15.07.2005
-
Incepe privatizarea Postei
Ziua
___
Cea mai mare parte din actiunile RomTelecom aflate in proprietatea statului vor fi listate la bursa, in mai multe etape succesive, a anuntat ieri, la Palatul Victoria, ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy, citat de Rompres. Guvernul a aprobat ieri declansarea masurilor pentru selectarea consultantului international care va coordona acest proces.
Statul roman detine 46% din actiunile RomTelecom, o parte din acestea urmand sa mearga spre Fondul 'Proprietatea'. Tot ieri, Guvernul a aprobat alte doua hotarari pentru declansarea procesului de privatizare la Compania Nationala Posta Romana si Societatea Nationala de Radiocomunicatii.
Ministerul Comunicatiilor a fost mandatat, in acest sens, de Executiv, sa inceapa procedurile de selectare a consultantilor pentru privatizare. Potrivit ministrului de resort, pentru Posta Romana se va cauta, un investitor strategic. Autoritatile intentioneaza sa finalizeze procesul de privatizare a CN Posta Romana pana in 2008, inclusiv prin listarea la bursa a unei parti din actiuni.
Privatizarea Postei Romane va presupune si reducerea numarului de personal, pe baza strategiei care va fi propusa de catre consultant. In prezent, la Posta Romana lucreaza 34.000 de angajati.
De asemenea, Guvernul a decis ieri, prin ordonanta de urgenta, ca proprietarul unei companii cumparate de la stat, care hotareste fuziunea, divizarea sau falimentul acesteia trebuie sa-si anunte decizia Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in termen de 10 zile.
Pana acum, nu era prevazut un termen strict pentru aceasta comunicare, acesta fiind, eventual, stabilit in contractul de vanzare-cumparare a societatii.
Actul normativ interzice exceptarea de la plata dobanzilor, a majorarilor sau a penalitatilor calculate de AVAS pentru neindeplinirea la termen a obligatiilor contractuale referitoare la plata pretului sau a ratelor, la realizarea investitiilor sau la varsarea capitalului de lucru. Prevederile ordonantei se aplica si contractelor de privatizare in derulare.
Potrivit Executivului, AVAS va folosi rezultatele monitorizarilor contractelor de privatizare numai pentru urmarirea respectarii obligatiilor asumate de cumparator, iar raportarile nu vor fi facute publice. Actul normativ adoptat ieri modifica si completeaza o ordonanta privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale.
CEC se vinde 90%
Un pachet de 90,1% din actiunile Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) va fi vandut catre persoane fizice sau juridice, iar restul de 9,9% vor fi alocate pentru constituirea Fondului Proprietatea.
Potrivit strategiei de privatizare adoptate ieri de Guvern, pachetul majoritar de actiuni reprezentand pana la 75% din capitalul social total al CEC, dar nu mai putin de 50% plus o actiune, va fi vandut catre o institutie financiar-bancara de reputatie internationala sau unui consortiu. Vanzarea se va face prin negociere directa, cu selectie de oferte.
Un pachet de pana la 5% din capitalul social al institutiei va fi vandut catre salariatii institutiei, membrii Consiliului de Administratie si pensionarii cu ultimul loc de munca la CEC. Vanzarea se va face prin negociere directa, fara selectie de oferte.
Restul actiunilor detinute de stat, cu exceptia celor alocate Fondului Proprietatea, vor fi vandute partial sau in intregime, prin oferta publica de vanzare pe piata interna sau externa de capital.
La elaborarea strategiei de privatizare au fost luate in considerare recomandarile consultantului pentru privatizare, JP Morgan, care a prezentat raportul de due diligence, raportul de evaluare a bancii si studiul de fezabilitate. Capitalul social al CEC este de 149,7 milioane de lei noi. Banca, a patra din Romania in functie de valoarea activelor, are un numar de 1.
407 unitati, aproximativ doua milioane de clienti si circa 9.000 de salariati.
10 petitoare pentru BCR
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a respins din cursa pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane consortiul format din Texas Pacific Group si Citigrup Venture Capital International.
Cele 10 banci care vor continua procedurile in vederea cumpararii bancii sunt grupul belgiano-olandez Fortis, Banco Commercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa (Italia), Deutsche Bank AG (Germania), Erste Bank AG (Austria), Dexia (Belgia), KBC (Belgia), BNP Paribas (Franta) si ABN AMRO (Olanda).
In perioada urmatoare, ofertantii vor semna un acord de confidentialitate pentru a avea acces la Camera de Date in vederea realizarii propriilor analize. 'BCR este o banca solida, extrem de atractiva. Numarul si calitatea bancilor interesate de achizitionarea ei o demonstreaza mai bine decat orice studiu de piata.
Suntem perfect constienti de valoarea BCR si, prin urmare, ne vom concentra pe obtinerea unui pret cat mai bun si pe asumarea de catre cumparator a unui program de dezvoltare care sa asigure cresterea ulterioara a bancii', a declarat Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS. Ofertele finale pentru cumpararea BCR se depun pe 19 septembrie.
BCR este cea mai mare banca din Romania, avand active in valoare de peste 6 miliarde de euro.
Sursa: Ziua, 15 iulie 2005
' -
Bursa de Valori - inregistrata ca societate pe actiuni
Curentul
___
Procesul de demutualizare a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) s-a incheiat, iar piata de capital intra in etapa consolidarii. Cu doua zile in urma a fost eliberata hotararea judecatoreasca de transformare a Bursei din societate privata intr-o societate pe actiuni, a declarat ieri, cu ocazia dechiderii oficiale a sedintei de tranzactionare, presedintele Comitetului Executiv al BVB, Sergiu Oprescu. Domnia sa a precizat ca fuziunea BVB cu Bursa Electronica RASDAQ (BER), intr-o prima faza, si apoi cu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) reprezinta etapele crearii unei piete de capital consolidate in regiune.
Noua arhitectura a pietei bursiere, in contextul Bursei de Valori Bucuresti SA, rezultat al fuziunii BVB - BER, va fi formata dintr-o piata reglementata si un Sistem Alternativ de Tranzactionare (ATS). Ambele vor cuprinde cate doua segmente: piata 'cash' (pentru actiuni si obligatiuni), si derivative (pentru futures si options).
Mentionam ca, prin modificarea legii pietei de capital promulgate de presedintele Traian Basescu la inceputul acestei luni, a fost permisa distribuirea gratuita a actiunilor BVB catre societatile de brokeraj care fac parte din Asociatia Bursei.
Realizarea unei piete bursiere unificate va crea premisele pentru consolidarea increderii investitorilor romani si straini in mecanismele bursiere.
Sursa: Curentul, 15 iulie 2005' -
Importurile au crescut cu 5% mai repede decit exporturile
Cotidianul
___
„Motoarele“ Uniunii Europene sint principalii parteneri comerciali ai Romaniei. Din pacate pentru noi insa, importurile de la ei depasesc exporturile noastre, ceea ce contribuie la cresterea deficitului comercial.
Primii parteneri comerciali ai Romaniei sint Italia si Germania, urmate de Franta si Turcia, potrivit statisticii referitoare la comertul exterior pe primele cinci luni ale anului. Primii parteneri comerciali in derularea exporturilor au fost Italia, cu 20,8% din total, urmata de Germania (14,1%), Turcia (8,2%), Franta (7,4%) si Marea Britanie (5,6%).
In ierarhia tarilor partenere la importuri, Italia detine 16,3% din total, urmata de Germania (13,8%), Federatia Rusa (8,1%), Franta (6,9%) si Turcia (4,8%).
Valoarea importurilor a fost de 11,89 miliarde de euro, in timp ce exporturile s-au cifrat la doar 8,66 miliarde de euro.
Fata de perioada similara a anului trecut, importurile au crescut cu 22,4% in perioada ianuarie-mai 2005, in timp exporturile au consemnat un avans de doar 17,2%. Produsele industriale ocupa primul loc in ierarhia importurilor, cu o pondere de peste 38% din total, urmate de bunurile de capital (20,1%), combustibili si lubrifianti (13,2%) si bunuri de consum (12,5%).
Principalele produse exportate de Romania sint cele industriale (37,1% din totalul exporturilor), bunuri de consum (31,9%), bunuri de capital (10,3%), combustibili si lubrifianti (9,9%) si echipamente de transport (9,1%).
Sursa: Cotidianul, 15 iulie 2005
14.07.2005
-
Comelf, afaceri de 10 mil. euro din echipamente de protectie a mediului
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Comelf Bistrita, producator de echipamente pentru protectia mediului, a anuntat pentru acest an cresterea cifrei de afaceri a societatii Comelf de la 6,5 milioane euro, cat a fost in 2004, la peste 10 milioane euro, iar conducerea companiei sustine ca profitul va creste de la 220.000 euro, in 2004, la circa 350.000 euro, in 2005.
Conducerea Comelf a anuntat un plan de investitii de aproximativ 3 milioane euro pentru retehnologizare si instruirea personalului, iar directorul economic Elena Muresan a declarat ca in urmatoarele 5 luni se prevede o crestere a productivitatii cu 30%. Cea mai noua investitie a Comelf se va realiza in cadrul fabricii Terra unde se va lansa pe piata un produs nou destinat activitatilor industriale, o presa de compactat materiale uzate comandata de compania Lolloini Italia, costul de productie fiind de 53.000 euro.
'Contractul prevede ca pana in luna septembrie sa realizam primele trei bucati, existand si posibilitatea altor comenzi. Cu exceptia motorului, aici realizam toate componentele, inclusiv asamblarea finala', a declarat pentru ZF Transilvania directorul general al fabricii Terra, Alexandru Pop. Acest proiect va continua prin realizarea unui alt utilaj complementar presei, care sa faramiteze si sa imparta materia prima, in vederea refolosirii. Pana in anul 2002, fabrica Terra realiza doar parti componente ale unor utilaje, iar primul utilaj complet realizat aici, in baza unei comenzi din Italia, a fost un utilaj de asfaltare, caruia i-a urmat un utilaj de sfaramat piatra.
'Deocamdata toate aceste utilaje le realizam pe baza proiectelor partenerilor nostri straini. In viitor insa intentionam sa realizam propriile noastre proiecte', a mai spus directorul fabricii Terra. Date fiind costurile de productie extrem de ridicate, aceste utilaje sunt accesibile la ora actuala doar pe piata occidentala, prea putine firme romanesti permitandu-si sa le achizitioneze. Conducerea fabricii Terra vizeaza insa si piata romaneasca, pentru inceput planurile de dezvoltare fiind pe sectorul concasoare si macarale.
In 1971 s-a infiintat la Bistrita Intreprinderea de utilaj tehnologic, care in 1991 s-a impartit in patru societati comerciale, Comelf preluand profilul de baza: productia de echipamente pentru protectia mediului. In 1999, firma s-a privatizat integral, prin cumpararea de catre Uzinsider Bucuresti a pachetului majoritar de 76,63% dintre actiuni. Restul de 23,37% sunt detinute de diverse persoane fizice. Firma are in prezent 1.120 de salariati si alaturi de centrul de productie din Bistrita mai detine un punct de lucru in Baia Mare.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 iulie 2005.
' -
Datoriile Tractorul catre Electrica, transformate in actiuni
Gardianul
___
Datoriile societatii Tractorul Brasov catre Electrica Transilvania Sud acumulate pana la data privatizarii uzinei brasovene, precum si penalizarile de intarziere vor fi transformate in actiuni, care vor trece in proprietatea societatii de distributie a energiei. Legea care modifica OG privind privatizarea uzinei Tractorul, adoptata saptamana trecuta de Parlament, prevede ca totalul debitelor, cu exceptia TVA nerecuperata de catre Electrica Transilvania, ca si penalitatile de intarziere, care fac obiectul unor conversii in actiuni la valoarea de 1.000 lei/actiune. TVA colectata, aferenta acestor debite si nerecuperate de catre Electrica Sud, se anuleaza la data transferului dreptului de proprietate. Actul normativ mandateaza reprezentantii statului in organele de conducere ale societatii sa majoreze capitalul social al societatii prin conversia in actiuni a datoriilor amintite si sa ridice dreptul de preferinta al celorlalti actionari la subscrierea de noi aporturi pentru mentinerea cotei de participare la capitalul social. Practic, Electrica Sud va primi banii aferenti datoriei pe care o are Tractorul fata de ea dupa vanzarea actiunilor , in termen de 30 de zile de la data incasarii contravalorii.
Sursa: Gardianul, 14 iulie 2005. -
Cu ce vin si ce vor sa castige petitorii BCR
Capital EBS
___
Din mariajul in care ar aduce stimulente pentru profituri, BCR spera sa primeasca in schimb parte din puterea financiara si experienta cumparatorului, iar clientii sai - produse si servicii bancare la calitatea si standardele celor occidentale.
Cel mai puternic pretendent, in termeni de active si capitalizare de piata, dintre cei 11 care au trimis scrisori de interes, este banca franceza BNP Paribas. Prezenta in 85 de tari, aceasta a reusit sa obtina, in ciuda problemelor economiilor occidentale, si unul dintre cele mai mari profituri din 2004, nefiind nevoita sa apeleze la concedieri.
BNP Paribas are experienta atat pe segmentul de retail, cat si pe cel corporatist, insa a mentinut pana acum o prezenta relativ modesta in Europa Centrala si de Est. In Romania, a revenit acum cativa ani prin achizitionarea firmei de credite de consum “Credisson”.
Simbol al finantelor germane, Deutsche Bank are in momentul de fata aproape doua treimi din angajati in afara tarii de origine. Extinderea mondiala va continua si in anii urmatori, chiar daca banca va reduce anul acesta cu 6.400 de persoane numarul angajatilor.
Un adevarat gigant, Deutsche Bank detinea in 2004 a sasea pozitie in lume dupa active, dar ocupa abia locul 23 dupa capitalizarea de piata, in conditiile in care pretul actiunilor a coborat cu 15% din 2002. Tocmai pentru a creste capitalizarea de piata si profitul, conducerea bancii cauta noi zone de crestere.
“Mizam pe rata inalta de crestere a pietei bancare romanesti si pe perspectivele integrarii europene a tarii”, spune Peter Tils, director de relatii cu institutiile financiare. Potrivit afirmatiilor sale, banca vrea sa isi echilibreze sursele de venit, retailul fiind o sursa stabila in acest sens.
Candva activitate traditionala, retailul a trecut pe planul doi in favoarea activitatii de investment banking, in care Deutsche Bank a excelat, pentru a fi reactivata acum patru ani.
Alexander Berge, seful diviziei “Private &Business Clients (PBC)” pentru Europa Centrala si de Est, considera ca specializarea in produse foarte sofisticate, destinate clientilor cu venituri mari, nu va reprezenta un handicap la intrarea pe piata romaneasca.
In ultimii ani, banca a dezvoltat pachete de produse si servicii pentru IMM care sa acopere atat nevoile de afaceri ale intreprinzatorilor, cat si necesitatile personale de finantare.
Dispus sa plateasca o suma foarte mare pentru a intra pe piata romaneasca s-a declarat, in luna mai, presedintele Erste Bank. Banca austriaca era interesata atunci, insa, de CEC, institutie despre care credea ca va fi privatizata inaintea BCR si care se potrivea perfect specificului sau.
Chiar daca este specializata in domeniul caselor de economii, Erste cunoaste foarte bine piata de retail central si est-europeana, avand in plus experienta si in privatizarea unei mari banci dintr-o tara fosta comunista (Ceska Sporitelna).
O cota mare de piata in regiune (detronat abia anul trecut de Erste Bank), experienta in retail si privatizari de banci are si grupul belgian KBC, prezent cu filiale in tari ca Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia. Familiara cu regiunea, dar concentrata cu precadere pe segmentul clientilor corporatisti, este ABN Amro.
La fel ca Deutsche Bank, banca olandeza cauta surse si zone noi de relansare a profiturilor, o alta asemanare fiind planurile de externalizare a 2.300 de angajati din sectorul IT. Pentru Romania, care are specialisti buni (si ieftini) in acest domeniu, astfel de planuri s-ar putea dovedi chiar benefice.
O prezenta aproape inexistenta pana acum in Romania au avut-o, dintre competitori, belgienii de la Fortis si Dexia, Banco Comercial Portugues si italienii de la Intesa. Toti au insa experienta pe retail, iar banca italiana detine si pozitia a opta dupa activele detinute in Europa Centrala si de Est.
Un caz special este cel al gigantului mondial Citigroup, care nu participa la privatizare prin Citibank, ci printr-o divizie si un fond de investitii.
Cine cunoaste centrul si estul Europei
• Erste Bank: detinea, in 2004, in regiune, active de 33,3 miliarde de euro, in crestere cu peste 3 miliarde de euro fata de 2004. Depozitele atrase in zona depaseau 23 miliarde de euro, iar numarul clientilor, 11,8 milioane. Anul trecut, venitul net din Europa Centrala si de Est a fost de 322 milioane de euro, aproape dublu fata de anul precedent.
• KBC: active de 31,1 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, venit net de 322 milioane de euro si depozite atrase de 28,8 miliarde de euro, la un numar de 9,1 milioane de clienti.
• Intesa: active totale de 16,3 miliarde de euro in 2004 (in crestere cu 3,7 miliarde de euro fata de 2003), venit net de 572 milioane de euro, depozite atrase de 11,8 miliarde de euro.
Cine se bate pentru BCR
Banca / Active (mld. euro) / Profit net (mld. euro) / Capitalizare de piata (mld. euro) / Nr. angajati
BNP Paribas (Franta) - 905,9 / 6,900 / 48,64 / 94.892
DeutscheBank (Germania) - 840 / 2,470 / 36,02 / 65.417
ABN Amro (Olanda) - 608,6 / 4,109 / 32,95 / 99.271
Fortis (Belgia) - 571 / 3,358 / 26,5 / 51.000
Dexia (Belgia) - 389 / 1,700 / 20,59 / 24.019
KBC (Belgia) - 249 / 1,930 / 23,88 / 52.000
Intesa (Italia) - 274,5 / 1,800 / 26,31 / 56.958
Banco Comercial Portugues - 139,8 / 0,544 / 9,49 / 35,862
Banca Nationala a Greciei -71,8 / 0,600 / - /-
Sursa: Capital, 13 iulie 2005.
13.07.2005
-
Alro va plati actionarului majoritar 145.000 de dolari pe luna pentru consultanta
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Alro Slatina a incheiat recent un contract de servicii de consultanta cu Marco Group Elvetia, pentru care va achita lunar suma de 145.000 de dolari, plus un onorariu de succes reprezentand 1% din valoarea proiectelor intermediate de firma. Marco Group Elvetia este divizia de servicii de management a grupului Marco, actionarul majoritar al combinatului din Slatina.
Conform acordului, valabil pana la sfarsitul acestui an, Marco Group va furniza consultanta generala de afaceri, consultanta privind asigurarea cu materii prime, energie si gaze pentru productie, dar si servicii de consiliere pentru achizitii si fuziuni sau servicii de management in legatura cu atragerea unor finantari. Alro va plati si cheltuielile efectuate pentru prestarea serviciilor mentionate.
Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu din Europa Centrala si de Est, este controlat de catre oligarhul rus Vitali Matsitski prin intermediul casei de comert Marco Industries. Marco Industries si Conef detin aproape 80% din actiunile Alro, in spatele celor doua companii aflandu-se Matsitski. Acesta controleaza, conform informatiilor existente pe piata, si compania Pioche, inregistrata in Belize, actualul actionar majoritar al Alum Tulcea.
Compania a ajuns la un capital social in valoare de 211,1 milioane de lei (60 mil. euro), in urma unei majorari in valoare de peste 4 milioane de euro prin care compania Marco Industries si-a marit participatia la 76,08%, in detrimentul actionarilor minoritari ai combinatului. Actionarii combinatului au aprobat recent o alta majorare a capitalului social cu circa 50 de milioane de euro. Alro estimeaza pentru acest an realizarea unei cifre de afaceri de 388,5 milioane de euro, in crestere cu 12% comparativ cu 2004, dar si o reducere cu circa 9% a profitului brut, care ar urma sa se ridice la 37,5 milioane de euro. Actionarii companiei mai au in plan investitii de circa 20,4 milioane de euro pentru acest an.
Alro produce aluminiu primar sub forma de lingouri, cabluri si bare de aluminiu, realizand anul trecut o productie de 215.000 de tone. Pentru acest an, compania si-a propus producerea a 235.000 de tone, cu 9% mai mult fata de anul trecut. Circa 80% din productia Alro este destinata exportului, principalele piete externe fiind Grecia, Italia, Germania, Spania, Slovenia si Ungaria.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 iulie 2005.
-
AVAS a scos la privatizare 19 societati
Curierul National
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat la privatizare, in luna iunie, 19 societati comerciale, statul fiind actionar majoritar la 14 dintre acestea.
AVAS a oferit la privatizare in iunie 66,274 la suta din actiunile apartinand SC Aversa Bucuresti, 52,645 la suta din actiunile SC Baneasa (IPRS), 57,167 la suta din capitalul social al Vinalcool Bihor, 51,071 la suta din cel al societatii Ciprom Ploiesti, 96,972 la suta din cel al Apcom Select Targu Mures, 89,887 la suta din actiunile Cesar Campulung, 59,138 la suta din cele ale SC Constructii Caracal Draganesti, 50,949 la suta din actiunile SC Constructii Feroviare Moldova, 60,646 la suta din cele ale Icepal Bucuresti, 70,559 la suta din capitalul social al SC Prestari Servicii Bucuresti, 79,681 la suta din cel al SC Tehnomag Cug Cluj-Napoca si 63,395 la suta din cel al Agromec Chirpar, Sibiu. De asemenea, a fost scos la vanzare intreg pachetul de actiuni al societatilor Carpic Satu Mare si Straero Bucuresti. La SC Agroserv 3 Deva a fost oferit la vanzare un pachet de 45,902 actiuni, la Central Snacks Barlad - 48,375 la suta, la Sutrans Bailesti - 36,366 la suta, TAR 02 Special Agigea - 38,142 la suta si la Vitacom SF Gheorghe - 46,914 la suta. Capitalul social al societatilor lansate la privatizare in luna iunie este cuprins intre 189,399 miliarde lei vechi (Baneasa) si 44,5 milioane lei (Cesar).
Incasari de 1.777.392 de dolari
In saptamana 4-8 iulie 2005, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au fost organizate 11 licitatii, in urma carora au fost vandute active in valoare de 1.777.392 USD, apartinand debitorilor SC CIT SA, SC Contrasimex Industry SA, SC Romagroned SA, SC Silcom SA, SC Agroindustriala Nadlac, SC Latina Palstics SA, SC Sidermet SA, SC Flovar Prest Com SRL, PF Enache Ion, SA Agromec Viisoara, SC MGV SRL. In perioada mentionata, suma incasata din activitatea de executare silita a debitorilor a fost de peste 12,1 miliarde de lei vechi (ROL) sau 1,21 milioane lei noi (RON).
Sursa: Curierul National, 13 iulie 2005. -
10% din actiunileTranselectrica si Transgaz listate la BVB in 2005
___
Ministerul Economiei si Comertului a supus aprobarii Guvernului Romaniei, in sedinta de astazi, 12 iulie, propunerea de modificare a punctelor 1 si 2 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.329/2004.
Modificarile propuse de MEC prevad cresterea numarului de actiuni care sa fie listate la BVB pentru companiile Transgaz si Transelectrica de la 5% la 10%.
Potrivit prevederilor Strategiei guvernamentale de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC, pentru Transelectrica si Transgaz se are in vedere listarea pe piata in anul 2005.
Lista societatilor comerciale aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului, care vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti prin promovarea unei oferte publice initiale primare, prevazuta in Anexa Hotararii de Guvern, cuprinde Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica Transilvania Nord si Electrica Muntenia Nord.
Strategia guvernamentala de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC pentru anul 2005 prevede efectuarea unei oferte publice initiale primare, oferindu-se spre subscriere prin metode specifice pietei de capital, pachete semnificative de actiuni de pana la 15% din actiunile societatii, prin actiuni nou-emise, rezultate in urma unei majorari de capital social din actiunile societatii, urmate de listarea la bursa.
Sursa: Amos News, 12 iulie 2005.
12.07.2005
-
La Bursa din Sibiu, actiunile SIF marcate de incertitudinea majorarii pragului de detinere
Curentul
___
Titlurile SIF 5 Oltenia au coborat, pentru luna septembrie, de la 1,38-1,3860 lei, la inceputul saptamanii trecute, la 1,27-1,3498 lei la finele ei, iar pentru decembrie, de la 1,45 la 1,4 lei. Evolutia emotionala a pietei de capital, care a reactionat la anuntul alegerilor anticipate, a influentat foarte mult si preturile futures ale derivatelor pe actiuni tranzactionate la Sibiu. Trendul de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost favorabil vanzatorilor din piata la termen, speculatori sau hedgeri, acestia din urma putand sa-si protejeze portofoliile de actiuni detinute pe piata spot.
Actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au inregistrat cele mai mari pierderi, din cauza incertitudinii privind momentul adoptarii legii prin care se majoreaza pragul de detinere de la 0,1 la 1%, ceea ce a generat o lichiditate importanta, 54% din totalul tranzactiilor. Preturile ar putea sa scada si mai mult in cazul in care investitorii de la BVB s-ar decide sa inceapa sa vanda si mai multe titluri SIF, reorientandu-se catre actiuni din domeniul bancar sau petrolier, apreciaza specialisti ai Bursei din Sibiu.
SIF 2 Moldova a inceput saptamana cu preturi de 1,18-1,22 lei pentru luna septembrie, si 1,21 lei pentru decembrie. Urmatoarele zile au adus scaderi semnificative, vineri ele scazand la 1,11-1,1498 lei, respectiv pana la 1,15. Pana la scadenta din prima luna de toamna, cumparatorii de optiuni CALL mizeaza pe cresterea acestor actiuni peste pragul de rezistenta de la 1,25 lei.
Sursa: Curentul, 12 iulie 2005.
Pagina