02.07.2008
-
Noul sef al BCR promite ca va lista actiunile bancii in 2009
Curierul National EBS
___
Dominic Bruynseels, fost director pentru piete emergente in cadrul bancii britanice Barclays, a preluat oficial, la data de 1 iulie, functia de presedinte executiv al Bancii Comerciale Romane (BCR), inlocuindu-l pe Manfred Wimmer, informeaza Mediafax. Bruynseels s-a alaturat conducerii BCR incepand cu 1 mai, insa a preluat conducerea efectiva a bancii dupa primirea aprobarilor din partea BNR. Acesta a activat timp de 27 de ani in cadrul Barclays Bank, acum inlocuindu-l pe Manfred Wimmer, care a fost numit presedinte interimar al bancii la 1 decembrie 2007, in locul lui Nicolae Danila, ultimul retragandu-se din functie dupa sapte ani la conducerea BCR. In momentul de fata din Comitetul Executiv al BCR mai fac parte Jean Andronie, ocupant al functiei de vicepresedinte executiv, responsabil cu activitatea de corporate, Oana Petrescu - vicepresedinte executiv pe partea de operatiuni, Martin Skopek - vicepresedinte executiv, retail & private banking, precum si Helmuth Hintringer, ce ocupa pozitia de vicepresedinte executiv, financiar si riscuri. BCR a fost preluata in anul 2006 de grupul austriac Erste Bank der Oesterreichischen Sparkassen, care a platit statului roman 3,75 miliarde euro pentru 61,88% din actiuni, in perioada in care Wimmer a fost director de strategie al Erste si responsabil al grupului austriac in procesul de privatizare a BCR. In ziua preluarii conducerii executive a BCR de noul presedinte, Wimmer a mentionat ca 'din cauza situatiei actuale de pe piata', nu este 'momentul ideal pentru listare', insa a asigurat ca 'oricare vor fi conditiile noi ne vom indeplini promisiunea' contractuala de a lista actiunile Bancii Comerciale Romane pana cel tarziu in octombrie 2009. Totodata, el a precizat ca se va opta pentru o intrare la bursa prin majorare de capital doar in masura in care situatia financiara a bancii va impune o astfel de operatiune, negand categoric si orice discutie referitoare la o eventuala achizitie a unui pachet suplimentar de actiuni BCR de la SIF-uri. Mai mult, Wimmer a punctat ca SIF-urile sunt parteneri buni si importanti in actionariatul Bancii Comerciale Romane, cu care Erste a dezvoltat o relatie de incredere, chiar daca uneori ar putea sa aiba anumite nevoi de cash flow (lichiditati). In privinta reprezentarii SIF-urilor in Consiliul de Supraveghere al bancii, Wimmer a aratat ca va face o propunere celor cinci actionari privind schimbarea modalitatii in care sunt numiti membrii acestora, adaugand doar ca recenta precocupare a BCR a fost reprezentata de gasirea unui nou presedinte. In acelasi timp, odata cu luarea in primire in mod oficial a pozitiei sale in conducerea BCR, Dominic Bruynseels a declarat ca are nevoie de cei mai buni oameni de pe piata din Romania, care trebuie sa devina locul unde toti specialistii vor dori sa lucreze. Noul presedinte a mai adaugat ca 'strategia o vom dezvolta in perioada urmatoare. E clar, insa, ca ne dorim sa fim cea mai buna banca din Romania'. Sursa: Curierul National, 2 iulie 2008 -
Brokerii: BVB evolueaza in ton cu bursele straine
Wall-Street.ro
___
'Impactul noilor indici nu a aparut in sedinta de ieri, probabil inca nu si-au facut vizibila prezenta', a explicat Adrian Barbulescu, analist la Prime Transaction.
01.07.2008
-
Actiunile Teraplast intra la Bursa de maine
Wall-Street.ro TRP
___
Actiunile Teraplast Bistrita incep sa fie tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) de maine, la sectorul titlurilor de capital, categoria a doua, a anuntat bursa intr-un comunicat. Cosiliul bursei a a hotarat, pe 24 iunie, admiterea la tranzactionare a titlurilor Teraplast pe piata reglementata administrata de BVB. Compania are 297,88 milioane actiuni cu valoarea nominala de 0,10 lei, iar titlurile companiei se vor tranzactiona pe piata reglementata sub simbolul TRP. Teraplast Bistrita a ratat admiterea la categoria I a BVB, pentru ca doar 421 de investitori au cumparat actiunile producatorului de PVC in cadrul ofertei si, potrivit regulamentului Bursei, pentru promovarea la categoria I a pietei reglementate este nevoie ca minimum 2.000 de investitori sa detina actiunile companiei. Investitorii care au participat la oferta publica initiala (IPO) au putut sa tranzactioneze din 5 mai cele 49,65 milioane drepturi de alocare cu simbolul TRPR01, inainte de momentul inregistrarii majorarii capitalului social. Sursa: Wall-Street, 1 iulie 2008 -
TMK Artrom imprumuta 5,8 mil. euro, pentru finantarea activitatii
DailyBusiness.ro ART
___
Producatorul de tevi TMK-Artrom Slatina (ART) a imprumutat 5,8 milioane euro de la Taganrog Metallurgical Works, o companie din acelasi grup, in scopul finantarii activitatii. TMK-Artrom va plati o dobanda anuala de 11% pentru cei 5,8 milioane euro, iar termenul de rambursare a imprumututlui este de un an. Compania nu a depus garantii pentru acest imprumut, potrivit comunicatului remis, luni, Bursei. TMK-Artrom Slatina a afisat in primul trimestru al acestui an un profit net de 602.200 lei, de 20 mai mic decat cel din intervalul echivalent al anului trecut, cand obtinuse un profit net de 12,4 milioane lei. Afacerile companiei au avansat cu 2,34% in primele trei luni ale acestui an, la 134,3 milioane lei, fata de perioada echivalenta din 2007, cand acestea s-au cifrat la 131,23 milioane lei Societatea este specializata in productia de tevi din otel fara sudura si are un capital social de 30,79 milioane lei, divizat in 12,27 milioane actiuni cu o valoare nominala de 2,51 lei. Actionarul majoritar al companiei este TMK Europe GmbH, care controleaza 80,56% din capitalul social, iar SIF Oltenia detine 12,19%, potrivit ultimei raportari. Titlurile TMK Artrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, la a doua categorie, sub simbolul ART. Capitalizarea companiei este de circa 230,6 milioane lei, aferenta cotatiei de 18,80 lei, de luni. Sursa: Daily Business, 1 iulie 2008 -
Tarifele Transgaz pentru transportul gazelor vor creste cu 20,35%
Curierul National TGN
___
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a aprobat o crestere cu 20,35% la 1,15 miliarde lei a tarifelor totale reglementate percepute de Transgaz pentru transportul gazelor in perioada 1 iulie 2008 - 30 iunie 2009. Majorarea este echivalenta cu 194,3 milioane lei, se arata intr-un raport al Transgaz transmis luni Bursei de Valori Bucuresti, citat de Mediafax. Transgaz a consemnat in primul trimestru al anului o sporire a veniturilor cu 14% la 324 de milioane lei si profit in stagnare la 92 de milioane lei, comparativ cu perioada similara din 2007. Transportul de gaze este controlat de stat prin MEF. Sursa: Curierul National, 1 iulie 2008 -
Zimtub se mai gandeste la majorare
Business Standard SCD
___
Conducerea producatorului de tuburi din otel Zimtub Zimnicea a anuntat ca a amanat luarea unei decizii privind majorarea capitalului social cu 24,13 milioane de lei, la 36,2 milioane de lei, la cererea unor actionari semnificativi, intrucat structura actionariatului este nedefinita. Propunerea de majorare trebuia sa fie analizata miercuri de actionari si viza emiterea a 9,6 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 2,5 lei si pret de emisiune de 2,5 lei/unitate. Mai multe pachete de actiuni, reprezentand 25,88% din capitalul producatorului de tuburi din otel, au fost vandute ieri, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), pentru 4,1 mi. lei (1,1 mil. euro), dupa ce, vineri, SIF Oltenia a cedat participatia pe care o avea la Zimtub, de 26,13% din capital. Conform celor mai recente raportari, in actionariatul Zimtub se regasesc directorul general, Stelian Dragomir - 20,42%, Interagro - 8,24% si Intergaz - 6,8%. Pana luni, partile nu au anuntat cumparatorii actiunilor tranzactionate in ultimele zile. Sursa: Business Standard, 1 iulie 2008 -
Investitorii in SIF-uri au pierdut tot ce au castigat in ultimii 2 ani
Prime Transaction
___
... Actiunile SIF Banat Crisana, dupa evolutia din ultimele saptamani, au ajuns sa fie cea mai ieftina actiune din sector, dupa cum apreciaza brokerii de la Prime Transaction.
30.06.2008
-
Petrom avertizeaza: Majorarea redeventelor la petrol va injumatati perioada productiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Administratorul tuturor rezervelor de titei din Romania, Petrom, spune ca mentinerea redeventelor la nivelul agreat cu statul roman pana in 2014 inseamna continuarea productiei dupa anul 2040. In caz contrar, perioada ar putea sa scada din cauza faptului ca investitiile in segmentul de explorare si productie sunt uriase, conditii in care mentinerea redeventelor este necesara. Compania sustine ca doar prin intermediul unor investitii de miliarde de euro poate fi extras si petrolul ramas inca in pamant. 'Daca va fi mentinut nivelul redeventelor pentru perioada prevazuta in contractul de privatizare, vom putea efectua investitii prin care vom reusi sa prelungim existenta rezervelor dincolo de 2040. Evaluarea detaliata a companiei de dupa privatizare a relevat faptul ca nivelul investitiilor necesare este mult mai mare decat cel prevazut initial. Petrom si-a indeplinit obligatiile care rezulta din clauzele contractului de privatizare si ne asteptam din partea statului roman sa actioneze la fel de responsabil', spune Johann Pleininger (foto), membru al directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de explorare si productie. In ultima perioada de timp, criticile asupra contractului de privatizare al Petrom s-au inmultit, inclusiv de la cei mai inalti oficiali ai statului. In conditiile in care barilul de petrol a ajuns la peste 140 de dolari, iar rezervele de titei valoreaza la acest nivel de pret aproximativ 50 de miliarde de euro, statul roman nu ia decat maximum 104 milioane de euro anul acesta din redevente. Anul trecut, statul roman a incasat doar 85 de milioane de euro din redeventele pe titei, in conditiile in care valoarea productiei de petrol a Petrom la un pret mediu de 63 de dolari pe baril a fost de 1,4 miliarde de euro. Daca Petrom si-ar mentine productia de titei la un nivel similar cu cel de anul trecut (32,6 milioane de barili), rezervele dovedite mai ajung inca aproximativ 16-17 ani. Compania spune insa ca daca nivelul redeventelor va fi mentinut jos pana in 2014, productia mai tine peste 30 de ani. Dupa epuizarea acestor resurse, viitorul Petrom sta in productia de energie electrica, domeniu pe care il ataca agresiv printr-o prima investitie de 500 de milioane de euro intr-o centrala de 860 MW pe platforma rafinariei Petrobrazi. 'Pentru a contribui la securizarea aprovizionarii cu energie si pentru a asigura dezvoltarea sustenabila a companiei, Petrom va deveni o companie de energie cu accent pe dezvoltarea energiilor alternative, dar si a celor conventionale. Primul pas a fost deja facut prin proiectul centralei de pe platforma Petrobrazi', spune Pleininger. Revenind la partea de redevente, reprezentantul Petrom spune ca o eventuala majorare a nivelului lor inainte de expirarea termenului convenit cu statul roman va reduce capacitatatea investitionala a companiei, ceea ce implicit va avea un efect negativ asupra productiei care d-abia anul trecut s-a stabilizat. Anul 2014 este termenul pana la care statul roman s-a angajat sa mentina un nivel fix al redeventelor egal cu 3,5-13,5% din valoarea productiei anuale extrasa de Petrom. Potrivit autoritatilor, redeventele ar trebui majorate si aduse la un nivel comparabil cu cel platit de alte companii europene. Varujan Vosganian spunea ca in medie Petrom plateste pe an o redeventa de aproximativ 6% din valoarea productiei, in timp ce in alte tari nivelul redeventei este de 12%. Chiar si dupa momentul 2014, Petrom spune ca majorarea redeventelor ar trebui sa fie una moderata. 'Cresterea redeventelor dupa momentul 2014 va reduce puterea noastra de a investi. Daca cresterea redeventelor se va efectua intr-un mod treptat si moderat, aceasta decizie nu va influenta semnificativ evolutia companiei noastre si implicit nici sumele pe care statul le incaseaza din taxele platite de Petrom', explica Pleininger. Investitiile in segmentul de explorare si productie sunt practic unica modalitate prin care cantitatea de titei extrasa poate creste anual. Potrivit reprezentantului Petrom, este dificil de estimat nivelul productiei din 2040, pentru ca odata cu noile descoperiri tehnologice se poate extrage mai mult titei din zacamintele mature. In prezent, se exploateaza doar o treime din titeiul detinut, in timp ce restul este greu accesibil si deci foarte costisitor. 'O crestere de 1% a factorului de recuperare a titeiului conduce la o crestere a rezervelor cu aproximativ 200 de milioane de barili. Cu capacitatile tehnice actuale exploatam o treime din rezervele descoperite. Pentru a extrage mai mult sunt necesare investitii uriase, care in conditiile de pret actuale devin posibile', explica Pleininger. Potrivit acestuia, un nivel normal al barilului pe petrol in urmatorii ani este de aproximativ 70-80 de dolari pe baril. Reprezentantul Petrom spune ca anul trecut a fost primul an in care s-a reusit o stabilizare a productie si ca anul acesta ar putea fi un an de crestere. 'In ultimii ani, declinul productiei de titei a fost de 8-9% anual, iar anul trecut am reusit stabilizarea acesteia. Anul acesta estimam cresterea productiei prin intermediul dezvoltarii zacamintelor Mamu si Delta (bloc de explorare din Marea Neagra). Delta 4 este prima descoperire offshore din ultimii opt ani', spune Pleininger. Potrivit lui, 80% din productia realizata de Petrom vine din 50 de mari perimetre, cele mai slabe 50 de perimetre aducand doar 1% din productia de titei a celei mai mari companii romanesti. '80% din productia anuala realizata provine din 50 de zacaminte cu potential ridicat din totalul de 270 pe care le exploatam. Pe de alta parte, cele 50 de zacaminte cu potential scazut contribuie cu numai 1% din productia anuala. De aceea, toate eforturile noastre de aici incolo se vor indrepta cu predilectie spre dezvoltarea celor 50 de zacaminte cu potential ridicat', spune Pleininger. Compania si-a bugetat in perioada 2008-2010 investitii de 800 de milioane de euro pentru eficientizarea activitatilor de explorare si productie si 150 de milioane de euro pentru noi descoperiri. 'In anul 2006, de exemplu, investitiile erau de 280 de milioane de euro in E&P si 40 de milioane de euro in noi descoperiri', mai spune reprezentantul Petrom. Potrivit sefului pe explorare si productie, o treime din necesarul de rafinare vine din importuri, iar compania nu face exporturi din productia proprie. In ceea ce priveste reducerea obiectivelor stabilite in 2005 pentru 2010 in ceea ce priveste productia externa, oficialul Petrom spune ca principala cauza este situatia achizitiilor de pe piata internationala. 'Achizitiile sunt mult mai dificile in contextul pretului ridicat al titeiului. Suntem acum in discutii pentru mai multe proiecte in regiunea caspica, dar toate vor fi anuntate la momentul oportun', a mai spus Pleininger. Compania estima atingerea unei productii externe de 70.000 bep/zi pana in 2010, dar si-a redus recent obiectivul la 20.000 bep/zi. Sursa: Ziarul Financiar, 30 iunie 2008 -
Tender: Toata lumea vrea acum sa scoata cat mai mult petrol
ZF RO - FONDURI MUTUALE PRSN
___
Activitatea companiilor de prospectare este influentata favorabil de pretul ridicat al petrolului, in conditiile in care concesionarii isi intensifica programul de exploatare a perimetrelor pentru a beneficia din plin de contextul favorabil de pe piata, potrivit omului de afaceri Ovidiu Tender, proprietarul firmelor de prospectare geologica Prospectiuni Bucuresti (PRSN) si Atlas Gip Ploiesti (ATGJ). 'Pretul petrolului atrage dupa sine cresterea volumului nostru de activitate pentru ca toata lumea care detine concesiuni este interesata sa scoata cat mai mult petrol. In aceste conditii, se munceste mai mult si se plateste mai mult. Nu se pune problema ca anul acesta sau in urmatorii ani sa se remarce vreo scadere a activitatii. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale are un program foarte bine stabilit si conform acestuia nu sunt sanse sa se lucreze mai putin', spune Ovidiu Tender. El a precizat ca Prospectiuni a castigat recent licitatia Petrom pe anul 2008 pentru prospectarea 2D, in valoare de 13 mil. euro, dupa ce luna trecuta a incheiat cu Romgaz un contract de 8,7 mil. euro pentru prospectare 2D. 'Tocmai am fost anuntati ca am castigat o licitatie a Petrom pentru prospectarea 2D, contract care se ridica la 13 milioane de euro. Avem in Bulgaria un contract pe care o sa-l incepem in septembrie in valoare de 5 milioane de euro si mai sunt vreo 10 milioane de euro la Romgaz, asta pana acum. Urmeaza Petrom sa mai scoata 1000 de km de 3D care inseamna peste 30 milioane de euro. Depindem unii de altii. Ei de noi si noi de ei. Si acum Petrom a facut licitatie internationala, dar n-au cum sa ne concureze companiile din afara', spune Tender. Anul trecut, afacerile Prospectiuni au urcat cu 40%, ajungand la 60,8 mil. euro (203 mil. lei), daca excludem activitatea de subcontractare catre Atlas Gip din 2006, ponderea contractelor cu Petrom si Romgaz depasind 85% din total. In primul trimestru din acest an, veniturile din activitatea curenta a companiei s-au redus cu 38%, la aproape 5,1 mil. euro (19 mil. lei), iar compania a trecut pe pierdere, cu 2,3 mil. euro (8,4 mil. lei). 'Partea proasta este ca ei (clientii - n.red.) se misca conform unei obisnuinte. Inainte, neexistand tehnologia adecvata pentru a se lucra iarna pe zapada, activitatea incepea in mai-iunie. Si acum s-a pastrat acest obicei, chiar daca activitatea a crescut si tehnologia a avansat. Nu numai cei de la Petrom sunt obisnuiti asa, si ai mei sunt obisnuiti in acest fel. Pentru anul viitor sigur o sa fim pregatiti. Tocmai discutam ca avem o firma englezeasca pentru care pregatim programul de activitate in lunile de iarna, din ianuarie-februarie', spune Ovidiu Tender. El a mai precizat ca Prospectiuni a constituit anul acesta o echipa de prospectare pentru Iran si intentioneaza sa mai recruteze inca o echipa pe care o va trimite, cel mai probabil, tot in Iran. In luna februarie a acestui an, Prospectiuni a semnat un contract de prospectiuni 3D in valoare de 3,1 mil. euro cu firma Pars Energy pentru zona Ramshir din Iran. Tender mai spune ca nu se grabeste sa transfere actiunile Prospectiuni pe Bursa si ca nu este un moment bun pentru a atrage investitori. 'Este un moment mai putin propice si din aceasta cauza nu ma grabesc cu listarea Prospectiuni la Bursa. Raportarile in engleza trebuie sa devina o obisnuinta, o normalitate. Le facem cu scopul de a fi cat mai transparenti. In momentul de fata nu sunt interesat sa atrag investitori strategici sau financiari in companii pentru ca socotesc ca pretul este prea mic acum', a precizat Ovidiu Tender. El estimeaza valoarea Prospectiuni la 400 mil. euro, in prezent capitalizarea companiei ridicandu-se la 112 mil. euro. Tender mai detine trei companii listate pe Bursa, respectiv Vulcan Bucuresti (VULC), Atlas Gip Ploiesti (ATGJ) si Talc Dolomita (TALD). Valoarea totala a companiilor sale pe Bursa se ridica in prezent la circa 150 mil. euro, cu peste 200 mil. euro mai putin decat in urma cu un an, cand valoarea acelorasi companii depasea 350 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 30 iunie 2008 -
Forbes: Romania a urcat 20 de locuri in topul atractivitatii mediului de afaceri
HotNews.ro
___
Romania a urcat 20 de pozitii in topul Forbes privind atractivitatea mediului de afaceri, ajungand pe locul 40 din 121 de state, informeaza Rador. Mediul de afaceri romanesc este mai atractiv decat cel din state ca Turcia, Croatia, Bulgaria, Grecia, India, China, Ucraina sau Rusia. Analistii Forbes afirma ca Romania a inregistrat cele mai bune punctaje la criteriile privind liberalizarea monetara, protectia proprietatii, inovatie si tehnologie. Totusi specialistii precizeaza ca birocratia, coruptia si inflatia continua sa fie principalele provocari ale mediului de afaceri din Romania. Printre tarile cu cel mai atractiv mediu de afaceri se numara Danemarca, Islanda, Finlanda, Statele Unite, Marea Britanie, Singapore si Hong Kong. Clasamentul a fost realizat pe baza unor rapoarte si cercetari ale Forumului Economic Mondial, Bancii Mondiale, Transparency International, Freedom House, Camera de Comert a SUA si CIA. Sursa: HotNews, 30 iunie 2008
Pagina