20.04.2006
-
Titlurile de despagubire, convertite automat in actiuni
Romania libera
___
Fondul Proprietatea face conversia automata in actiuni a titlurilor de despagubire emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, dar beneficiarii acestora pot sa refuze participatia la Fond, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan.
Initial, reglementarile permiteau transformarea titlului de despagubire in actiuni numai dupa ce fostii proprietari se prezentau la sediul Fondului si solicitau conversia, a aratat Ivan.
Ulterior, conducerea Fondului a decis sa modifice procedura, considerand ca numarul despagubitilor care vor refuza transformarea in actiuni este nesemnificativ.
In aceste conditii sunt obligati sa se prezinte la sediul Fondului Proprietatea doar fostii proprietari care, din diferite motive, nu doresc sa primeasca actiuni. 'Exista situatii in care oamenii vor sa dea statul in judecata sau nu sunt multumiti de sumele primite si refuza actiunile. Am precizat in anunturile din ultima vreme ca pentru a nu fi inscrisi automat in lista actionarilor despagubitii trebuie sa depuna o cerere', a precizat Ivan.
Conversia
Conversia titlurilor de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea este realizata prin inscrierea in baza de date a Regisco a detinatorului titlului cu un numar de actiuni corespunzator formulei: valoare titlu de despagubire/1 leu = 1 actiune.
Regisco emite un certificat detinatorului de actiuni in care sunt specificate cantitatea de actiuni detinute si numarul lor. Sistemul prin care titlurile primite de proprietari sunt transformate in actiuni la Fond a devenit operational incepand din luna martie, cand a fost demarata si distribuirea actiunilor.
Selectia administratorului
Scrisorile de interes pentru preluarea administrarii Fondului Proprietatea (FP) vor fi depuse pana pe 1 mai, iar termenul pentru inaintarea ofertelor finale va fi, cel mai probabil, data de 1 iunie, una dintre conditiile de participare fiind depunerea unei garantii de un miliard de euro, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan. El crede ca, in final, selectia se va face dintre institutii cu renume, intrucat unul dintre criteriile de acces avute in vedere se refera la o limita minima a activelor gestionate de ofertanti, care va fi stabilita intre 20 de miliarde de euro si 100 miliarde de euro. In aceste conditii, punctajul va fi gandit astfel incat sa se atribuie o pondere ridicata ofertei de pret, ceea ce va asigura un plus de transparenta pentru procesul de selectie, a explicat Ivan.
Anuntul de deschidere a licitatiei va fi publicat la sfarsitul acestei saptamani in presa internationala si va cuprinde doar termenul de inaintare a scrisorilor de interes, stabilit pentru 1 mai. 'Din discutiile preliminare am identificat 28-30 de institutii internationale interesate sa preia administrarea fondului, dar ramane de vazut cate vor veni cu scrisori de interes', a afirmat Ivan. Presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului estimeaza ca procesul de selectie se va incheia cel tarziu la mijlocul lunii iunie, in functie de cat de repede va fi aprobat de Guvern caietul de sarcini elaborat de consultant. Castigatorul licitatiei privind administrarea Fondului Proprietatea va incepe negocieri pe marginea strategiei de investitii, elaborata de consultantul de strategie, respectiv compania britanica Cordea Savills. Consultantul de strategie face parte din grupul Savills, una dintre firmele internationale cunoscute pentru consultanta in domeniul proprietatilor, avand un capital social de 850 milioane de lire sterline. Licitatia organizata de Fondul Proprietatea in vederea selectarii consultantului juridic international a fost castigata de casa de avocatura Allen & Overy.
Sursa: Romania libera, 20 aprilie 2006.' -
Electroputere va livra transformatoare in Grecia pentru 14 milioane de euro
Curierul National EPT
___
Electroputere Craiova a anuntat, ieri, ca a castigat un contract in valoare de 14 milioane euro pentru livrarea catre firme din Grecia a unor transformatoare electrice, in urma unor licitatii externe.
In acest moment, societatea se afla in proces de restructurare. Operatiunea va fi finalizata pana la finele lunii iunie a anului 2006 si presupune disponibilizarea a 600 de angajati, pentru a deveni atractiva pentru investitorii straini. Din 2001, autoritatile romane au incercat de patru ori sa privatizeze societatea, companiile interesate de preluarea societatii fiind General Motors, General Electric, Siemens si Karsdorfer. Ultima lansare la privatizare a avut loc in noiembrie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor, stabilit initial pentru 19 decembrie 2005, a fost prelungit de patru ori, la solicitarea potentialilor investitori care au cerut de fiecare data timp suplimentar pentru imbunatatirea ofertei. Recent, o alta companie, A-TEC Industries, s-a aratat interesata de preluarea Electroputere insa a pus anumite conditii. Problemele societatii sunt legate de datoria de 30 de milioane de euro pe care o are catre stat. De asemenea, investitorul austriac a apreciat ca personalul este supradimensionat (3.000 de salariati), din moment ce societatea functioneaza la circa 20-30% din capacitate si are nevoie de un program de restructurare si de o infuzie de capital. In prezent, statul detine 62,8% din actiunile companiei. A-TEC Industries AG a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul desfasoara activitati de productie in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, precum si in China, India si SUA. A-TEC Industries este angajata in prezent intr-un proces de extindere si dezvoltare.
Sursa: Curierul National, 20 aprilie 2006.
19.04.2006
-
SIF Banat-Crisana intra in afaceri cu centre logistice
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Conducerea SIF Banat-Crisana a anuntat ca va demara o investitie pentru realizarea unui centru logistic - spatii de depozitare si servicii de transport -, care va fi amplasat, cel mai probabil, la Cluj - Napoca. 'Proiectul logistic este momentan in etapa studiilor de fezabilitate si este posibil ca acesta sa fie dezvoltat la Cluj, fie pe platforma de la Napotex, fie pe cea de la Comat (societati la care SIF Banat - Crisana are participatii - n.r.)', a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
El nu a dorit sa ofere date privind valoarea exacta a investitiilor si nici alte detalii legate acest proiect. Cuzman a mentionat ca pentru finantarea investitiei sunt luate in calcul doua variante. Prima sursa de finantare ar fi majorarea de capital de 27,4 milioane de lei (7,8 milioane de euro) pe care societatea intentioneaza sa o propuna actionarilor la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 28 aprilie. In cazul in care majorarea nu trece de actionari, atunci societatea ia in calcul folosirea unei parti din profitul inregistrat anul trecut, restul urmand sa mearga drept dividende la actionari.
'Majorarea de capital ar fi benefica pentru societate deoarece ar permite largirea portofoliului de actiuni, existand astfel posibilitatea ca pretul de tranzactionare al actiunilor SIF sa creasca. Este insa destul de greu ca macar jumatate din capitalul social sa fie reprezentat in Adunare, o cerinta esentiala pentru ca aceasta hotarare sa fie adoptata', a mai spus Cuzman. In urma majorarii, actionarii ar urma sa primeasca o actiune gratuita pentru fiecare doua actiuni detinute, SIF Banat-Crisana fiind prima dintre SIF-uri care propune distribuirea de actiuni gratuite catre toti actionarii.
Pe langa investitia in centrul logistic, societatea a mai anuntat ca va aloca in urmatorii trei ani peste 10 milioane de dolari pentru investitii in turism. SIF Banat-Crisana a deschis deja cinci hoteluri in majoritatea oraselor mari din vestul tarii si are inca un hotel in lucru. Partea de vest a tarii are un potential turistic ridicat, iar investitia in cladiri este intotdeauna profitabila, au explicat oficialii societatii. Investitiile totale realizate anul trecut s-au cifrat la aproximativ 48,9 milioane RON (13,5 milioane de euro).
Societatea de investitii financiare a inregsitrat in martie cea mai importanta crestere a profitului dintre toate SIF-urile, castigand 0,47 milioane de lei. SIF Banat-Crisana a avut si in februarie cel mai ridicat castig lunar dintre SIF-uri, pe fondul vanzarii unor participatii detinute la societatile mici din portofoliu. Dupa primul trimestru, profitul net al societatii s-a ridicat la 6,57 milioane de lei (1,8 milioane de euro). 'In urmatoarea perioada intentionam sa renuntam la societatile neperformante din portofoliu si sa ne orientam inspre societati mai rentabile si cu lichiditate mare. De asemenea, suntem interesati de cateva societati din domeniul energiei electrice, dar si de piata externa', a precizat Cuzman.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2006.
' -
BRD-GSG, desemnat cel mai dinamic emitent din piata cardurilor
Smart Financial BRD
___
Gala premiilor No-Cash a reunit reprezentantii industriei financiar-bancare, care au concurat in doua categorii - cea obiectiva (bazata pe date din piata) si cea subiectiva (bazata pe voturile altor specialisti din domeniu). BRD-Groupe Societe Generale a fost desemnata cel mai dinamic emitent de card din 2005. Alti premianti - Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Banca Tiriac, Alpha Bank, ProCredit Bank, BCR - Banca Comerciala Romana, Sensiblu, Transfond.
Cele sase criterii pe baza carora s-a evaluat performanta din 2005, si cifrele bancii pentru fiecare dintre aceste criterii, se prezinta dupa cum urmeaza: 569 noi contracte de acceptare semnate cu comerciantii, 2573 POS-uri instalate, 343326 carduri noi emise, 179 ATM-uri instalate, 245860 conturi de card, 9 servicii/produse complet noi - plata facturilor la POS, cardul Sprint, cardul de credit Vivere si 6 carduri - 'editie limitata'.
Pe baza rezultatelor stastistice raportate de emitenti si organizatiile internationale de plata, s-au mai acordat urmatoarele premii pentru activitatea din 2005: cel mai vandut card de debit - Raiffeisen VISA Electron - 273163 de noi carduri, cel mai vandut card de credit - Raiffeisen MasterCard Standard - 41882 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Business - Raiffeisen Visa Business in Lei - 12141 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Premium - Banca Transilvania Visa Gold - 5012, cel mai vandut card proprietar - Sensiblu - 461653 de noi carduri.
De asemenea s-au mai acordat premiile: reteaua cu cel mai mare volum de acceptare la plata pe cardurile internationale - Banca Tiriac - 79,8 mil. Euro, comerciantul anului - Hiproma (Carrefour) - 1727053 tranzactii de plati prin card in valoare de 63,9 milioane Euro, emitentul cu cea mai mare medie a tranzactiilor pe card - Alpha Bank - 29,4 tranzactii, emitentul cu cea mai mare medie a rulajului pe card - Alpha Bank - 86,4 mil. lei/an. Premiul pentru 'Cea mai corecta promovare a cardului in presa scrisa' a fost acordat jurnalistei Alice Taudor de la revista eFinance.
Pe baza voturilor a 33 de reprezentanti ai industriei cardurilor din Romania (directori ai directiilor de carduri, reprezentantii organizatiilor internationale de plata, directori de companii ce livreaza infrastructura si aplicatii IT), au fost decernate si urmatoarele premii: premiera anului - ProCredit Bank - emiterea primului cardul cu cip, partenerul anului - Transfond - implementarea SENT sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta (Automated Clearing House - ACH) care permite decontarea in timp real a platilor de mica valoare (ordine de plata si plati de tip direct debit), in cadrul a trei sesiuni zilnice, pionierat in industria cardurilor - BCR - acceptarea la plata a cardurilor cu cip, prima tranzactie fiind realizata in aprilie 2005 la un POS instalat in magazinul Eva.
Sursa: SMART financial, 19 aprilie 2006.' -
Companiile petroliere - pregatite sa creasca preturile la carburanti
Gandul SNP
___
Romanii ar putea plati, in scurt timp, mai mult pe litrul de benzina si motorina. â??Pe piata internationala, pretul petrolului a depasit 71 dolari pe baril si continua sa creasca. Este firesc sa ne facem calculele si sa stabilim noi preturi la carburanti tinand cont de cursul titeiuluiâ??, spun reprezentantii companiilor petroliere. Petrom a scumpit benzina, in urma cu doua saptamani, cu 500 de lei pe litru. Desi in toamna anului trecut a majorat preturile la carburanti dupa fiecare salt al pretului petrolului pe piata internationala, Petrom nu se mai grabeste acum sa faca acelasi lucru, oficialii companiei declarand ca nu au in plan o noua crestere a preturilor. â??Daca, pe plan international, titeiul se va scumpi in continuare, este de asteptat ca Petrom sa umble la preturi. Si celelalte companii petroliere de pe piata internationala vor recurge la cresteri de preturiâ??, sustin specialistii de pe piata petroliera. Acestia estimeaza o crestere a pretului la benzina de la 500 lei pe litru pana la 1.000 lei pe litru, functie de politica de preturi a fiecarei companii in parte.
Pe piata mondiala, cursul petrolului a depasit deja bariera celor 71,93 de dolari barilul pe care-l mai atinsese numai la sfarsitul anului trecut, dupa trecerea uraganului Katrina. De data aceasta insa, cresterea continua se datoreaza tensiunilor generate in comunitatea internationala de dosarul nuclear iranian si de anuntul presedintelui Ahmadinejad ca Iranul a obtinut uraniu imbogatit. In cazul unei escaladari militare a conflictului, estimeaza analistii, pretul petrolului ar putea sari in aer, asa cum s-a mai intamplat in 1979, cand a avut loc un â??socâ?? petrolier din cauza Revolutiei Islamice din Iran.
Exporturile de petrol brut iranian ar putea fi in acest caz sistate (amenintare pe care autoritatile de la Teheran s-au declarat gata sa o puna in aplicare), iar transporturile de petrol din celelalte tari din zona Golfului Persic ar putea fi perturbate daca stramtoarea Ormuz (controlata de Teheran) va fi blocata. In plus, Iranul este unul dintre cei mai importanti actori pe piata titeiului, fiind cel de-al patrulea producator mondial - cu 4 milioane de barili exportati zilnic, in special catre Asia si Europa. Or, tensiunile provocate de spectrul unui conflict militar intre Iran si Occident survin intr-un moment in care cererea mondiala de petrol a atins cote greu de imaginat, in special in tarile asiatice (in China, spre exemplu, numai in primul trimestru al anului, cererea de petrol brut a inregistrat o crestere de 25%). Este de asteptat ca cererea in continua crestere de petrol sa antreneze in egala masura o scumpire in lant si a altor materii prime precum aurul, argintul, zincul sau aluminiul.
Sursa: Gandul, 19 aprilie 2006.
18.04.2006
-
Olandezii de la MEI-RBF vor investi 22 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii olandez MEI Roemenie en Bulgarije Fonds (MEI-RBF) va aloca pentru achizitii pe piata de capital din Romania circa 22 de milioane de euro, adica aproximativ 75% din fondurile acumulate prin subscriptie publica pe bursa Euronext. La sfarsitul perioadei de subscriere din luna martie, compania acumulase 26,4 milioane de euro, iar in urmatoarea saptamana a adunat inca 2,8 milioane de euro, ajungand la 29,2 milioane de euro. 'Fondul este unul deschis, iar ritmul de crestere a numarului de unitati de fond va oglindi interesul investitorilor pentru pietele din Romania si Bulgaria', a declarat directorul de investitii pentru Romania al fondului, Cristian Fader.
Diferenta de 25% din suma va fi indreptata catre piata de capital din Bulgaria. Ponderea investitiilor pe fiecare piata de capital a fost stabilita in functie de capitalizarea bursiera si lichiditatea acestora. Prima investitie in Romania a fondului a fost achizitia a 5,23% din actiunile fabricantului de masini agricole si forestiere Mecanica Ceahlau la inceputul lunii aprilie.
'Ne-am orientat catre Mecanica Ceahlau datorita potentialului pietei utilajelor agricole, rezultat in principal ca urmare a decalajului mare intre nivelul de mecanizare al agriculturii din Romania si cel din Uniunea Europeana', a explicat Fader. Actiunile Mecanica Ceahlau au fost cumparate la un curs de circa 6,9 lei, apropiat de cel al pietei.
Politica RBF prevede ca minim 50% din valoarea fondului sa fie investita in actiuni incluse in indicii bursieri BET si SOFIX. O pondere semnificativa, de maxim 50%, va fi indreptata catre achizitia de participatii la intreprinderi mici si mijlocii. 'In anii urmatori, pietele din Romania si Bulgaria vor beneficia de efectele aderarii la Uninea Europeana si de fluxul de investitii straine. Intreg procesul de integrare actioneaza ca si un catalizator al eficientizarii mediului economic', a afirmat directorul de investitii al fondului.
Expunerea pe o companie este redusa la maxim 15% din valoarea fondului. Investitiile au fost programate pe termen mediu si lung. RBF este listat la bursa Euronext Amsterdam si este administrat de MEI-Fondsenbeheer, o subsidiara a Middle Europe Investments.
MEI-Fondsenbeheer BV mai administreaza Het Tsjechie en Slowakije Fonds NV (TSF), un fond axat pe achizitii de actiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori din Cehia si Slovacia, fondul Middle Europe Real Estate NV (MERE), specializat in achizitii imobiliare din Europa Centrala si fondul privat Middle Europe Opportunity Fund NV (MEOF).
Middle Europe Investments (MEI) Group este prezenta pe piata din Europa Centrala din 1991. Firma are sediul central la Lochem, Olanda, si coordoneaza 12 filiale in noua tari din Europa Centrala.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2006.
' -
Pretul petrolului a atins un nou record, de 70 de dolari pe baril
___
Pretul petrolului a atins ieri nivelul de 70 de dolari pe baril pentru prima oara in ultimele sapte luni si jumatate, potrivit Reuters. Acest pret vine dupa cresterea semnificativa de saptamana trecuta, ca urmare a amplificarii tensiunilor dintre Iran si statele occidentale. Astfel, problemele dintre Iran si Occident, intensificarea violentelor in Nigeria si temerile referitoare la nivelul stocurilor de benzina din Statele Unite inaintea sezonului de vara alimenteaza pretul petrolului, spun analistii din domeniu.
Petrolul brut de referinta pe piata americana, cu livrare in mai, era cotat ieri la 69,98 dolari pe baril, dupa ce anterior a atins nivelul de 70 dolari pe baril. Acesta este cel mai ridicat nivel de la cel de 70,85 dolari pe baril consemnat dupa dezastrul provocat de Uraganul Katrina in zona Golfului Mexic, in august 2005.
De asemenea, titeiul Brent de referinta la bursa londoneza a atins noi niveluri-record, fiind cotat in crestere cu 83 de centi, la 71,4 dolari pe baril.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 18 aprilie 2006. -
In 2006, Carpatica estimeaza o crestere a profitului cu 73,65%
Curierul National BCC
___
Veniturile Bancii Comerciale vor creste in acest an cu 50% in timp ce profitul net va cunoaste o majorare cu 73,65 procente pana la 30,93 milioane lei, transmite un comunicat al bancii. Banca a avut in 2005 venituri totale de 165,76 milioane de lei si un profit net de 17,81 milioane de lei, potrivit unui raport al BCC transmis luni Bursei de Valori Bucuresti. Din castigul de anul trecut vor fi alocate fonduri de 984.000 de lei pentru rezerve legale, 4,37 milioane de lei pentru fondul pentru riscuri bancare generale si 12,45 milioane de lei pentru rezerve din profitul net. In cursul anului 2006, Banca Comerciala Carpatica si-a programat punerea in functiune a 72 unitati noi, din care 25 au devenit deja functionale in primul trimestru din 2006. De asemenea, vor fi alocate fonduri importante pentru imbunatatirea si dezvoltarea solutiilor informatice, extinderea retelei de canale alternative de distributie a produselor si serviciilor (ATM-uri si ASV-uri), implementarea unor proiecte de management al schimbarii. Valoarea totala a investitiilor previzionata va depasi 23,5 milioane lei.
Actionarii au aprobat si alegerea unui al treilea vicepresedinte al BCC, Ion Dobrica, actualul director al Directiei Trezorerie si Piete de Capital. De asemenea, capitalul social al bancii va fi majorat cu 12,45 milioane de lei, la 115,73 milioane de lei, prin emisiunea a 124,5 milioane de actiuni noi, cu valoare nominala de 0,1 lei, care vor fi distribuite gratuit actionarilor. La fiecare 100 de actiuni detinute vor fi acordate 12,05 titluri gratuite.
Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2006.
17.04.2006
-
Profitul Romportmet a scazut cu 41% in primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Romportmet Galati a inregistrat in primul trimestru al anului un profit net de 1,07 mil. euro (3,8 mil. lei), in scadere cu 41% fata de castigul obtinut in perioada similara a anului trecut. Scaderea drastica a profitului a venit pe fondul reducerii cifrei de afaceri si al cresterii cheltuielilor cu personalul. Romportmet a realizat in primele trei luni ale anului o cifra de afaceri de 3,5 mil. euro (12,6 mil. lei), cu aproape 2% mai scazuta comparativ cu afacerile din perioada ianuarie-martie din 2005. Afacerile operatorului portuar au inceput sa sufere un declin din trimestrul al treilea al anului trecut, odata cu preluarea companiei de catre Mittal Steel Galati, aceasta dupa ce inregistrasera o crestere substantiala in prima jumatate a lui 2005. Mittal Steel a preluat operatorul portuar tocmai pentru a-si reduce costurile, in conditiile in care, pana in acel moment, Romportmet practicase o politica constanta de ridicare a tarifelor. Grupul Mittal Steel a lansat si o oferta publica pentru cumpararea restului de actiuni pe care nu le detinea in cadrul Romportmet, cu scopul de a ajunge la o participatie care sa-i permita delistarea operatorului portuar, in urma acestei oferte ajungand sa controleze peste 94% din actiunile societatii. Pana in prezent, Romportmet nu a fost inca delistata de pe piata RASDAQ.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 aprilie 2006.
-
SIF Banat-Crisana investeste in industria farmaceutica
Romania libera LION
___
Viitoarele investitii ale SIF Banat-Crisana vor fi facute in industria farmaceutica, a anuntat presedintele Consiliului de Administratie al societatii de investitii financiare, Ioan Cuzman. Acesta a declarat ca va mai continua sa investeasca in turism si in proiectele de investitii in utilitati publice, ca de exemplu energie. 'Va fi un domeniu de mare atractivitate.
Din pacate, nu va pot da prea multe detalii', a spus Cuzman. Desi are sediul in Arad, SIF Banat-Crisana nu va investi in turismul din judet, dar nici nu va construi vreun hotel in municipiul Arad. 'Hotelurile din Arad sunt slab ocupate', a adaugat presedintele Consiliului de Administratie. In ultimii ani, SIF Banat-Crisana a investit in mai multe hoteluri din Ardeal.
Sursa: Romania Libera, 17 aprilie 2006.'
Pagina