01.04.2009
-
Alro si-a bugetat afaceri la jumatate si profit de cinci ori mai mic
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), una dintre cele mai profitabile companii din Romania in ultimii ani, estimeaza ca va inregistra pierderi operationale in acest an, pe fondul reducerii vanzarilor la jumatate fata de 2008. Compania si-a bugetat pentru acest an venituri din vanzarea produselor finite de 374,15 mil. dolari (284 mil. euro la un curs de 1,32 dolari/euro), in scadere cu 51% fata de anul trecut, cand vanzarile s-au ridicat la 774 mil. dolari (530 mil. euro, la un curs mediu de 1,462 dolari/euro), potrivit bugetului de venituri si cheltuieli care va fi dezbatut in cadrul AGA. Scaderea vanzarilor va fi determinata, pe de-o parte, de reducerea productiei de aluminiu primar de la 288.000 de tone la 216.000 de tone in 2009, dar mai ales de scaderea pretului aluminiului pe pietele internationale. Alro si-a facut bugetul luand in calcul un pret mediu al aluminiului pe bursa de la Londra (LME) de 1.400 de dolari pe tona, fata de o medie de 2.571 de dolari pe tona in 2008. In prezent, pretul aluminiului cu livrare imediata (spot) pe bursa de la Londra este de 1.362 de dolari pe tona, iar pretul aluminiului cu livrare peste 15 luni este de circa 1.530 de dolari pe tona. Alro a luat inca de la sfarsitul anului trecut o serie de masuri pentru reducerea productiei, prin inchiderea si conservarea unor instalatii si disponibilizarea a peste 900 de salariati. Este pentru prima data in ultimii ani cand Alro isi reduce productia, aceasta ajungand la nivelul din 2003. Combinatul mizeaza in schimb pe o crestere a productiei de aluminiu prelucrat de la 25.200 de tone la aproape 31.000 de tone, produsele prelucrate avand valoare adaugata mai mare. Cu toate acestea, compania nu va reusi sa-si diminueze costurile suficient de mult pentru a compensa scaderea vanzarilor, astfel ca si-a prevazut in buget pierderi operationale de 15,9 mil. dolari (circa 12 mil. euro), primele din ultimii ani, dupa ce anul trecut a inregistrat un profit operational de 71 mil. dolari (48,5 mil. euro). Alro mizeaza insa ca-si va recupera pierderile operationale printr-un rezultat financiar pozitiv, in conditiile in care o parte din scaderea vanzarilor in dolari ar putea fi compensate prin deprecierea leului fata de moneda americana, astfel ca diferentele de curs pozitive ar aduce companiei un profit financiare de circa 35 mil. dolari (26,5 mil. euro). Alro ia in calcul un curs mediu de 3 lei/dolar, fata de 2,52 lei/dolar in 2008. Anul trecut, compania a castigat si din operatiuni de hedging pe cotatia aluminiului realizate pe bursa de la Londra. Profitul net estimat pentru 2009 este de 22 milioane de dolari (16,7 mil. euro), de aproape cinci ori mai mic decat in 2008, cand compania a obtinut un castig de 98,15 milioane de dolari (67,13 mil. euro). Alro a taiat puternic si la capitolul investitii, programul de investitii pentru acest an fiind de circa 5,9 mil. dolari (4,47 mil. euro). Anul trecut, compania a cheltuit 21,72 mil. dolari pentru investitii, sub buget. Compania are programate investitii mai mari pentru perioada 2010-2013, in valoare de peste 120 mil. dolari. Scaderile prevazute in bugetul Alro pentru acest an vin dupa ce si anul trecut compania a inregistrat o usoara reducere la nivelul cifrei de afaceri, de la 2,04 mld. lei (612 mil. euro) la 1,97 mld. lei (534 mil. euro). Profitul net a scazut in 2008 cu 43% in lei, fata de nivelul record din 2007. Alro este cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa Centrala si de Est. Cea mai mare parte a productiei de aluminiu este destinata pietelor externe, circa 78% in 2008, principalele piete fiind Ungaria, Grecia, Italia, Polonia si Cehia. Profilurile din aluminiu procesat merg in special catre pietele din Germania, Marea Britanie, Polonia si SUA. Strategia Alor pentru urmatorii ani este sa devina furnizor pentru industria aeronautica. Pe plan intern, printre principalii clienti ai Alro se numara producatorii de cabluri Prysmian Slatina, ICME Bucuresti si Iproeb Bistrita si producatorul de componente auto Altur Slatina. Alro avea la sfarsitul anului trecut datorii pe termen scurt de 575 mil. lei (143,7 mil. euro) si datorii pe termen lung de 249 mil. lei (62,2 mil. euro). Creantele companiei se ridicau la 277 mil. lei (69,2 mil. euro), iar disponibilitatile erau de 78,9 mil. lei (19,7 mil. euro). Actiunile Alro au scazut puternic pe Bursa in ultimul an si jumatate, si pe fondul rezultatelor mai slabe din 2008, valoarea companiei reducandu-se de la peste 2 miliarde de euro in 2007 la 230 mil. euro in prezent. Sursa: Ziarul Financiar, 1 aprilie 2009 -
Ductil Buzau vede afaceri in scadere cu peste 30% in acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Conducerea producatorului de electrozi si solutii pentru sudura Ductil Buzau (DUCL), parte a grupului Air Liquide, spune ca vanzarile din acest an ar putea inregistra o scadere de peste 30%, in special pe fondul scaderii pietei constructiilor. 'Ceea ce estimam noi dupa cum arata lucrurile in acest moment este o cadere a vanzarilor cu 30% poate si mai mult. Nu putem spune cu exactitate, dar am facut mai multe scenarii si cam toate bat pe acolo. Din aceasta cauza, profitul va fi afectat semnificativ anul acesta. Estimam un volum de productie de circa 15.000 de tone de electrozi fata de 18.200 realizata anul trecut', spune Razvan Batranu, directorul general al Ductil Buzau. Potrivit lui, pe segmentul de echipamente, mai toate activitatile si-au redus achizitiile din cauza ca nu mai fac investitii in aceasta perioada. Compania va acorda in acest an un dividend brut de circa 0,05 lei/actiune din profitul net realizat in 2008, cu 21% mai ridicat decat cel distribuit in 2008, care a fost de 0,0412 lei/actiune. La pretul acestor titluri de pe parcursul sedintei de ieri de la Bursa, de 0,37 lei/actiune, randamentul dividendului este de 13,6%, rata apropiata de dobanda pe un an la un depozit bancar. Actiunile Ductil Buzau pierdeau 7,8% in prima zi a saptamanii, in conditiile in care mai toate actiunile din piata inregistrau scaderi puternice. Dividendele mai mari distribuite de firma in acest an vin dupa ce si profitul net al companiei s-a majorat anul trecut cu o rata similara de 20,4%, ajungand la 16,7 mil. lei (4,55 mil. euro). Afacerile Ductil Buzau au urcat anul trecut cu 15,4%, pana la 160,7 mil. lei (43,7 mil. euro). La finele anului trecut, firma dispunea de lichiditati in valoare de 37,6 mil. lei (9,4 mil. euro) in depozite pe termen scurt. Totusi, conducerea companiei spune ca investitiile din acest an au fost puse in stand-by, iar firma a luat masuri de reducere a costurilor. Pe partea de personal, firma a redus numarul de angajati cu circa 12% in ultimele luni, la circa 320 de salariati, in principal prin neprelungirea unor contracte temporare cu unii angajati. Sursa: Ziarul Financiar, 1 aprilie 2009 -
Surpriza: Milut da dividende de 1 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE PREH
___
Omul de afaceri Petre Milut a hotarat pentru prima data in ultimii sase ani sa repartizeze dividende actionarilor Prefab Bucuresti (PREH), operatiune pentru care va aloca circa 4,48 milioane de lei (peste un milion de euro), reprezentand peste 90% din profitul pe anul trecut al producatorului de BCA. Actionarii Prefab vor primi un dividend brut pe actiune de 0,0923 lei, reprezentand circa 7,3% din pretul de piata al acestor titluri. Ieri, actiunile Prefab erau suspendate de la tranzactionare, ultima tranzactie cu acestea realizandu-se la un pret de 1,25 lei/actiune. Petre Milut va incasa prin intermediul societatii Romerica International, pe care o controleaza, dividende de la Prefab in valoare de circa 2,8 mil. lei, in conditiile in care el detine 80% din actiunile firmei, aceasta avand la randu-i o participatie de 80% din Prefab. Profitul companiei a scazut anul trecut cu 37,7% fata de castigul din 2007, care s-a cifrat la 7,6 mil. lei (2,3 mil. euro). Afacerile Prefab au urcat anul trecut cu 32,9%, ajungand la 129,1 mil. lei (35,2 mil. euro), in ciuda reducerii vanzarilor fizice de BCA cu 7,8%. Pentru 2009, omul de afaceri previzioneaza un profit net de 8,4 mil. lei , cu aproape 80% mai mare decat cel realizat anul trecut, de 4,7 mil. lei (1,28 mil. euro). Veniturile totale ale firmei sunt asteptate sa se reduca anul acesta cu 23,3%, la 111 milioane de lei (25,8 mil. euro). Capitalizarea de piata a Prefab Bucuresti este de 14,3 milioane de euro. Sursa: Ziarul Financiar, 1 aprilie 2009 -
Actionarii Dornafarm au aprobat fuziunea cu Farmaceutica Remedia
Wall-Street.ro RMAH
___
Actionarii Dornafarm Suceava (DOFA) au aprobat fuziunea cu Farmaceutica Remedia au prelungit cu un an doua linii de credit, potrivit unei raportari remise pietei Rasdaq. Cele doua linii de credit au fost contractate de la Banca Comerciala Romana (BCR) si au o valoare totala de 5,9 milioane lei. Actionarul majoritar al Dornafarm este Ovidiu Constantin Rabanca cu o participatie de circa 33%. Compania are o valoare de piata de 3,44 milioane de lei, conform cotatiei de 0,28 lei inregistrata in sedinta de tranzactionare de ieri. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) se tranzactioneaza de la inceputul lunii februarie pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti, dupa transferul de pe rasdaq. Compania Farmaceutica Remedia a inregistrat anul trecut pierderi de 3,03 milioane lei (823.000 euro), comparativ cu profitul de 383.000 lei obtinut in 2007, dupa ce cheltuielile societatii au crescut intr-un ritm mai alert decat veniturile. Actionarul majoritar al societatii este presedintele companiei Valentin-Norbert Tarus, cu o detinere de 71,05%, in timp ce fondul de investitii Artio Global Management LLC (fostul Julius Baer) are o participatie mai mica de 5% din capitalul social. Farmaceutica Remedia are o valoare de piata de 16,74 milioane lei, potrivit cotatiei de 0,17 lei, stabilita in ultima sedinta de tranzactionare. Sursa: Wall-Street, 1 aprilie 2009 -
Petrom se asteapta la multe provocari in 2010 si 2011
Business Standard SNP
___
“Anul 2009 este un an greu, de criza pentru toata lumea. 2010 si 2011 vin cu multe provocari. Trebuie sa avem bani pentru programele noastre investitionale. Sa crestem veniturile este greu, pentru ca ne confruntam cu o cadere de piata. Facem si un control al costurilor si ne bazam pe cash-flow propriu, dar negociem si credite cu BEI si BERD”, a explicat ieri directorul general executiv al celei mai mari companii din Romania - Petrom, Mariana Gheorghe, strategia liderului pietei petroliere locale. Afirmatia a fost facuta de aceasta la scurt timp dupa ce Petrom semnase un credit de 300 mil. euro cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Gheorghe a adaugat ca decizia Guvernului de a accesa un pachet financiar de la FMI, CE si alte institutii financiare internationale este foarte buna, completand insa ca aceste credite “iti dau, intr-un an greu, dar si pentru anii urmatori, confortul ca poti sa ai acces la finantare de fiecare data cand doresti si ca poti sa-ti faci o strategie si sa te dezvolti”. “Contributia Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare este de 150 milioane de euro din creditul total, restul sumei imprumutului urmand sa fie sindicalizat de catre institutie unui grup de banci comerciale si ar putea include un imprumut paralel acordat de Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre”, au mai declarat oficialii Petrom. Imprumutul de 150 milioane de euro de la BERD are o maturitate de sapte ani, iar imprumutul sindicalizat, ce reprezinta diferenta pana la 300 mil. euro, are o maturitate de cinci ani. Creditul poate fi tras in euro, intr-un interval de doi ani. Mariana Gheorghe a mai spus ca imprumutul de la BERD a fost luat in conditiile actuale de piata si ca nu exclude alte discutii, in cursul acestui an, cu alte banci pentru obtinerea de finantari. Rambursarea se va face din cash-flow. “Bugetul pe 2009 al Petrom a fost revizuit tinand seama de situatia actuala si de volatilitatile acestui an, dar si de perspectivele anilor urmatori”, a mai explicat directorul general executiv al celei mai mari companii din Romania. Mariana Gheorghe a refuzat sa comenteze insa asupra unei eventuale majorari de salarii, care ar trebui sa fie inclusa in propunerea de buget publicata de companie pentru intalnirea actionarilor din 28 aprilie, spunand ca negocierile cu sindicatele pe aceasta tema nu s-au incheiat inca. In ultimii patru ani, Petrom a investit peste 4 mld. euro, iar in prezent compania negociaza cu BERD si BEI credite de circa 450 mil. euro, pentru a finanta 90% din costul centralei de 860 MW de la Petrobrazi. Claudia Pendred, directorul pentru Romania al BERD, a spus ieri, la randul sau, ca institutia financiara internationala continua sa negocieze pe tema unui credit de 300 mil. euro cu oficialii societatii de stat Complexul Energetic Turceni. Aceasta a admis ca BERD are discutii pentru finantarea unor proiecte investitionale si cu cehii de la CEZ, care dezvolta in Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat, de 600 MW. BERD a semnat, de altfel, la inceputul saptamanii, un acord prin care acorda Bancii Comerciale Romane (BCR) o linie de credit de 100 milioane de euro, pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii. Planul institutiei financiare internationale este de a aloca aproximativ 500 milioane de euro, in urmatorii doi ani, bancilor din Romania, din miliardul planificat. “Depinde, desigur, de conditiile de piata, de banci”, a mai explicat Claudia Pendred, directorul BERD. Institutia financiara negociaza in prezent cu circa zece banci locale acordarea de finantari. Restul de 500 milioane de euro ar urma sa mearga spre energie, infrastructura si sectorul corporatist. Petrom, care este cel mai mare producator de titei si gaze din Europa de Sud-Est, va putea utiliza creditul nesecurizat de pana la 300 milioane de euro doar pentru finantarea unei serii de proiecte ce includ decontaminare, inlocuirea conductelor vechi, masuri de sanatate si siguranta, precum si masuri de crestere a eficientei energetice. In ultimii trei ani si jumatate, investitiile Petrom au fost sustinute din majorarea de capital realizata de OMV la momentul privatizarii si prin cash-flow-ul generat de activitatile companiei. Cea mai mare companie din Romania si-a planificat pentru acest an investitii de 1,1 mld. euro, mult mai putin fata de nivelul de peste 1,7 mld. euro inregistrat in 2008. BERD este detinuta de 61 de tari si doua institutii interguvernamentale. Banca a devenit actionar al Petrom in 2004. Compania este detinuta in proportie de 51% de grupul austriac OMV. Principalii sai concurenti de pe piata locala sunt Rompetrol, LukOil si MOL. Sursa: Business Standard, 1 aprilie 2009 -
Broker Cluj: Vom reduce la jumatate valoarea nominala a actiunilor
Business Standard BRK
___
Conducerea Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata la Bursa, va propune actionarilor reducerea la jumatate a valorii nominale a actiunilor si, implicit, a capitalului social, dupa ce a incheiat 2008 cu o pierdere de peste 70,4 milioane de lei (19,1 milioane de euro), din cauza scaderii actiunilor din portofoliu. Broker are un capital social de 144,73 milioane de lei (72,4 milioane de euro), valoarea nominala a unei actiuni fiind de 0,5 lei. “Intentionam ca, intr-o Adunare Generala Extraordinara viitoare, sa propunem micsorarea valorii actiunilor Broker”, a declarat Anton Ionescu, presedintele Broker Cluj. Acesta a adaugat ca propunerea va fi discutata de actionari, cel mai probabil, in luna iunie. “Ulterior, dupa ce perspectivele vor deveni pozitive, intentionam sa majoram din nou capitalul social”, a mai spus Ionescu. Societatea de brokeraj reduce, practic, capitalul social aproape de valoarea activului net, conform prevederilor din legea societatilor comerciale, care stabilesc ca, daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui intregit sau redus inainte de a se putea face o repartizare sau o distribuire de profit. Broker Cluj a fost nevoita sa inregistreze cheltuieli mari cu provizioanele, in contul pierderilor de valoare suferite de actiunile din portofoliu. Pentru acest an, Broker si-a bugetat un profit de 852.000 de lei (circa 200.000 de euro). Societatea se asteapta ca partea cea mai mare a veniturilor sa vina din dividendele incasate de la societatile din portofoliu, valoarea estimata a acestora fiind de 3,8 milioane de lei. Pe de alta parte, veniturile din comisioanele incasate de la clienti ar urma sa fie de 1,68 milioane de lei, de aproape patru ori mai mici decat cele din 2008, in timp ce vanzarile de actiuni din portofoliu sunt asteptate sa aduca venituri de 0,5 milioane de lei, fata de 4,15 milioane de lei anul trecut. “Estimarile din buget le-as caracteriza ca fiind unul de un optimism moderat. Speram sa putem depasi tintele anuntate”, spune Anton Ionescu. Actiunile Broker au castigat ieri pe Bursa aproape 15%, inchizand ziua la pretul de 0,117 lei/actiune. Sursa: Business Standard, 1 aprilie 2009 -
Sanse slabe pentru listarea BCR
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Listarea Bancii Comerciale Roma¬ne (BCR) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), devenita inoportuna din cauza conditiilor dificile din aceasta perioada de pe pietele de capital, ar putea fi amanata, iar in acest caz, contractul de privatizare a BCR ar urma sa fie modificat pana in luna octombrie, potrivit domnului Dominic Bruynseels, presedinte executiv al BCR. Seful BCR a declarat, la inceputul acestei saptamani, ca va res¬pecta conditiile din contractul de privatizare si, daca va fi necesara o modificare a acestuia, ea va fi realizata, pana la termenul limita. In contractul de privatizare a bancii exista o clauza ce prevede listarea actiunilor BCR la BVB in termen de trei ani de la data finalizarii procesului de privatizare, mai exact in toamna acestui an. De asemenea, in contract se mai specifica faptul ca, in cazul in care listarea esueaza, ea trebuie sa fie reluata in timp de un an. Desi momentul listarii este nepotrivit, iar decizia de amanare pare sa fie cea justa, discutiile cu autoritatile romane despre amanarea listarii si a modificarii contractului de privatizare nu au fost incepute. Atat reprezentantii BCR, cat si cei ai Erste Bank, actionarul majoritar al bancii autohtone, au declarat, in repetate randuri, ca, in conditiile evolutiei negative a pietei de capital din acest an, listarea unei banci devine o optiune gresita. De asemenea, si societatile de investitii financiare (SIF) sustin amanarea listarii actiunilor BCR la Bursa de la Bucuresti, in prezent, fiind foarte incantate de dividendele pe care le-ar putea incasa de la banca. Banca Comerciala Romana ar putea distribui dividende in valoare de 813 milioane de lei, daca actionarii sai vor aproba, pe data de 14 mai 2009, propunerea facuta de catre Consiliul de Supraveghere al Bancii. Suma reprezinta 40% din profitul net aferent anului 2008, de 2,03 miliarde de lei, calculat conform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS). Presedintele executiv al BCR a mai explicat ca prin distribuirea de profit actionarilor respecta conditiile impuse in contractul de privatizare, mai exact ca 40% din castigul bancii sa fie acordat sub forma de dividende. In aceste conditii, societatile de investitii financiare (SIF), care detin cate 6% din actiunile BCR, vor incasa dividende brute in valoare de cate 48,78 milioane lei, in crestere cu 120% fata de anul trecut, cand au primit cate 22,07 milioane de lei din repartizarea profitului. Banca Comerciala Romana a fost privatizata complet in 2006, cand Erste Bank a devenit actionarul majoritar cu o participatie de 70%. Sursa: Bursa, 1 aprilie 2009 -
Bursa a scazut cu peste 20% in T1, dar sperantele au revenit in martie
DailyBusiness.ro
___
'... in conditiile in care am vazut reveniri si de 25-30% pe unii indici in luna martie', a declarat pentru NewsIn Alin Brendea, vicepresedintele casei de brokeraj Prime Transaction. -
Bursa a scazut peste 20% in primul trimestru
Bloombiz.ro
___
'... si de 25-30% pe unii indici in luna martie', a declarat pentru NewsIn Alin Brendea, vicepresedintele casei de brokeraj Prime Transaction.
31.03.2009
-
Petrom ia primii bani de la BERD, dar isi vede afacerile cu 34% mai mici si profitul in stagnare
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a aprobat acordarea unui credit de 300 de milioane de euro pentru sustinerea unor proiecte de mediu care vor fi realizate de cea mai mare companie locala, Petrom. Imprumutul consta dintr-un credit de maxim 150 de milioane de euro si unul cu aceeasi valoare care urmeaza sa fie sindicalizat cu banci comerciale, se arata intr-un anunt al BERD. Decizia acordarii acestui imprumut a fost luata la sfarsitul acestei luni si, potrivit unui anunt al institutiei financiare, in aprilie este asteptata aprobarea a inca unui credit pentru Petrom in valoare de 200 de milioane de euro pentru centrala de producere a energiei electrice pe care compania petroliera intentioneaza sa o construiasca la Brazi. Decizia ar putea fi luata pe data de 21 aprilie. Proiectul a trecut de analiza finala, singurul lucru asteptat fiind aprobarea board-ului BERD. Sumele vor fi utilizate pentru sustinerea programului de investitii al Romaniei evaluat pentru acest an la 4,7 mld. lei, cu 27% mai mic comparativ cu sumele alocate anul trecut pentru investitii. Din nou, cele mai mari sume vor fi directionate catre segmentul de Explorare si Productie, cel care are cea mai mare contributie la profitul inregistrat de companie. Compania estimeaza o scadere a cifrei de afaceri de la 16,7 mld. lei (4,53 mld. euro) in 2008 la 11,1 mld. lei (2,7 mld. euro) anul acesta. Totodata, compania estimeaza un profit net de 1,1 mld. lei (275 mil. euro), in usoara crestere fata de castigul de 1 mld. lei (271 mil. euro) raportat anul trecut. Spre exemplu, anul trecut toate estimarile facute de Petrom in ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori financiari au fost mult diferite fata de rezultatele raportate la final de an, lucru care s-ar putea intampla si anul acesta. Astfel, daca Petrom estima pentru anul trecut un profit net de 2,4 miliarde de lei, rezultatul raportat a fost de doua ori mai mic. In ceea ce priveste cifra de afaceri, estimarile Petrom la inceputul anului trecut indicau un posibil nivel de 11,9 mld. lei, dar in realitate la finalul anului afacerile au fost de 16,7 miliarde de lei. Estimarile pentru anul acesta iau in calcul o productie mai mica de titei si gaze comparativ cu ceea ce s-a realizat anul trecut. Astfel, Petrom se bazeaza pe o productie de gaze de 5,4 mld. metri cubi, fata de cele 5,7 mld. metri cubi extrase anul trecut, si pe o productie de titei de 4,4 mil. tone, in scadere fata de nivelul de 4,54 milioane de tone consemnat anul trecut. Pe partea de retail, unde vanzarile Petrom au crescut anul trecut cu circa 29% pe piata locala, compania a ajuns la cote semnificative pe pietele externe pe care este prezenta. Astfel, in Moldova Petrom si-a conservat cota de 31% din 2007, in Bulgaria Petrom controleaza 21% fata de 18% in 2007, in timp ce pe piata din Serbia, Petrom a ajuns la o cota de piata de 19% de la 13% in 2007. La sfarsitul anului trecut, compania avea 269 de statii la nivel international, din care 115 sunt localizate in Republica Moldova, 95 sunt in Bulgaria, iar 59 sunt localizate in Serbia. Pe piata locala, Petrom controleaza 36% din retailul de carburanti prin intermediul a circa 500 de benzinarii. Pe segmentul de energie electrica, unde Petrom construieste o centrala de 860 MW, compania spune ca va continua sa analizeze anul acesta proiecte de energie regenerabila, in special proiecte eoliene. Compania a inceput inca de anul trecut sa puna bazele unei entitati de trading, dar nu numai cu energie electrica, ci si cu produse cum ar fi certificatele de emisii de CO2. Actiunile Petrom au pierdut ieri circa 3,3%, capitalizarea companiei fiind in prezent de 1,97 mld. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 31 martie 2009
Pagina