai multe luni dupa semnarea contractului.
Astfel, desi contractele de privatizare ale celor doi distribuitori de gaze (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord) si ale primelor doua sucursale ale Electrica (Banat si Dobrogea) au fost semnate in 2004, finalizarea tranzactiei, adica transferul actiunilor si plata pretului s-au facut in 2005.
Valoarea totala a tranzactiilor prin care Gaz de France si E.On Ruhrgas au preluat cele doua Distrigaz se ridica la 614 milioane de euro, dar suma platita pentru actiunile vindute de stat se ridica la 253 de milioane de euro. Grupul italian Enel a platit, pentru cele doua Electrica, statului roman 35,1 milioane de euro, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiei a fost de 111,8 milioane.
Restante
Privatizarea din energie a dovedit oarece succes doar la nivelul distributiilor. Toate capacitatile de productie sint inca in mina statului si nu exista decit intentii declarative de privatizare. Pina acum, nici o termocentrala n-a trecut in proprietate privata, desi pentru unele dintre ele (cazul Doicesti sau complexele energetice din Oltenia) s-a vehiculat deja interesul mai multor companii occidentale.
Ultimele pozitii ale oficialilor modifica strategiile de privatizare gindite anterior. Acum doua zile, secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Ionel Mantog, a spus ca institutia doreste ca acele doua complexe de la Rovinari si Turceni sa fie vindute la pachet, anuntul de privatizare urmind sa fie publicat in ianuarie. Luate impreuna, ele vor deveni cel mai mare producator de energie din Romania.
Pentru un singur producator s-a semnat contractul de privatizare: CET Midia. Centrala a fost cumparata de grupul Rompetrol, dar finalizarea privatizarii treneaza, pentru ca tranzactia nu a fost inca aprobata de guvern. •
A plecat FMI, statul ramine proprietar
Marile restante ale Romaniei la capitolul privatizare se numesc Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, ultimele mari societati din industrie aflate inca in proprietatea statului, in portofoliul AVAS. Cele doua societati au fost salvate de la inchidere de abandonarea acordului cu FMI, pentru ca acolo scria ca, daca ele nu se privatizeaza pina la sfirsitul anului, vor fi lichidate. Or, la nici una dintre ele nu se intrevede vinzarea in ultimele doua saptamini ale anului. Tractorul este in procedura avansata, AVAS negociind in prezent cu indienii de la Mahindra&Mahindra. Lucrurile sint insa complicate de o contestatie depusa de firma MYO-O (celalalt ofertant, exclus din cursa) si de spinoasa problema a ajutoarelor de stat. Initial, in contractul de privatizare pe care guvernul trebuia sa-l incheie cu Landini, se prevedea stergerea unor datorii ale Tractorul. Dupa esecul cu italianii, AVAS a anuntat ca respectivul contract va fi cel pe baza caruia se va face tranzactia cu viitorul proprietar, dar acele facilitati intra acum in contradictie cu cerintele UE. Electroputere este la a saptea tentativa de privatizare. Principalul impediment este marimea sa - nimeni nu vrea sa o cumpere pe toata. La inceputul anului s-a vehiculat ideea vinzarii separate a diviziilor de locomotive si transformatoare, pentru care ar fi existat, cel putin declarativ, ofertanti ca DAB (Grecia), General Electric (SUA), Siemens (Germania), dar AVAS a luat decizia ca si ultimul contract de privatizare sa prevada vinzarea societatii in intregime.
Sursa: Cotidianul, 19 decembrie 2005.
16.12.2005
-
2006: Cautam cu lumanarea profitul?
Banii nostri
___
Leul nu mai are acelasi potential de crestere, bursa va incheia un ciclu cu castiguri de basm, iar dobanzile au ajuns deja sub nivelul marii.
Este un scenariu pesimist, care ne pregateste insa pentru vremurile grele care pot veni pe piata de capital. Investitorii vor trebui sa foreze mai mult in cautarea castigului, iar speculatorii vor descoperi ca pierderile fac parte din regulile jocului. Lasand in urma profiturile de 100%, vom invata sa ne bucuram de fiecare procent smuls peste inflatie.
Dupa ce a revenit la nivelul din urma cu 3 ani, euro poate recupera treptat o parte din terenul pierdut. Oricum, exista un decalaj considerabil intre aprecierea monedei nationale si crestererile de productivitate sau dinamica PIB. Leul a luat-o inaintea economiei si avansul sau poate fi corectat curand, cu atat mai mult cu cat deficitul de cont curent creste continuu (aproximativ 7% din PIB, fata de 0,2% in Polonia. E adevarat, avem si noi falitii nostri, in Ungaria acesta ajunge la 8%). Fondurile speculative nu mai au motive sa mizeze pe leul romanesc, ba din contra; dupa reducerea spectaculoasa a randamentelor pe piata monetara - BNR ofera la facilitatea de depozit 1%, iar scadentele mai lungi sunt recompensate cu doar 3-5% - cei care mizeaza pe leu au doar argumentul aprecierii cursului. Un argument tot mai fragil, care nu contrabalanseaza riscul unor corectii negative si lipsa de atractivitate a dobanzilor autohtone, comparabile acum cu plasamentele in valuta (dobanda de interventie este in Statele Unite de 4%, iar dobanzile la termen urca peste acest nivel). Situatia poate deveni incomoda in momentul in care banii fierbinti intrati inainte si dupa liberalizarea contului de capital vor decide ca e timpul sa caute alte oportunitati, iar presiunea mare la cumparare va urca rapid cotatiile euro.
Depozitele provoaca depresie
Teoretic, intr-o economie care se lupta sa reduca inflatia, economisirea este stimulata, iar dobanzile la termen ar trebui sa aduca un castig palpabil. Banca centrala se lupta sa corecteze decalajul dintre creditul in lei si cel in valuta, iar excesul de lei din piata a determinat bancile sa taie prompt dobanzile, atat la credite, cat si la depozite: pentru un depozit la termen primesti cam 4-7%, iar imprumuturile se iau in general la dobanzi de 9-15%. La o inflatie de 8%, e cert ca economisind la banca pierzi, singura consolare este ca pierzi mai putin decat pastrand banii la saltea. Generozitatea bancilor ce se intrec in noi oferte de creditare in lei, care de care mai avantajoase, e sponsorizata insa de deponenti. Cui nu i-ar conveni sa atraga bani si sa plaseze cea mai mare parte cu un profit dublu? Intr-un sistem bancar bine dezvoltat, probabil ca nu ar exista aceasta anomalie, iar marjele de profit ar cobori sub 5%.
Nu credem ca dobanzile la termen vor mai cobori si in 2006, acestea fiind aliniate in prezent la inflatia estimata pentru anul viitor. Deocamdata, bancile autohtone mizeaza pe lipsa de alternative a deponentilor si nu par ingrijorate de un exod al economiilor. Pe masura ce gradul de cultura investitionala creste, bursa si fondurile mutuale pot deveni concurenti seriosi pentru clasicul depozit la termen.
Actiunile nu ajung in stratosfera
Avem al cincilea an de crestere la bursa, iar pentru investitorii SIF, de pilda, doar 3 din ultimii 4 ani nu au adus profituri de peste 100%. BVB nu va incremeni in postura gainii cu oua de aur, iar cotatiile se vor stabiliza la un moment dat. Dupa ridicarea limitei de detinere la 1% si privatizarea BCR, interesul pentru SIF-uri poate pali pana la eventuala listare a bancii la bursa. Societatile petroliere vor fi mai putin atractive daca pretul barilului scade, iar bancile isi vor reduce profitabilitatea in al doilea semestru al acestui an in urma intrarii in vigoare a noilor norme ale BNR privind creditarea. Investitorii institutionali de calibru pot cauta noi oportunitati in cazul statelor care au inceput recent negocierile de aderare la UE (Turcia, Croatia) sau vor prefera siguranta data de randamentele in crestere din piata americana a bondurilor. In lipsa unor noi listari, nu se va paria cu acelasi succes pe acelasi manunchi de societati relativ lichide (banci, SIF, companii petroliere si medicamente). In plus, sa nu uitam ca in acest an o parte din fondurile speculative a folosit si parghiile bursei, aprecierea cotatiilor fiind, precum in cazul leului, mult peste rezultatele financiare raportate de emitenti.
Fondurile suna mobilizarea
Daca nu ar opera pe o piata saraca in instrumente de investitii, fondurile deschise ar putea deveni cel mai bine vandute produse in 2006. Din pacate, lipsa de lichiditate a majoritatii titlurilor e principalul obstacol pentru fondurile care vizeaza bursa, fondurile de obligatiuni sunt limitate de numarul redus de emisiuni, iar fondurile monetare sunt dezavantajate de randamentele scazute ale certificatelor de trezorerie. Fondurile sunt totusi o solutie mai profitabila decat depozitele bancare mai peste tot, iar flexibilitatea poate fi un atu in plus pentru acestea. Atasarea unor produse suplimentare, precum cardul, ori polita de asigurare le poate spori atractivitatea pentru investitorul mediu, iar oferirea unor strategii de plasament personalizate le va aduce clienti de top. Un moment important pentru industria fondurilor autohtone va veni o data cu decizia de a investi pe pietele externe, iar distributia fondurilor straine in Romania va intregi paleta optiunilor.
Forcepsul cotei unice
Din 2006, Finantele ne vor da peste degete cu cota unica si pe piata de capital. Dobanzile, profitul realizat in urma investitiei in actiuni si fonduri, dividendele se vor impozita cu 16% si nu cu 10% ca in prezent. Este o situatie dureroasa pentru deponenti, deja pozitionati pe pierdere, dar si pentru actionari, cei din urma fiind taxati in 2006 pentru profitul aferent acestui an, cand impozitul era totusi de 10%.
Iulian Panait, presedinte KTD Invest
Dobanzi Stabile, scad pe termen lung
Bursa Creste, pe volatilitate mai mare
Curs leu-euro Creste, depreciere nominala a leului
Inflatie 5+/- 1%? Obiectiv realizabil
Portofoliu recomandat 60% actiuni, 40% obligatiuni si fonduri
Razvan Pasol, presedinte Intercapital
Dobanzi Stabile
Bursa Creste
Curs leu-euro Apreciere usoara a leului
Inflatie 5+/- 1%? Limita superioara fragila
Portofoliu recomandat SIF, BRD, RRC, SSIF Broker
Radu Limpede, analist economic
Dobanzi Cresc, randamente real-pozitive
Bursa Creste numai daca apar noi emitenti
Curs leu-euro 3,3-3,7
Inflatie 5+/- 1%? 50% sanse realizare
Portofoliu recomandat Depozite 50%, actiuni 50%
Dan Marinescu, analist
Dobanzi Scad, 3-6%, mai jos pentru bancile ??â??corporate'
Bursa Creste, in principal blue-chip-urile
Curs leu-euro: Scade pe volatilitate mai mare: 3,4-3,5
Inflatie 5+/- 1%?: 6-6,5%
Portofoliu recomandat 90% actiuni lichide, 10% plasamente monetare
Radu Craciun, analist ABN AMRO
Dobanzi Cresc, stabile pentru certificatele de trezorerie
Bursa Creste doar daca apar noi listari
Curs leu-euro Scade, cu conditia cresterii dobanzilor
Inflatie 5+/- 1%? Limita superioara fragila
Sursa: Banii Nostri, 16 decembrie 2005.' -
Abuzurile contra Rompetrol costa 100 milioane dolari
Averea RRC
___
Grupul Rompetrol a dat ieri in judecata statul roman la Curtea de Arbitraj a Bancii Mondiale, cerand despagubiri evaluate la 100 milioane dolari, pentru a compensa pierderile financiare provocate de abuzurile autoritatilor. 'Autoritatile au provocat grupului, prin hartuieli judiciare si administrative, pierderi financiare evaluate la peste 100 milioane dolari', a explicat un comunicat al grupului. Reprezentantii Rompetrol afirma ca investigatiile si acuzele aduse grupului sunt nefondate si au la baza motivatii politice.
Firma de avocatura Salans, care reprezinta Rompetrol, a initiat procedurile la Centrul International de Solutionare a Disputelor legate de Investitii (ICSID) al Bancii Mondiale de la Washington, acuzand autoritatile de incalcare a tratatului bilateral de protejare reciproca a investitiilor incheiat de Romania si Olanda, tara in care este inregistrat grupul petrolier. 'Am cerut deocamdata daune evaluate la 100 milioane dolari. De dosar se ocupa avocatii din Bucuresti ai firmei Salans si cei din sucursala noastra din Paris, care au experienta vasta in astfel de spete', ne-a declarat ieri Obie Moore, partener executiv al Salans Bucuresti. Echipa de avocati este condusa de Obie Moore si Sarah Francois-Poncet, avocat asociat cu sediul la Paris. Un astfel de proces dureaza in general, unul sau doi ani, procedurile de-abia incep, a adaugat Moore. Avocatii Rompetrol au cerut Guvernului, in luna iulie, solutionarea disputei pe cale amiabila, solicitand plata daunelor materiale cauzate companiei si actionarilor acesteia, se mai arata in comunicat.
'Pe data de 8 decembrie, Guvernul Romaniei a respins cererile de despagubire formulate de grupul Rompetrol NV, cu privire la pierderile inregistrate ca urmare a permanentei hartuiri judiciare si administrative la care a fost supusa atat compania, cat si unii dintre directorii acesteia de institutiile de stat si de reprezentantii procuraturii, pe parcursul ultimilor doi ani', se mai arata in comunicatul Rompetrol.
Purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, declara, saptamana trecuta, ca Executivul a respins cererea Rompetrol, pe motiv ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii. Acesta este cel de-al patrulea proces deschis la ICSID impotriva autoritatilor romane. Primul dintre acestea, intentat de firma americana Noble Ventures, care a cerut daune in valoare de 353 milioane dolari, ca urmare a anularii privatizarii Combinatului Siderurgic Resita (CSR), a fost castigat de statul roman. Procesul continua, ca urmare a unei noi actiuni a Noble Ventures.
Pe rolul Curtii mai este inregistrat un dosar impotriva Romaniei, depus de fostul operator al magazinelor duty-free EDF. In luna octombrie 2005, fratii Ioan si Viorel Micula, principalii actionari ai grupului alimentar European Drinks, au anuntat ca au deschis un proces impotriva statului, in legatura cu decizia autoritatilor privind eliminarea unor facilitati fiscale acordate grupului pentru investitiile in zonele defavorizate.
Sursa: Averea, 16 decembrie 2005.' -
Industria aeronautica romaneasca a intrat in picaj
___
Vanzarea halelor si a unor halci din terenuri mai dau o gura de aer unor societati din aeronautica. Aceasta pana in momentul in care vor deveni parcuri industriale sau vandute in totalitate, bucata cu bucata, pentru afaceri imobiliare. Celebra IMRA-Metav, o bijuterie tehnica de un miliard de dolari, s-a transformat intr-un parc industrial, denumit bombastic Business Park, cu 8.000 de salariati. 'Nici macar nu se cunoaste adevaratul proprietar, dar Metav a avut 'norocul' sa se intinda peste 20 de hectare in Baneasa', declara o sursa din Blocul National Sindical - BNS. Uzina de Avioane Craiova a luat o gura de aer, transformandu-si o mare parte din hale in parc industrial. Si-a mai pastrat un mic nucleu de reparatii, pe care spera- sa-l privatizeze curand. La randul sau, IAR Ghimbav se afla la mare stramtoare. Pentru a scapa de colaps, a cerut un ajutor de 138 miliarde lei de la bugetul de stat.
Romaero se transforma in afacere imobiliara
Se pare ca aceeasi soarta o va avea si Romaero Baneasa, desi, oficial, nu se recunoaste acest lucru. In lunile mai-iunie, la Romaero au fost mari fierberi sindicale. Sindicatele acuzau ca se urmareste transformarea uzinei intr-o afacere imobiliara de lux. Intre timp, conducerea a fost schimbata, iar sindicatele au tacut. Dar suspiciunea persista. Directorul general al societatii, Dan Vulcan, a recunoscut ca Metav intentioneaza sa preia terenul pe care se afla grupul de apa rece curata al Romaero. 'Romaero nu are spatii verzi, ci doar cladiri industriale. Avem valoare industriala, nu comerciala'. Mai mult, desi este inclusa intr-un plan de privatizare al Ministerului Economiei, compania intentioneaza sa faca si schimburi de active. 'Este vorba de schimbul de terenuri intre Aeroportul Baneasa, ANL si Romaero. Aceste schimburi se vor face doar prin HG', sustine Aurel Cazacu, presedintele CA al Romaero.
Sursa: Adevarul, 16 decembrie 2005.'
Pagina