06.06.2006
-
Biserica isi rotunjeste veniturile pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Arhiepiscopia Ortodoxa Alba-Iulia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri. Arhiepiscopia Ortodoxa Alba-Iulia a vandut pe piata RASDAQ un pachet de peste 2,6% din actiunile societatii VES Sighisoara pentru a face rost de banii necesari platii datoriilor la stat si la diversi furnizori. Arhiepiscopia este un investitor vechi pe piata de capital, incepand sa investeasca in 2002, cand a cumparat actiuni la SIF-uri si BRD.
Arhiepiscopia mai are in prezent pe Bursa actiuni la VES Sighisoara si la Banca Transilvania, valoarea portofoliului ridicandu-se la circa 80.000 de euro (2,68 miliarde de lei vechi). Arhiepiscopia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri.
Reprezentantii Arhiepiscopiei au precizat pentru ZF ca au fost fortati sa vanda din actiunile detinute la VES pentru ca aveau nevoie de lichiditati. 'Din pacate, nu am putut sa mai tinem actiunile pentru ca aveam nevoie de bani. Avem datorii fata de bugetul de stat si fata de furnizori pe care trebuie sa le achitam', a precizat Horia Georgescu, directorul economic al Arhiepiscopiei. Georgescu are 32 de ani, a terminat Facultatea de Finante - Asigurari din Timisoara si a urmat in ''96 un curs de agent de valori mobiliare, dar nu si-a mai luat si atestatul necesar pentru a profesa ca broker.
Potrivit lui Georgescu, in ceea ce priveste obligatiile fata de furnizori, Arhiepiscopia are datorii fata de Administratia Patriarhala in valoare de 900 milioane -1 miliard lei vechi ( circa 30.000 de euro) pe partea de tiparitura si de circa 150 de milioane lei vechi pe partea de obiecte de cult. Datoria fata de bugetul de stat reprezinta taxe si contributii aferente salariilor pe luna mai, in valoare de aproximativ 450 de milioane de lei vechi, aceste obligatii trebuind sa fie achitate pana pe 25 iunie. Arhiepiscopia cumparase actiuni le VES in prima jumatate a anului trecut, ajungand sa controleze la inceputul lunii iunie 5,76% din capitalul societatii.
'Am vandut din actiuni la un pret de 1.100 lei vechi pe actiune. Noi am cumparat titlurile la un pret mediu de 2.000 lei vechi pe actiune, dar societatea a derulat in ultimul an mai multe majorari de capital, astfel ca daca tinem cont si de aceste majorari pretul mediu era in jur de 1.000 lei/actiune. Am fi vrut sa obtinem mai mult, dar am reusit totusi sa avem un randament peste dobanda bancara', spune Georgescu.
El a adaugat ca investitia in VES nu a fost una speculativa, Arhiescopia intentionand initial sa ajunga la o participatie de 30% din capitalul societatii, dar din cauza lipsei de bani nu s-a putut realiza acest lucru.
'Cum societatea este din Sighisoara, ni s-a parut o idee buna sa investim in zona, mai ales ca VES produce seminee si ne asteptam la o dezvoltare puternica a acestei piete in conditiile exploziei pietei constructiilor. Am vazut ca VES exporta cea mai mare parte a productiei, lucru pe care din nou l-am considerat atractiv', a spus Horia Georgescu.
Potrivit acestuia, Arhiepiscopia mai are in prezent actiuni si la Banca Transilvania. 'Avem 14.000 de actiuni, dar vrem sa mai cumparam', a precizat Georgescu. Intrebat de ZF care va fi in continuare strategia de investitii a Arhiepiscopiei in privinta VES, Georgescu a mentionat ca Arhiepiscopia a trimis o persoana la AGA de la VES de ieri si in functie de ce se va hotari acolo, urmeaza sa se analizeze si apoi se va lua o hotarare.
'Incepand din 2002 de cand am intrat pe piata de capital, ne finantam investitiile in cea mai mare parte, de circa 80% din veniturile obtinute in urma vanzarii lumanarilor si din vanzarea de tiparituri. In ceea ce priveste lumanarile, suntem strict legati de parohia noastra, neputand vinde, in conditiile reglementarilor actuale, decat in cele doua judete din aceasta parohie- Alba si Mures. Totusi, la carti situatia este diferita, avand dreptul de a vinde carti in orice parte a tarii', a precizat directorul economic al Arhiepiscopiei.
Potrivit acestuia, veniturile din vanzarile de lumanari si tiparituri ale Arhiepiscopiei se ridica la circa 5 miliarde de lei vechi pe an (in jur de 140.000 de euro pe an). Horia Georgescu a spus ca decizia de a investi pe piata de capital ca o sursa alternativa de finantare a venit in urma ideilor in acest sens exprimate in cadrul Adunarii Eparhiale.
'In Adunarea Eparhiala, un organ de conducere similar AGA, sunt si oameni care au cunostinte de economie. Iar in cadrul Adunarii s-a discutat si la nivelul gasirii unor surse alternative de finantare. Ulterior s-a luat legatura cu o societatea de brokeraj, care sa ne ofere consultanta in acest domeniu', a spus Georgescu. El a mentionat ca in aceasta Adunare sunt si membri laici pe langa preoti. 'Se fac alegeri in fiecare parohie si fiecare protopopat vine cu propuneri', spune el.
Decizia de a investi se ia in cadrul unui Consiliului care se tine in fiecare zi de luni si la care participa Arhiepiscopul impreuna cu consilieri atat pe probleme bisericesti, cat si economice. In cadrul acestui Consiliu, hotararile se iau cu majoritate de voturi.
Directorul Economic al Arhiepiscopiei Alba - Iulia a mai spus ca sunt constienti totodata si de riscurile pe care le implica aceste investitii pe piata de capital. 'Exista si acest risc de a pierde. De aceea nu intram pe actiuni considerate cu risc mare si nu intram nici pe futures, unde riscul e mult mai mare si chiar sunt sanse mari sa pierdem ce am investit', spune Horia Georgescu. El a adaugat ca deciziile de a investi se iau mai ales pe baza consultantei primite de la societatea de brokeraj cu care lucreaza.
Chiar si cu riscurile pe care investitia la Bursa le presupune, reprezentantii Arhiepiscopiei spun ca vor fi in continuare o prezenta activa pe piata de capital. 'In orice caz, o sa ramanem pe piata de capital, pentru ca spre deosebire de alte parohii care sunt avantajate de faptul ca detin mai multe proprietati care le aduc un venit relativ constant, noi care suntem o parohie mai tanara nu avem acest avantaj', a conchis Horia Georgescu.
Ieri, actiunile Bancii Transilvania au pierdut 0,6% pe Bursa, in timp ce titlurile VES Sighisoara au scazut cu circa 10% pe fondul unei lichiditati extrem de reduse. Bursa per ansamblu a inregistrat o noua zi de scadere generalizata, lipsa de la cumparare a investitorilor mari punandu-si din nou amprenta pe piata.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 iunie 2006.
' -
Pentru garantiile fostului FPP, Conturile SIF Moldova, blocate de AVAS
Romania libera SIF2
___
Conturile SIF Moldova au fost blocate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, in vederea recuperarii unei creante in valoare de 6,81 milioane de dolari. AVAS a blocat doar contul de la o banca al societatii de investitii financiare. In contul SIF Moldova deschis la banca respectiva se afla sume in lei care sa acopere contravaloarea a 6,81 milioane de dolari, se arata intr-un comunicat al societatii trimis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). La data de 10 aprilie, SIF Moldova a primit din partea AVAS o comunicare a titlurilor executorii pentru o creanta in valoare de 7,61 milioane de dolari.
Potrivit unui comunicat al societatii, datat 11 aprilie, SIF Moldova si AVAS urmau sa clarifice cuantumul sumei si modalitatile de plata, conform unui protocol incheiat cu AVAS in data de 28 august 2003.
In baza acestui protocol, SIF Moldova urma sa vireze catre Autoritate contravaloarea a doua bilete la ordin in valoare de 730.000 de dolari. Banii in litigiu reprezinta garantii date de fostul FPP II pentru credite luate de o serie de societati private de la mai multe banci. In conditiile in care societatile nu au mai restituit banii, societatea de investitii financiare SIF Moldova, succesoarea FPP, este obligata sa restituie banii.
Sursa: Romania Libera, 6 iunie 2006. -
Rezervele internationale ale BNR se apropie de 20 de miliarde euro
Cronica Romana
___
La finele lunii mai 2006 rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) se situau la nivelul a 18,212 milioane de euro. Reducerea de 80 de milioane de euro inregistrata in luna mai a fost rezultatul intrarilor de 428 milioane de euro reprezentand venituri din administrarea rezervei internationale, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, cedari de valuta la rezerva statului, iar iesirile de 508 milioane de euro reprezentand plati rate si dobanzi scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice (MFP), modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, comisioane bancare si altele. Rezerva de aur s-a mentinut la aproximativ 105 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a redus la 1,709 milioane euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR(valute plus aur) sa se situeze la peste 19,92 miliarde euro. Pana la finele anului 2006, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de MFP insumeaza 674 milioane euro.
Sursa: Cronica Romana, 6 iunie 2006.
05.06.2006
-
Licitatia pentru elicoptere, conditionata de preluarea IAR
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Conducerea IAR Ghimbav propune ca firma care va c?stiga licitatia pentru furnizarea de elicoptere civile catre diferite institutii guvernamentale sa fie obligata sa colaboreze cu IAR la producerea aparatelor sau sa cumpere pachetul majoritar de actiuni al companiei. Ministerul Administratiei a anuntat la jumatatea lunii aprilie ca intentioneaza sa achizitioneze prin licitatie publica elicoptere de 220 de milioane de euro. 'Pentru ca elicopterele sa fie fabricate pe platforma industriala aeronautica de la Brasov, solutia este ca achizitia sa fie conditionata de privatizarea sau cooperarea cu IAR. In acest sens, firma care intentioneaza sa livreze elicoptere civile catre institutii guvernamentale va trebui fie sa colaboreze cu IAR Brasov la producerea elicopterelor, fie sa cumpere pachetul majoritar de actiuni al uzinei si, implicit, sa preia capacitatile industriale existente la Brasov', a declarat directorul general al IAR, Ion Georgescu.
El apreciaza ca aceasta clauza privind implicarea IAR in productia de elicoptere prin cooperare industriala cu o alta firma sau prin privatizare ar trebui inclusa in caietul de sarcini al licitatiei care va fi organizata pentru achizitia de elicoptere civile. Guvernul intentioneaza sa initieze in perioada imediat urmatoare procesul de privatizare a IAR. Primele discutii au avut loc in martie cu reprezentanti ai grupului european de aeronautica EADS si ai grupului franco-german Eurocopter, filiala a grupului EADS. IAR Ghimbav colaboreaza deja cu Eurocopter, cu care a infiintat o societate mixta in care grupul franco-german detine 51% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 iunie 2006.
' -
Fondurile speculative, incurajate sa paraseasca Romania
Gandul
___
Majorarea, in aceasta saptamana, a dobanzii de referinta de catre Banca Centrala Europeana (BCE) pare sa fie iminenta. Pentru piata financiara romaneasca, aceasta nu e o veste tocmai buna, pentru ca, daca oferta BCE va fi mai atragatoare, fondurile de investitii - in special cele speculative - isi vor reorienta plasamentele din tara noastra catre zona euro.Analistii pietei reamintesc ca, in urma cu mai putin de doua saptamani, o crestere a dobanzii de referinta a Rezervei Federale americane (FED) a avut ca rezultat aspirarea de mari fonduri de pe pietele europene, cu scaderi semnificative ale burselor din aproape toate tarile din centrul si din estul Europei.
Instabilitatea alunga investitorii
Romania ofera o dobanda de interventie de 8,5%, FED a ajuns la 5% si va mai creste, iar BCE va ajunge, pe 8 iunie, la cel putin 2,75%. Cu toate acestea, Romania ? ca si celelalte tari din Est ? devine, brusc, mai putin atractiva cand FED sau BCE creste dobanzile, fie si numai cu cateva zecimale. Pentru ca, explica analistii, perspectivele pe care le ofera pietele din Uniunea Europeana sau SUA confera mult mai multa stabilitate decat cele din Est. De unde rezulta ca argumentele care maresc sansele ca dobanda BCE sa creasca - pe care le enumeram in continuare ? sunt, in acelasi timp, si factori de stres pentru investitorii din Romania.
Argumente pentru majorarea dobanzii de referinta de catre BCE:
- avansul inflatiei, reducerea somajului si nivelul-record atins de indicii privind increderea in economie
- cresterea rapida a masei monetare si a creditelor - imprumuturile private au atins cel mai ridicat ritm de la introducerea euro, in 1999
- cresterea economica din zona euro s-a accelerat in primele trei luni ale anului la 0,6%, in termeni trimestriali, de la 0,3%, la sfarsitul anului trecut, avansul anual fiind de 1,9%
- indicele privind increderea in economie, calculat de Comisia Europeana, un mix al optimismului oamenilor de afaceri si al populatiei, a urcat luna trecuta, in mod neasteptat, la 106,7 puncte, cel mai ridicat nivel consemnat dupa aprilie 2001
- inflatia din regiune a fost luna trecuta de 2,5%, peste cea de 2,4% consemnata in aprilie, mentinandu-se peste nivelul de 2% vizat de BCE
Sursa: Gandul, 5 iunie 2006. -
Transelectrica se vinde la 16,8 lei actiunea
Cotidianul TEL
___
CNVM a aprobat prospectul final de oferta depus de compania de transport al energiei electrice, Transelectrica, la sfirsitul lunii mai.
Oferta publica initiala (IPO) la Transelectrica se va desfasura in perioada 14-28 iunie. Se vor vinde 7.329.787 de actiuni la pretul de 16,8 lei, valoarea totala a pachetului fiind de 123,14 milioane de lei. Mentionam ca valoarea nominala a unei actiuni Transelectrica este de 10 lei.
Oferta va fi considerata a fi incheiata cu succes daca la data inchiderii au fost subscrise minimum 70% dintre actiunile oferite. In plus, perioada de subscriere poate fi prelungita cu aprobarea CNVM, potrivit unui anunt al companiei. Intermediarii ofertei sint Alpha Bank Romania, BRD-Groupe Soci?t? G?n?rale si Raiffeisen Bank.
Cum se dau actiunile
Pachetul de actiuni Transelectrica se va vinde astfel: 40% dintre actiuni vor fi alocate micilor investitori, care vor subscrie titluri in valoare de minimum 2.000 de lei si maximum 500.000 de lei, iar diferenta de 60% este destinata marilor investitori, cu o valoare minima a subscrierii de 500.000 de lei.
La sfirsitul perioadei de subscriere se vor putea transfera actiuni din transa incomplet subscrisa in transa suprasubscrisa. Cu alte cuvinte, daca micii investitori nu si-au cumparat toate actiunile Transelectrica alocate, iar la marii investitori a fost supraoferta, pachetul de actiuni nesubscris se transfera acestora. Si invers.
?Raportul privind incheierea perioadei de subscriere va fi prezentat CNVM la sfirsitul lunii iunie, urmind ca listarea propriu-zisa la BVB a actiunilor Transelectrica sa aiba loc in luna iulie?, a declarat directorul Directiei cooperare internationala si piata de capital a Transelectrica, Razvan Purdila.
In prezent, Transelectrica are un capital social de circa 660 de milioane de lei, format din aproximativ 66 de milioane de actiuni, iar Ministerul Economiei e unicul actionar. Obligativitatea listarii Transelectrica este prevazuta si in legea de constituire a Fondului Proprietatea, care va prelua 15% dintre actiunile societatii.
Sursa: Cotidianul, 3 iunie 2006.
02.06.2006
-
IAR a facut in trei luni profit dublu fata de tot 2005
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Brasov, specializata in constructia si reparatia de elicoptere, a incheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 5,8 milioane de lei (1,6 milioane de euro) in ciuda faptului ca cifra de afaceri a scazut usor si a pierderii de peste 400.000 de euro din activitatea financiara, conform unor surse apropiate societatii.
Actiunile IAR au fost anul acesta printre cele mai profitabile titluri de pe piata de capital cu o crestere de peste 100%. In perioada similara a anului trecut compania inregistrase un profit net de 2,5 milioane de lei, suma apropiata de profitul inregistrat in intregul an.
IAR a inregistrat anul trecut o scadere puternica a profitului net, care a scazut cu 82% pana la circa 700.000 de euro, dar asta mai ales din cauza cheltuielilor financiare mari inregistrate in ultimul trimestru. Compania si-a reevaluat creantele si datoriile in valuta, operatiune din care a reiesit o pierdere de circa 5 milioane de euro.
Cifra de afaceri a crescut anul trecut cu 6% in euro, depasind usor nivelul de 25 de milioane de euro. Conducerea companiei nu a putut fi contactata ieri pentru a comenta rezultatele financiare.
Si in primul trimestru al anului, cheltuielile financiare au afectat profitul operational, in conditiile in care profitul din exploatare a companiei s-a ridicat la 8,5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).
IAR a anuntat in a doua parte a anului trecut intentia de a contracta un credit in valoare de 10,3 mil. $ (8,5 mil. euro) pentru a-si asigura capitalul de lucru necesar derularii a doua contracte pentru modernizarea unor elicoptere pentru aviatia si marina romana. Valoarea celor doua contracte care intra in cadrul programului NATO se ridica la circa 25 mil. $ (peste 20 mil. euro).
IAR lucreaza la acest proiect alaturi de compania israeliana Elbit Systems, care va furniza partii romane echipamente electronice si sisteme pentru zborurile de noapte, acest contract fiind destinat alinierii flotei romanesti la standardele impuse de NATO.
Compania a inceput sa lucreze in urma cu trei ani in cadrul unui contract cu armata Emiratelor Arabe Unite, care prevede livrarea a 25 de elicoptere Puma. Contractul ar urma sa fie finalizat anul viitor. Conform ultimelor date disponibile, IAR Brasov are asigurate contracte de productie pentru aproape intreaga capacitate pana in anul 2007, avand, in plus, contracte si pentru anii 2008 si 2009. Valoarea totala a contractelor incheiate de IAR se ridica la sfarsitul lunii iunie la peste 296 de milioane de lei (82 mil. euro).
Actiunile companiei au crescut puternic anul acesta, spre deosebire de majoritatea actiunilor listate, una dintre cauze fiind aparitia pe piata a informatiilor privind intentia statului de a privatiza compania. Ultimele tranzactii de pe piata RASDAQ cu actiunile constructorului de elicoptere s-a realizat la 2,65 lei/actiune, capitalizarea bursiera a societatii fiind de 14 milioane de euro. De la inceputul anului actiunile companiei au urcat cu peste 110%.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 iunie 2006.
-
Investitiile straine in Romania - estimate la 9 miliarde euro in 2006, gratie privatizarii BCR si CEC
Gandul
___
Valoarea totala a investitiilor straine directe (ISD) in Romania se va ridica la 9 miliarde de euro fata de 5,2 miliarde euro in 2005, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) prognozand pentru 2006 fluxuri de ISD de 6,2 miliarde euro, fara a include incasarile din privatizarile BCR si CEC.
Romania a ocupat in 2005 al treilea loc intr-un top al investitiilor straine directe (ISD) realizate in tarile din Europa Centrala si de Est, cu o valoare totala a investitiilor de 5.197 de milioane de euro. In primul trimestru din acest an, fluxurile ISD au totalizat 1.720 milioane de euro, cu 128% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce in Polonia investitiile au ajuns la 2.748 euro, in Cehia la 564 milioane, iar in Bulgaria la 755 milioane euro. In ceea ce priveste zonele care au atras cele mai multe investitii, in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti - Ilfov s-au inregistrat 2.704 milioane USD , in timp ce Regiunea de Dezvoltare Centru a atras 456 milioane USD, iar Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 493 milioane USD. In primul trimestru al anului curent, cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost componenta ?alte capitaluri?, adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (729 milioane de euro) urmata de ?profitul reinvestit? (534 milioane) si ?participatii la capital? (457 milioane).
Sursa: Gandul, 2 iunie 2006.
-
Se accelereaza cresterea economica in zona euro
Curierul National
___
Cresterea economica din zona euro s-a accelerat in primele trei luni ale anului, in urma imbunatatirii consumului si a exporturilor, potrivit datelor publicate joi de biroul de statistica Eurostat.
In paralel, Comisia Europeana si-a majorat previziunile aferente urmatoarelor trei trimestre, transmite Reuters. Economia din zona euro a avansat cu 0,6% in raport cu ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu cresterea de 0,3% consemnata in trimestrul anterior.
In termeni anuali, avansul a fost de 1,9%, fiind apropiat de cresterea de 2% anticipata de Executivul Uniunii, informeaza Mediafax. Relansarea din primul trimestru a fost determinata in principal de imbunatatirea consumului, cu 0,7% mai ridicat decat in ultimul trimestru al anului trecut, dar si a exporturilor, care au fost cu 3,1% mai mari, in timp ce importurile au urcat cu 2,5%.
Consumul privat nesatisfacator, afectat de pretul ridicat al petrolului, dar si de increderea scazuta in economie, a reprezentat pentru mult timp o frana pentru dezvoltarea din zona euro.
Potrivit Eurostat, situatia se imbunatateste. Somajul din zona euro s-a mentinut in luna aprilie la 8% din forta de munca, neschimbat fata de luna anterioara si sub previziunile analistilor, de 8,1%.
In Germania, somajul s-a redus in aprilie cu 0,5%, la 8,2%, in timp ce in Franta, Austria, Finlanda si Olanda a avut loc un declin de 0,1%. Drept urmare, Comisia si-a majorat estimarile referitoare la cresterea economica din urmatoarele doua trimestre la 0,5-0,9%, de la 0,3-0,8%, respectiv 0,2-0,8%.
Sursa: Curierul national, 2 iunie 2006.
01.06.2006
-
Zuzu a condus Albalact spre o crestere de 33% a cifrei de afaceri in primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Albalact din judetul Alba, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria produselor lactate, a inregistrat in primul trimestru din acest an o crestere de 33% a cifrei de afaceri, pana la 19,6 milioane de lei (5,5 mil. euro), pe baza vanzarilor inregistrate de brandul Zuzu, lansat pe piata la inceputul anului. In aceeasi perioada, profitul net al companiei a fost de 340.000 de euro (1,2 mil. lei), fata de aproape 200.000 de euro in primul trimestru din 2005.
'Vanzarile inregistrate de Zuzu depasesc toate prognozele facute initial si ne determina sa actionam mult mai repede pentru a sustine cererea. Incercam sa extindem capacitatea de depozitare din Bucuresti, pentru ca e zona din care primim cele mai multe solicitari', a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact.
Actionarii Albalact au investit peste 2 mil. euro pentru crearea brandului Zuzu, pozitionat in categoria iaurturilor si a produselor lactate proaspete. Gama Zuzu cuprinde 23 de produse - lapte si iaurturi - si se adreseaza in primul rand persoanelor tinere si familiilor din mediul urban.
'Zuzu are un potential mult mai mare de crestere fata de Fulga, pentru ca e pozitionat pe segmentul iaurturilor si al lactatelor proaspete mult mai dinamic decat cel al laptelui UHT (n. red. - unde e pozitionat brandul Fulga)', spune Raul Ciurtin. Potrivit reprezentantilor companiei, investitiile in promovare vor creste de cel putin patru ori in acest an, circa 70% din buget fiind alocat brandului Zuzu. Anul trecut, Albalact a investit aproximativ o jumatate de milion de euro pentru promovarea Fulga. Alaturi de Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza lapte pasteurizat si branzeturi sub marca Albalact.
Albalact a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 16,5 mil. euro, cu 50% mai mult fata de 2004, in timp ce profitul net al companiei a fost de 825.000 de euro, cu 16% mai mare fata de anul precedent. Anul trecut producatorul din judetul Alba a alocat circa 300.000 de euro pentru infiintarea propriei ferme de vaci in judetul Hunedoara. In urma acestei investitii, Albalact a colectat in jur de 8.500 de litri de lapte de la propria ferma.
Reprezentantii Albalact au anuntat ca in acest an intentioneaza sa pastreze ritmul de crestere de anul trecut. Dupa rezultatele inregistrate in primele luni din acest an actionarii Albalact spun ca vor incheia anul cu rezultate peste previziunile initiale. Compania isi va dubla capacitatea de productie in urma unei investitii de peste 7 mil. euro intr-o noua fabrica. Finantarea acesteia se va realiza din fonduri Sapard, din surse proprii ale companiei, din credite bancare, dar si dintr-o majorare de capital social de 1,2 mil. euro. Fabrica va putea procesa zilnic 200.000 de litri de lapte, dublu fata de capacitatea de productie din prezent a societatii.
Pornind cu o pozitie modesta pe piata lactatelor din Romania, Albalact a devenit un jucator national dupa lansarea brandului Fulga, care a determinat in primul an de la lansare dublarea vanzarilor companiei.
Industria lactatelor e unul dintre sectoarele cu cele mai mici importuri, insa in opinia producatorilor situatia se va schimba odata cu disparitia taxelor vamale.
Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 de milioane de euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact, Covalact (aflat in parteneriat cu Campina). Romania a negociat cu Uniunea Europeana o cota de 3,3 miliarde de hectolitri, din care circa 1,2 miliarde sunt realizate in sistem industrializat.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 iunie 2006.
'
Pagina