26.03.2009
-
BRD SocGen: Nu avem niciun interes sa ne pierdem clientii
Curierul National BRD
___
In ultima vreme presiunile crizei financiare au fost din ce in ce mai puternic resimtite la nivelul sistemului bancar, multi clienti ajungand in imposibilitatea de a-si mai achita ratele catre banci. In aceste conditii defavorizati sunt clientii, insa nici institutiile bancare nu se gasesc intr-o situatie prea confortabila. In acest context, presedintele-director general al BRD, Patrick Gelin, a declarat ca institutia nu are niciun interes sa isi piarda clientii, astfel ca vor fi luate masurile necesare pentru a impiedica astfel de cazuri. ''Interesul nostru comun este sa gasim solutiile adecvate pentru a nu ne pierde clientii'', a declarat Gelin intr-o conferinta de presa, organizata cu ocazia implinirii a zece ani de la privatizarea BRD. Mai mult decat atat, directorul general al grupului francez, Frederic Oudea, a subliniat faptul ca in acest moment clientii grupului sunt in mare majoritate intr-o forma foarte buna, insa vor fi purtate discutii de la caz la caz daca va fi nevoie. In acest fel, structura creditelor va fi adaptata contextului pietei, astfel incat clientii vor beneficia de ajutor. Acest lucru va fi posibil in mod real pentru ca detinem in portofoliu o gama larga de produse si le vom utiliza in functie de nevoile clientilor'', a precizat Oudea. In plus, directorul general al Societe Generale a subliniat ca activitatile din Romania sunt echilibrate din punct de vedere al portofoliului de credite si depozite, iar acest fapt va avea un mare impact asupra continuarii strategiei de dezvoltare a grupului, precum si de a face fata conditiilor actuale. In acest fel, Oudea a mentionat faptul ca baza de clienti a BRD este foarte puternica, banca detinand o cota de piata de 18-20%. 'Suntem angajati sa sustinem economia din Romania, operatiunile locale sunt din punct de vedere fundamental bine echilibrate', a apreciat directorul general Societe Generale. Totodata, presedintele BRD a explicat ca lichiditatea bancii este asigurata prin depozite si ca institutia are parteneriate pe termen lung cu clientii. 'Majoritatea portofoliului BRD este in stare foarte buna. Pentru unii clienti care au probleme, vom discuta de la caz la caz, iar interesul nostru este sa ii ajutam, nu sa ii lichidam', a spus Gelin. Pe de alta parte, Oudea a aratat ca daca banca din Romania are nevoie de lichiditate, Societe Generale ii va furniza, dar nu si invers. 'Daca ii trebuie lichiditate bancii din Romania, ii vom furniza, insa nu invers. Nu am luat bani de la subsidiara pentru a finanta activitatea Societe Generale si nu vrem sa o facem. Lichiditatea grupului e in stare perfecta', a spus Oudea. In plus, acesta a precizat ca SocGen ar fi avut un angajament la fel de puternic in fata BRD, chiar si fara acordul Romaniei cu FMI. 'Nu avem nicio problema sa accesam lichiditate pe piata interbancara si, in plus, exista si schema din Franta cu emisiunea de obligatiuni. Am dezvoltat un model de afaceri prin colectarea de depozite si, de asemenea, avem si un rating puternic', a mai spus Oudea. BRD SocGen nu are nevoie de achizitia unei institutii de credit in Romania, pentru ca are deja o pozitie puternica pe piata, a mai spus Frederic Oudea. 'Avem multe in plan, exista oportunitati, si nu sunt sigur ca vrem sa facem o achizitie la nivel de grup. Nu avem nevoie de achizitii, mai ales in Romania. Daca exista o oportunitate, o vom analiza, dar nu avem nevoie, pentru ca suntem deja puternici', a spus acesta. Oudea s-a referit la anuntul grupului Royal Bank of Scotland (RBS) de a vinde sucursala din Romania. 'Si RBS in mod cert nu, la nivel global', a precizat Oudea, referindu-se la o eventuala achizitie. Sursa: Curierul National, 26 martie 2009. -
Fratii Cristescu au ajuns sa detina peste 5% din Dafora Medias
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI DAFR
___
Foraj Sonde Craiova (FOSB), firma controlata de fratii Cristescu, a raportat o detinere de 5,26% din actiunile companiei omului de afaceri Gheorghe Calburean, Dafora Medias (DAFR), potrivit notificarii transmise Bursei. Dafora Medias, companie la care omul de afaceri Gheorghe Calburean este actionar principal, presedinte si director generali activeaza in sectorul de foraj petrolier, asemeni firmei controlate de fratii Cristescu. Potrivit ultimei raportari, actionarul principal al societatii este Gheorghe Calburean, cu 48,58% din actiuni, in timp ce Foraj Sonde Craiova are o detinere de 5,26%, iar fondul de investitii Artio Global Management LLC (fosul Julius Baer) are o participatie mai mica de 5%. Foraj Sonde Craiova (FOSB) este controlata de Valentin Marius Cristescu, cu 69,22% din actiuni si Emil Cristescu, care are o participatie de 21,62%. Sursa: Bursa, 26 martie 2009.
25.03.2009
-
SIF-urile isi umfla conturile cu cate 11,3 mil. euro de la BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF-urile vor incasa dividende brute in valoare de cate 48,4 mil. lei (circa 11,3 mil. euro) de la BCR, de 2,2 ori mai mari decat sumele primite anul trecut de la cea mai mare banca din sistem, rezolvandu-si astfel problema lichiditatilor, dupa ce s-au confruntat in ultimele luni cu o scadere a disponibilitatilor. Dividendele pe care le vor primi de la BCR in acest an sunt mai mari la unele SIF-uri decat valoarea totala a dividendelor incasate de la companiile din portofoliu in 2008. De exemplu, SIF Moldova (SIF2) a inregistrat anul trecut venituri din dividende de 46,2 mil. lei, iar SIF Transilvania (SIF3) a incasat din participatiile pe care le are 45,88 mil. lei, potrivit rapoartelor anuale, la fel ca si SIF Muntenia (SIF4), care a primit dividende de 45 mil. lei. Anul trecut, SIF-urile au incasat circa 22,2 mil. lei de la BCR, pentru participatiile de cate 6% pe care le detin in cadrul bancii. De asemenea, cele cinci societati de investitii financiare au primit intre 19 si 22 mil. lei pentru participatiile detinute in cadrul BRD-SocGen, a doua banca din sistem. BRD nu a anuntat inca ce dividende va distribui din profitul anului trecut, care a fost cu 47% mai mare decat cel din 2007, urmand sa publice convocatorul AGA si propunerea de dividend pana la sfarsitul saptamanii. SIF-urile ar mai putea primi in acest an dividende si de la Banca Transilvania, aceasta urmand sa anunte in urmatoarele zile propunerea privind repartizarea profitului pe care o va face actionarilor. Presedintele Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a declarat pentru ZF ca ia in calcul distribuirea de dividende. SIF Oltenia (SIF5), care controleaza un pachet de 6,12% din BCR, va incasa dividende in valoare de aproape 50 mil. lei, in conditiile in care anul trecut veniturile din dividende ale societatii s-au ridicat la 83 mil. lei. Dividendele pe care le vor incasa de la BCR rezolva in mare parte si problema profiturilor SIF pe 2009. De exemplu, SIF Moldova si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 50 mil. lei, pe care si-l va realiza in mare parte doar din dividendele de la BCR, iar SIF Transilvania are prevazut in programul de activitate pentru 2009 un profit de 57 mil. lei. Celelalte trei SIF-uri nu si-au publicat inca bugetele pentru acest an, insa majoritatea estimeaza venituri si profituri in scadere fata de 2008, din cauza scaderilor de pe Bursa care fac mai dificila valorificarea de participatii din portofoliu. Pe de alta parte, SIF-urile au anuntat ca vor distribui dividende mai mici decat anul trecut, iar SIF Oltenia a propus actionarilor nedistribuirea de dividende. Conducerile SIF incearca astfel sa pastreze mai multe fonduri pentru investitii, in conditiile in care preturile actiunilor de pe Bursa ofera oportunitati atractive. In plus, SIF-urile au inregistrat si o scadere semnificativa a lichiditatilor in ultimele luni. SIF Oltenia mai avea in conturi la sfarsitul lunii februarie circa 12 mil. lei (2,7 mil. euro), in timp ce SIF Muntenia avea cele mai mari disponibilitati, de 68 mil. lei (15,8 mil. euro). Actiunile SIF au crescut ieri in medie cu 2,9%, cele mai mari cresteri fiind inregistrate de SIF Transilvania, cu un avans de 11%, si SIF Oltenia, cu plus 6,4%. De la inceputul lunii martie, indicele SIF-urilor, BET-FI, a castigat 36%, dar este in continuare cu 11,5% sub nivelul de la inceputul anului. Sursa: Ziarul FInanciar, 25 martie 2009. -
FMI cere bancilor-mama sa asigure solvabilitatea si sa nu isi reduca expunerile pe Romania
___
FMI va cere bancilor-mama cu subsidiare in Romania sa mentina solvabilitatea la un nivel ridicat si sa nu isi reduca expunerile, a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania. 'Vrem sa existe o plasa de siguranta pe partea de capital, deci solvabilitatea bancilor romanesti trebuie mentinuta la un nivel ridicat', a spus el. Franks a completat ca delegatia FMI se va intalni joi, la Viena, cu reprezentantii principalelor grupuri bancare prezente in Romania si ca le va cere acestora 'sa nu isi reduca expunerile'. Sursa: NewsIn, 25 martie 2009 -
Investitorii, indignati ca piata Rasdaq a ajuns in curtea MFP
Curierul National
___
Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) respinge vehement ideea unei ordonante de urgenta privind piata Rasdaq care sa porneasca de la Ministerul Finantelor Publice. 'Am fost neplacut surprinsi sa aflam din mass-media despre existenta la nivelul Ministerului Finantelor Publice (MFP) a unui Proiect de Ordonanta de Urgenta care isi propune reglementarea Pietei Rasdaq. Lipsa de coerenta si cultura juridica reflectata de sistemul legislativ roman sunt demonstrate inca o data de antrenarea MFP intr-o problema care nu tine de plano de atributiile sale, si care, in orice caz, este prea sensibila pentru a fi transata printr-o ordonanta de urgenta', se precizeaza intr-un comunicat dat publicitatii de AIPC. Investitorii si-au exprimat nemultumirea fata de faptul ca problema pragului de detinere la societatile de investitii financiare a ramas netransata tot dupa amestecul Ministerului de Finante in reglementarea acestei chestiuni. Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital reaminteste ca a inaintat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) un proiect de Regulament care sa certifice statutul de Piata Reglementata a Rasdaq, asa cum a fost ea autorizata sa functioneze, statut in baza caruia investitorii au achizitionat titluri ale emitentilor listati pe o Piata Reglementata in sensul Directivei MIFID. 'Desi erau cunoscute demersurile noastre in vederea recunoasterii statutului de Piata Reglementata a Rasdaq, observam ca apar institutii care, fara a avea atributii in materie, se erijeaza in autoritati competente in materie si sustin interesele unor actionari majoritari, actionari ce, desi au profitat de reglementarile Pietei Rasdaq si au preluat in conditii bursiere controlul anumitor societati, doresc acum iesirea din Piata in alte conditii decat cele legale, anume, prin intermediul lansarii unor oferte publice de preluare (OPP) urmate eventual de delistare atunci cand sunt indeplinite conditiile ce permit delistarea', se mai afirma in comunicatul AIPC. Reprezentantii Asociatiei Investitorilor considera ca MFP 'nu face altceva decat sa propuna metode 'legale' de ocolire a unor prevederi imperative' si 'resping categoric aceste practici clientelare'. AIPC subliniaza ca o confirmare a statutului de Piata Reglementata a Rasdaq tine exclusiv de competenta CNVM care, in urma consultarii cu operatorul de piata (BVB) si investitorii, urmeaza sa se pronunte asupra acestei chestiuni. Sursa: Curierul National, 25 martie 2009. -
Statul ar deveni activ pe piata prin noua societate de investitii
Business Standard LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Statul ar putea beneficia indirect de toata gama de operatii pe piata de capital, inclusiv de achizitii, prin intermediul Societatii de Investitii de Stat (SIS), ale carei documente de infiintare au fost supuse ieri dezbaterii reprezentantilor pietei de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), initiatorul proiectului. „Statul ar putea deveni activ pe pietele financiare prin intermediul acestei noi societati, constituita pe baza pachetelor minoritare pe care le detinem“, a declarat Mircea Ursache, presedintele AVAS, pentru Business Standard. Valoarea nominala a pachetelor respective se ridica la peste 115 mil. lei (26 mil. euro), iar SIS ar urma sa fie listat la BVB. „Societatea ar putea fi o varianta de operare a statului pe pietele financiare“, a declarat, la randul sau, Teodor Buzatu, director in cadrul SIF Oltenia. Pe de alta parte, reprezentantii SIF-urilor au declarat ca sunt interesati de aparitia noii societati, mai ales in calitate de cumparatori ai pachetelor de actiuni la care ele insele au detineri minoritare, dar si de achizitia de actiuni ale SIS. „Analizam orice oportunitate de plasament, in functie de datele ofertei“, a spus Buzatu, care considera ca toti actionarii SIS ar trebui sa aiba aceleasi drepturi. Statul si AVAS nu pot face achizitii directe pe piata de capital, astfel de operatii fiind subiecte ale regimului ajutoarelor de stat. Statul nu isi va putea creste participatia prin aport in numerar la SIS. Totusi, „ce va face SIS cu banii de pe pachetele minoritare? Si ce va face statul, prin intermediul SIS, isi va propune stimularea unor sectoare strategice, cum ar fi cel al IMM-urilor?“, spune Daniela Lulache, director general la Fondul Proprietatea, punand problema obiectivelor noii societati de investitii. Pe de alta parte, statul ar putea face achizitii directe pe piata, prin intermediul unui fond suveran de investitii, la care ar fi unic actionar. „Invit reprezentantii Guvernului la consultari privind infiintarea unui fond suveran“, a spus ieri Paul Miclaus, membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), in cadrul aceleiasi dezbateri, adresandu-se lui Ionut Popescu, consilierul primului-ministru. „Ideea infiintarii unui fond suveran ar fi bine-venita in conditiile actuale de piata, in care au aparut foarte multe oportunitati de plasament. Ramane de discutat acest subiect, inclusiv cu ce bani ar putea statul sa infiinteze un astfel de vehicul, dar acesta este alt subiect decat SIS“, spune Ionut Popescu. Cat priveste atractivitatea protofoliului SIS, „ar fi bine-venita includerea in portofoliul SIS a unor pachete extrase din detinerile majoritare ale AVAS la aceste societati“, a propus Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor. Sursa: Business Standard, 25 martie 2009. -
SIF Oltenia se bazeaza pe AVAS ca sa obtina 20 de milioane de euro de la Ford Romania
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului dispune de mijloa¬cele necesare ca sa forteze mana 'Ford' Romania in vederea acceptarii unei oferte financiare de aproximativ 20 de milioane de euro inaintata de SIF 'Oltenia' in schimbul participatiei de 22,56% pe care o detine la 'Automobile' Craiova, potrivit unor surse din piata. Anuntul a survenit la mai putin de o luna de cand negocierile dintre AVAS si SIF5 privind un schimb cu actiunile la AUCS pareau ca au ajuns intr-un punct mort, dupa ce Mircea Ursache, presedintele Autoritatii, a respins oferta SIF5 care includea, pe langa detinerea la 'Automobile' Craiova si un pachet de 27,91% din 'Baneasa' Voluntari, o societate aflata in pragul falimentului. 'Am decis sa ne axam pe oferta financiara', a declarat, pentru ziarul Bursa, domnul Florian Buzatu, director executiv la SIF5. 'Deocamdata purtam negocieri trilaterale si cu Ford-ul si cu AVAS si ne bazam pe sprijinul Autoritatii' a mai spus domnia sa. Reprezentantii Autoritatii au negat, in schimb, existenta unor astfel de negocieri. “Nu am mai primit nicio propunere de la SIF5 de cand ne-am declarat nemultumiti de oferta oferita', ne-a declarat domnul Ursache. Domnia sa sustine ca negocierile in vederea vanzarii participatiei pe care SIF5 o are la 'Automobile' Craiova au loc doar intre SIF5 si 'Ford' Romania. “Nici SIF Oltenia, nici Ford nu au venit la noi cu propuneri', a precizat presedintele AVAS. Prin contrcatul de privatizare al societatii 'Automobile' Craiova, statul roman poate, desi nu este obligat, sa depuna toate eforturile necesare ca sa faciliteze exitul actionarilor minoritari de la 'Automobile' Craiova, oferindu-le acestora, la schimb, pachete de actiuni din portofoliul AVAS. Pana acum, statul a subliniat ca aceasta clauza din contractul de privatizare a fost una de diligenta (non-imperativa) si ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a o indeplini. Sursa: Bursa, 25 martie 2009. -
Bursa a inchis in scadere usoara
Wall-Street.ro
___
'... daca mini trendul a luat sfarsit', a declarat pentru NewsIn Alin Brendea, vicepresedintele casei de brokeraj Prime Transaction.
24.03.2009
-
BCR va acorda dividende de 813 milioane lei, la un profit pe standarde romanesti de 1,2 mld. lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Consiliul de Supraveghere al Bancii Comerciale Romane a decis, luni, sa propuna actionarilor distribuirea unui dividend de 813 milioane lei, respectiv 40% din profitul net pe anul trecut conform IFRS, de 2,03 miliarde lei, castigul net pe standarde romanesti fiind de aproape 1,2 miliarde lei, informeaza Mediafax. Sursa: Ziatul Financiar, 24 martie 2009 -
Banca Transilvania ar putea surprinde azi investitorii cu distribuirea de dividende
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania (TLV) ar putea anunta astazi distribuirea de dividende pentru prima data de la listarea pe Bursa, in 1997. 'Luam in calcul distribuirea de dividende. Urmeaza sa discutam propunerea astazi (ieri - n.red.) in cadrul sedintei Consiliului de Administratie, iar apoi vom face anuntul pe Bursa', a declarat ieri presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila. El este si unul dintre fondatorii bancii si detine direct si indirect 5% din actiuni. Ciorcila nu a precizat care este cuantumul dividendelor luate in calcul de conducerea Bancii Transilvania. Ieri, la inchiderea editiei, sedinta CA nu se incheiase inca. Probabilitatea distribuirii de dividende de catre Banca Transilvania a crescut la sfarsitul anului trecut, odata cu anuntul lui Horia Ciorcila privind renuntarea la politica de capitalizare a profiturilor pe care banca a adoptat-o timp de 11 ani, din 1998 pana in 2008. Scaderea actiunilor bancii sub valoarea nominala la inceputul anului a facut ca distribuirea de actiuni gratuite sa fie neprofitabila pentru actionari. Pe de alta parte, distribuirea de dividende, intr-o perioada in care investitorii au nevoie de cash ar putea creste interesul pentru actiunile TLV, determinand o revenire a acestor titluri, dupa caderea puternica in ultimul an. In ultimele sedinte de tranzactionare, actiunile bancii au inregistrat cresteri consistente, castigand 31% dupa sapte zile de cresteri consecutive. Banca a raportat pentru anul trecut un profit net record de 398,2 mil. lei (108 mil. euro), in crestere cu 17% fata de anul precedent, insa o parte semnificativa a castigurilor a provenit din vanzarea participatiei de 25% in compania de asigurari Asiban catre grupul francez Groupama. Distribuirea de dividende ar fi si un mesaj catre investitori ca banca nu se confrunta cu o criza de lichiditati, dupa ce au existat speculatii privind soliditatea Bancii Transilvania, care nu are in spate un grup international ca actionar majoritar. Banca din Cluj a obtinut insa anul trecut finantari atat de la IFC, cat si de la BERD, care detine o participatie de 15% din actiuni. Daca Banca Transilvania va decide sa distribuie dividende, aceasta ar reprezenta o sursa nesperata de lichiditati si pentru SIF-urile care mai detin participatii in cadrul bancii, a caror strategie din acest an se bazeaza in mare parte pe dividendele pe care le vor incasa de la banci. BRD este asteptata, de asemenea, sa anunte in aceste zile cuantumul dividendelor pe care le va distribui din profitul anului trecut. Actiunile BRD au crescut, de asemenea, puternic in ultimele zile, castigand 40% in sapte zile. 'Eu nu cred ca evolutia din ultimele zile a actiunilor celor doua mari banci listate are legatura cu dividendele, ci cu subevaluarea drastica din ultima vreme. Dupa un val de scaderi enorme, cred ca investitorii isi dau seama ca pe termen lung perspectivele celor doua banci raman solide. Un al doilea factor de influenta ar fi stirile privind incheierea unui acord cu FMI, care ar oferi siguranta pentru investitorii globali si ar proteja Romania de efectele crizei financiare', considera Ciorcila. Banca Transilvania deruleaza in prezent si un program de rascumparare a actiunilor proprii. Sursa: ZIarul Financiar, 24 martie 2009.
Pagina