27.07.2005
-
CNVM a emis noi precizari privind dreptul de preferinta al actionarilor
Curierul National
___
Majorarea capitalului social ca urmare a exercitarii dreptului de conversie a obligatiunilor in actiuni se considera realizata, cu acordarea dreptului de preferinta, daca emisiunea a fost oferita exclusiv spre subscriere actionarilor existenti, proportional cu cota detinuta la capital, precizeaza dispunerea de masuri 8/2005 aprobata, zilele trecute, de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Emisiunea de obligatiuni de catre companiile tranzactionate pe piata de capital, oferita spre subscriere actionarilor existenti, se va realiza pe baza unui prospect simplificat aprobat de CNVM.
Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, majorarea capitalului se va efectua cu acordarea dreptului de preferinta tuturor actionarilor sau prin ridicarea acestui drept.
Dreptul de preferinta aferent obligatiunilor este negociabil si transferabil prin inscriere in Registrul Actionarilor emitentului. Potrivit actului normativ, ridicarea dreptului de preferinta a actionarilor de a subscrie noile actiuni, in cazul majorarilor de capital prin aport in numerar, trebuie sa fie hotarata in Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, la care participa cel putin trei sferturi din numarul titularilor capitalului social si cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 75 la suta din drepturile de vot.
Si in cazul majorarii capitalului prin aport in natura, ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor de a subscrie trebuie aprobata in aceleasi conditii.
Aporturile in natura pot consta numai in bunuri performante necesare realizarii obiectului de activitate al societatii emitente, iar evaluarea acestora se face de catre experti independenti.
Numarul de actiuni ce revin ca urmare a aportului in natura se determina ca raport intre valoarea aportului si cea mai mare valoare dintre pretul de piata al unei actiuni, valoarea pe actiune calculata in baza activului net contabil sau valoarea nominala a actiunii.
Si in cazul ridicarii dreptului de preferinta, numarul de actiuni se stabileste tot dupa acest criteriu. Prezenta Dispunere de Masuri a intrat, ieri, in vigoare.
Sursa: Curierul National, 27 iulie 2005
26.07.2005
-
Castigurile la bursa intr-o saptamana - cat dobanda intr-un an la banca
Gandul
___
Detinatorii de actiuni SIF au castigat, saptamana trecuta, la bursa, 7,58 la suta, adica aproape tot atat cat ar fi obtinut daca si-ar fi tinut banii la banca, intr-un depozit in lei pe un an. Desigur, riscul plasamentelor la bursa este incomparabil mai mare cu cel al investitiilor in depozite bancare, care tinde spre zero. In medie, castigul pentru saptamana trecuta la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost de 4,5 la suta, majoritatea cotatiilor inregistrand o crestere. “Este greu de spus daca bursa a iesit din “adormire”. E posibil ca actiunile de la bursa sa mai creasca, mai ales cele ale celor cinci SIF-uri, impulsionate fiind de decizia guvernului de a majora, prin ordonanta de urgenta, de la 0,1 la 1 la suta, pragul maxim de detinere al unui investitor la un SIF”, sustin brokerii. Potrivit analistilor de la societatea de consultanta in investitii KTD Invest, dintre actiunile listate la bursa, noua au inregistrat o apreciere saptamanala de peste 10%. Cea mai tranzactionata dintre acestea a fost Rompetrol Rafinare, care a avut o apreciere a cursului, saptamana trecuta, de 10,35%. Pe de alta parte, cresterea bursei a condus la o evolutie pozitiva a tuturor fondurilor deschise de investitii romanesti. In saptamana care a trecut, cel mai performant a fost fondul de actiuni Napoca, administrat de societatea Globinvest. Cei care detin unitati la acest fond au obtinut, in doar cinci zile, un castig de 6,97%, adica tot atat cat un depozit pe 10 luni la banca. “Dupa mai bine de jumatate de an, pe primul loc in topul cresterii unitatii de investitie se mentine fondul Omninvest, administrat de SIRA, care a inregistrat, de la inceputul anului, un profit de 16,92%. Pentru perioada urmatoare, in cazul in care actiunile de la BVB vor continua sa creasca, fondurile de investitii cu cele mai mari plasamente in actiuni vor fi, in continuare, printre cele mai rentabile pentru investitori. In prezent, conform datelor remise de Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), pe piata romaneasca exista sase fonduri deschise de investitii cu plasamente preponderent in actiuni: Oportunitati Nationale, Omninvest, Napoca, Intercapital, Active Dinamic si KD Maximus. Acestea au obtinut, de la inceputul acestui an, randamente cuprinse intre 4,46 si 16,92 la suta.
Cat priveste titlurile de stat, randamentele acestora continua sa creasca, ajungandu-se la situatia in care in prezent, pentru toate categoriile de scadente, acestea sunt mai mari decat cele aferente licitatiilor precedente, sustin analistii KDT Invest. “Iata ca Ministerul Finantelor Publice se dovedeste mai promt in a reactiona la schimbarile in privinta asteptarilor de inflatie, comparativ cu institutiile bancare”, considera specialistii societatii de consultanta in investitii KTD Invest. Cel mai scazut randament este adus de titlurile de stat cu maturitatea mai mare de 12 ani (aproximativ 7,3%). In plus, reprezentantii KTD Invest constata o diferenta foarte mica – sub un punct procentual - intre castigurile titlurilor cu scadenta mai mica si cele pe termen foarte lung. “Cu toate ca aprecierea randamentelor titlurilor de stat constituie deja un trend, aceste “miscari” sunt mici ca amploare, astfel incat sa nu reprezinte un eveniment pentru piata”, precizeaza KTD Invest.
Sursa: Gandul, 26 iulie 2005 -
Fuziunea BV-Rasdaq se decide in opt zile
Cotidianul
___
Actionarii celor doua piete de capital vor decide la 3 august fuziunea, astfel ca Bursa de Valori si piata Rasdaq vor fi o singura piata pina la sfirsitul anului, daca procesul nu va fi contestat. Bursa va absorbi piata Rasdaq.
Fuziunea dintre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Rasdaq ar putea avea loc pina la finele acestui an, actionarii urmind sa decida cu privire la aceasta operatiune in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor stabilita pentru data de 3 august, potrivit directorului general al BVB, Stere Farmache.
„Actionarii Bursei de Valori Bucuresti vor hotari in cadrul AGA, convocata pentru 3 august, aprobarea fuziunii BVB cu Rasdaq. Apoi, se va elabora un proiect de fuziune si se va declansa procedura propriu-zisa. Va fi fuziune prin absorbtie“, a declarat Farmache.El a adaugat ca o estimare rezonabila pentru finalizarea procesului este sfirsitul anului, daca nu intervine contestarea fuziunii, care poate prelungi procesul.
Decisa la mijlocul anului trecut, unificarea celor doua piete era prognozata pentru jumatatea acestui an. Denumirea societatii de Bursa care va rezulta dupa fuziune va fi Bursa de Valori Bucuresti. Raportul de evaluare realizat de firma de consultanta KPMG a stabilit ca patrimoniul institutiei se ridica la 15 milioane de euro. Repartizarea capitalul social se va face, gratuit, in cote egale, intre cele 68 de societati de servicii de investitii financiare, membrii ai Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti.
Primul pas in procesul de unificare l-a reprezentat transformarea BVB din institutie de interes public in societate pe actiuni, inregistrarea la Registrul Comertului avind loc la mijlocul lunii iulie.
Sursa: Cotidianul, 26 iulie 2005 -
Rompetrol, din nou in top la bursa
Averea RRC
___
Investitorii de pe piata de capital au inceput saptamana ceva mai relaxati. Volumele tranzactionate au fost, ieri, mai mici fata de zilele trecute, fapt ce a determinat si o scadere a lichiditatii. Valoarea totala a schimburilor de actiuni a insumat 9,3 milioane de lei, echivalentul a 2,6 milioane de euro.
Singurul indice care a reusit sa inchida sedinta la variatie pozitiva a fost BET, indicatorul celor mai performante zece titluri, care a crescut cu 0,4%. BET-C s-a depreciat cu 0,1%, iar BET-FI, cu 0,5%.
Titlurile petroliere si cele bancare au stimulat piata. Cele mai tranzactionate actiuni au fost cele ale Rompetrol Rafinare (RRC), 16,7 milioane de titluri, iar valoarea totala s-a situat la 1,6 milioane de lei.
Pretul unei actiuni a fost mai mare cu 1,7%, fata de cel din sedinta precedenta, inchizand la 0,0987 lei/actiune.
Compania petroliera urmeaza sa-si prezinte miercuri rezultatele financiare pe primul semestru 2005. Acestea se anunta a fi bune, fapt ce o face atractiva, sunt de parere brokerii. Actiunile Petrom (SNP) au suferit o usoara corectie negativa, de 0,6%, pana la 0,4700 lei/actiune. Volumul tranzactionat a fost relativ redus, de 724 mii actiuni, rulajul fiind de 340.788 lei. Un pachet de 490.
500 actiuni SNP a fost transferat printr-o tranzactie speciala, pretul unui titlu fiind de 0,4700 lei.
Ziua de ieri a adus actiunilor Bancii Transilvania (TLV) o crestere cu 1,8%, 0,8400 lei/actiune, in conditiile in care s-au transferat 1,6 milioane de titluri.
Si actiunile Bancii Carpatica (BCC) au inregistrat o apreciere de 1%, pretul ajungand la 0,5050 lei/ actiune.
S-au facut schimburi cu 834 mii de actiuni, la valoarea totala de 427,460 lei. Intermediarii spun ca este posibil ca Banca Carpatica sa ofere actiuni gratuite.
Singura societate de investitii neafectata de corectii negative a fost SIF 5 Oltenia, ale carei titluri s-au mentinut la pretul din sedinta de vinerea trecuta, de 1,3900 lei/actiune. doar 998 mii de titluri au fost tranzactionate, la valoarea totala de 1,3 milioane de lei. Celelalte patru actiuni financiare au inregistrat usoare scaderi.
Brokerii de la KTD Investment sunt de parere ca, in perioada urmatoare, „plasamentele in titluri financiare vor fi tot mai atractive“.
Ei spun ca SIF-urile au capacitatea de a genera profit, unul dintre argumente fiind iminenta privatizare a BCR si listarea ei la Bursa, stiindu-se ca societatile financiare detin pachete de actiuni la aceasta banca.
Intermediarii de la societatea mentionata mai cred ca investitorii in actiuni RRC, fie vor achizitiona, in continuare, aceste titluri, fie isi vor marca profitul, in functie de rezultatele financiare prezentate de companie.
Titlurile Petrom vor fi si ele in atentia pietei, mai ales ca BRD, care atrage, cu predilectie, fonduri straine, este suspendata de la tranzactionare, spun brokerii.
Sursa: Averea, 26 iulie 2005
25.07.2005
-
Turbomecanica a pierdut 16% din profit la ?oase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Turbomecanica Bucure?oti, singurul producALtor de motoare cu reacA3ie ?oi turbomotoare din zona Europei de Est, a A?nregistrat o cre?otere cu 16% a cifrei de afaceri, la un nivel de 12,1 milioane de euro, A?n timp ce profitul a scALzut cu 16,5% la 1,2 milioane de euro.
Compania, care lucreazAL pentru Rolls Royce ?oi General Electric, s-a confruntat A?n acest an cu o scALdere a profitului pe fondul cre?oterii preA3urilor la utilitALA3i, A?n special energie electricAL, ?oi pe fondul aprecierii cursului de schimb al monedei naA3ionale.
ReprezentanA3ii companiei nu au putut fi contactaA3i pentru a oferi mai multe detalii cu privire la aceste rezultate.
Activitatea Turbomecanica a fost totu?oi mai profitabilAL A?n al doilea trimestru decAct pe primul, dupAL ce compania A?ncheiase primele trei luni ale anului cu un profit brut de 50.000 de euro, A?n scALdere cu circa 84% comparativ cu aceea?oi perioadAL a lui 2004.
Pentru 2005, Turbomecanica estimeazAL o scALdere a profitului cu peste 10%, pAcnAL la 4,8 milioane de euro, A?n condiA3iile unei activitALA3i mai puA3in profitabile la export. Compania ?oi-a propus pentru acest an realizarea unor venituri totale de 26,5 milioane de euro, faA3AL de 25 de milioane de euro A?n 2004.
Turbomecanica a A?ncheiat anul trecut un contract cu Rolls Royce, pe o perioadAL de cinci ani, pentru producA3ia ?oi livrarea de componente ?oi subansambluri necesare la fabricaA3ia motoarelor pentru aeronave. Valoarea contractului se ridicAL la cActeva milioane de euro. Compania a A?ncheiat anul trecut cu un profit net de 4 milioane de euro, A?n cre?otere cu 44% faA3AL de 2003, la o cifrAL de afaceri de 24 de milioane de euro, cu 28% mai ridicatAL faA3AL de vAcnzALrile anului precedent.
Principalul client al Turbomecanica rALmAcne, A?n continuare, grupul american General Electric, care a A?nfiinA3at A?n 2001 o societate mixtAL de tip joint-venture A?mpreunAL cu Turbomecanica. ToatAL producA3ia de subansambluri pentru motoare de aviaA3ie, A?n valoare de cActeva milioane de euro pe an este cumpALratAL A?n prezent de cALtre GE Aircraft, divizia aeronauticAL a gigantului american.
Turbomecanica este controlatAL de cALtre asociaA3ia salariaA3ilor Turboact, care deA3ine 60,7% din acA3iunile societALA3ii.
Principalii acA3ionari minoritari ai companiei sunt fondurile de investiA3ii Broadhurst ?oi Lindsell, care deA3in A?mpreunAL o participaA3ie de 13% din acA3iuni.
Titlurile Turbomecanica sunt listate la prima categorie a Bursei de Valori Bucure?oti. Ultima tranzacA3ie cu aceste titluri s-a derulat la preA3ul de 9,8 lei/acA3iune, la acest curs capitalizarea bursierAL a societALA3ii ridicAcndu-se la 40,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 iulie 2005 -
Boom la Bursa de Valori
Curentul
___
Saptamana 18-22 iulie a adus la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) tranzactii in valoare de aproximativ 126 milioane RON, in crestere cu 80% fata de saptamana precedenta, cand schimburile au insumat 69,7 milioane RON. Toti indicii bursieri au inregistrat aprecieri cu peste 4%. Cea mai mare crestere, cu 7,5%, a fost resimtita de indicele BET-FI, care masoara evolutia actiunilor Societatilor de Investitii Financiare (SIF). Indicele celor mai lichide societati, BET, a urcat cu 4,55%, iar BET-Compozit, cu 4,2%. Indicele ROTX, lansat la bursa din Viena, a inregistrat o crestere cu 4,6%.
Cele mai mari aprecieri ale cursului au fost resimtite de actiunile Rafinariei Astra Romana Ploiesti (+47,1%), ale UAMT Oradea (+37,47%) si de cele ale Alro Slatina (+13,03%). Pe de alta parte, cele mai mari scaderi au afectat actiunile Agras (-14,93%), cele ale Bermas Suceava (-12,08%) si actiunile Azomures Targu Mures (-7,66%). Actiunile Bancii Transilvania au reusit, in ultima sedinta, sa ajunga la valoarea de 0,8250 RON, cumuland 8% din totalul tranzactiilor pe baza unor transferuri in valoare de 1,13 milioane RON. Insa motoarele Bursei au ramas, si in aceasta saptamana, SIF-urile si companiile petroliere.
SIF 5 Oltenia, cel mai lichid emitent
Ordonanta de guvern prin care pragul de detinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1% a atras, in perioada analizata, multi investitori dornici sa isi constituie portofolii. Astfel, tranzactiile cu titlurile SIF au detinut 53% din totalul pietei. SIF 5 Oltenia s-a impus, in saptamana mentionata, drept cel mai lichid emitent, cu o valoare de 16,5% din totalul rulat la BVB. Cursul actiunilor s-a apreciat, pana in ultima sesiune, cu 5,3%, ajungand la valoarea de 1,3900 RON. Actiunile SIF 4 Muntenia au inregistrat cea mai mare crestere, cu 10,6%, vineri incheind la pretul de 0,9900 RON/actiune. Cumparatorii si-au facut simtita puternic prezenta in prima sedinta a saptamanii, cand, inca de la deschidere, au fost cresteri de pana la 10%, iar rulajul a insumat 70% din piata. Spre sfarsitul saptamanii au aparut si corectiile de curs, o data cu manifestarea unei tendinte de vanzare. In ceea ce priveste rulajul, in sedinta de vineri, SIF 2 Moldova s-a situat pe primul loc, cu 3,8 milioane RON. SIF 4 Muntenia a terminat saptamana in scadere, actiunile depreciindu-se cu 2,94%, dupa ce, joi, cunoscusera o apreciere cu peste 3%.
Actiunile RRC s-au apreciat cu peste 10%
Sectorul petrolier s-a mentinut pe pozitie si saptamana trecuta, atat SNP Petrom, cat si Rompetrol Rafinare Constanta continuand evolutia ascendenta din ultima perioada. Actiunile SNP s-au apreciat cu 2,3%, incheind la pretul de 0,4730 RON, in timp ce RRC au surpins printr-o crestere saptamanala cu 10,35%. Pretul de inchidere pentru RRC a fost de 0,0970 RON/actiune. Cele mai mari valori de saptamana trecuta pentru titlurile SNP si RRC au fost de 0,4900 RON si, respectiv, de 0,0980 RON/actiune. Tranzactiile cu titlurile celor doua societati petroliere au insumat peste 24% din rulajul total al Bursei.
Sursa: Curentul, 25 iulie 2005 -
Piata de capital ar putea ieftini creditul ipotecar
Adevarul
___
Dupa mai bine de trei ani de asteptare, Guvernul a aprobat un pachet legislativ privind Legea obligatiunilor ipotecare, Legea securizarii creantelor, Legea privind bancile de credit ipotecar, precum si unele modificari la Legea creditului ipotecar (190/1999). Apelarea la piata de capital pentru obtinerea de finantare destinata acordarii de credite ipotecare va deveni astfel o alternativa la cea bancara, unde banii pe termen lung - 20, 25, 30 de ani - vin fie de la banca-mama, fie de la institutii financiare internationale. 'Beneficiile tranzactionarii obligatiunilor ipotecare si portofoliului de credite ipotecare pe piata secundara se vor vedea pe termen lung in scaderea costurilor de creditare la populatie. Apoi vor fi mai multe surse de finantare pentru domeniul locativ', declara ziarului nostru, Carmen Retegan, director general Domenia Credit. Vor aparea bancile ipotecare Bancile vor emite obligatiuni (valori mobiliare) care vor fi tranzactionate pe piata de capital, iar banii rezultati din vanzarea acestora vor servi bancilor ca sursa de finantare pentru credite ipotecare. O alta metoda de finantare prin piata de capital este reglementata de Legea securizarii creantelor, care introduce un instrument financiar distinct - vanzarea catre investitori a portofoliului de credit ipotecar al bancii de profil. Banca primeste banii la vanzarea portofoliului de credite ipotecare si poate continua ciclul oferind in continuare imprumuturi. 'Vor aparea astfel instrumente noi, bancile diversificandu-si instrumentele prin care se finanteaza', puncteaza Carmen Retegan. Surse din piata spun ca la mijlocul anului viitor ar putea avea loc prima emisiune de obligatiuni ipotecare in Romania. Modificarile aduse Legii 190/1999 sunt mai mult formale si nu vin in contradictie cu normele BNR de limitare a riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice, spun specialisti care au lucrat la respectivul act legislativ. 'Ceea ce va afecta serios acordarea de credite pentru locuinta va fi limitarea gradului de indatorare a solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia la 35% din veniturile nete lunare', spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Legea creditului ipotecar stipuleaza ca impumuturile pentru casa acordate in Romania sunt accesibile tuturor persoanelor din Uniunea Europeana, spre deosebire de situatia prezenta cand la acestea au acces doar cetatenii romani. Pentru prima data apare reglementata o noua institutie de credit. Este vorba de bancile ipotecare, institutii specializate, cu obiect de activitate limitat (nu vor avea dreptul sa atraga depozite), care vor functiona, de asemenea, pe baza de autorizatie BNR. Vor acorda credite si se vor finanta de pe piata de capital. Numai bancile de credit ipotecar vor putea emite obligatiuni ipotecare, se specifica in lege. Si aici suntem in urma vecinilor O astfel de infrastructura legislativa sI institutionala exista demult in lume. In Danemarca, spre exemplu, 95% din creditele ipotecare sunt date prin banci de credit ipotecar si 100% din finantare se face prin obligatiuni ipotecare. In Franta, insa, finantarea se realizeaza prin depozite atrase de la populatie si foarte putin prin obligatiuni. In Italia si Spania finantarea e mixta, iar in Germania cam jumatate si jumatate. Tarile din regiune, intrate anul trecut in Uniunea Europeana, practica sistemul de finantare de pe piata de capital de 5-6 ani. Conform European Mortgage Federation, 42% din total credite ipotecare sunt oferite pe continentul nostru prin banci comerciale universale, 15% prin banci specializate de credit ipotecar, 16% prin banci de economii si 3-5% prin banci de economisire si creditare in sistem colectiv. Aceeasi sursa precizeaza ca peste 60% din fonduri provin din depozite individuale ale populatiei, iar aproximativ 20% sunt obtinute prin obligatiuni ipotecare.
Sursa: Adevarul, 25 iulie 2005'
22.07.2005
-
SIF Muntenia a obtinut un profit de aproape 10 milioane de euro la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia, ultima dintre cele cinci societati de investitii financiare care a raportat rezultatele financiare la sase luni, a obtinut in luna iunie un profit de 9,7 milioane de lei (aproape 2,7 milioane de euro).
Cea mai mare parte a acestui profit provine din dividendele incasate de BCR si BRD, cele mai mari banci din sistem, la care SIF Muntenia detine pachete de actiuni de 6%, respectiv 5,26%.
Profitul cumulat obtinut de SIF Muntenia in primele sase luni ale acestui an se ridica la 36,5 milioane de lei (circa 10 milioane de euro), de peste doua ori mai mult comparativ cu perioada similara a anului trecut.
De altfel, cu exceptia SIF Transilvania, toate celelalte societati de investitii financiare au raportat in primul semestru rezultate mult mai bune comparativ cu primele sase luni ale lui 2004.
SIF Oltenia a realizat in prima jumatate a acestui an cel mai mare profit dintre cele cinci societati de investitii financiare, 53,5 milioane de lei (14,6 milioane de euro), cu circa 90% mai mult fata de anul trecut.
SIF Muntenia are totusi cel mai mic profit pe actiune la sase luni, circa 0,0453 lei. Principalul motiv pentru aceasta valoare scazuta este faptul ca SIF Muntenia are cel mai mare numar de actiuni dintre toate societatile de investitii financiare. Cel mai mare profit unitar il are SIF Moldova, cu 0,0952 lei/actiune, urmata de SIF Oltenia, cu 0,0923 lei/actiune.
Valoarea unitara a activului net al SIF Muntenia la sfarsitul lunii iunie era de 0,819 lei. Activul net al SIF Mutenia este evaluat in prezent la peste 183 de milioane de euro, cu circa 25% mai ridicat comparativ cu inceputul anului. Pe langa pachetele de actiuni detinute la cele mai mari doua banci din sistem, SIF Muntenia mai controleaza 12% din actiunile producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti si 19,3% din capitalul social al Chimopar Bucuresti si are participatii la 87 de societati listate pe RASDAQ, precum si la peste 100 de societati necotate.
In ultimele luni au avut loc mai multe dispute privind conducerea SIF Muntenia. Intai a fost demisia lui Teodor Mihaescu din functia de presedinte al Muntenia Invest, societatea care administreaza activele SIF Muntenia, apoi s-a produs si demisia lui Ulm Spineanu de la conducerea Grupului Financiar Muntenia, detinut de salariatii SIF Muntenia, care este principalul actionar al Muntenia Invest. Pe de alta parte, unul dintre principalii actionari ai SIF Muntenia, omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, care controleaza conform ultimelor informatii existente pe piata aproape 10% din actiunile SIF Muntenia a cerut renuntarea la societatea de administrare si preluarea acestei activitati direct de catre SIF Muntenia.
Ultima tranzactie cu actiunile SIF Muntenia s-a realizat ieri la pretul de 1 leu/actiune, in urcare cu 1,5% comparativ cu sedinta precedenta. De la anuntarea ordonantei privind majorarea pragului de detinere la SIF-uri, actiunile SIF Muntenia, s-au apreciat cu 16,3%. La pretul de 1 leu/actiune, capitalizarea bursiera a societatii este 226,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 iulie 2005
-
Titlurile ipotecare vor atrage noi investitori la Bursa
Averea
___
Investitorii de pe piata de capital romaneasca vor avea, peste aproximativ un an, o noua alternativa de plasament, si anume titlurile ipotecare.
Guvernul a aprobat, saptamana trecuta, proiectul legislativ privind obligatiunile ipotecare, inclus intr-un pachet de legi, alaturi de alte trei proiecte: un proiect de lege care modifica si completeaza actul normativ in vigoare privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare (Legea 190/ 1999), proiectul legislativ privind bancile de credit ipotecar si proiectul de lege privind securitizarea creantelor. Pe langa dinamizarea pietei bursiere, titlurile ipotecare vor constitui si un instrument necesar de refinantare, aflat la dispozitia creditorilor ipotecari.
Creditele ipotecare stimuleaza piata bursiera
„Era necesara modificarea legii 190, deoarece aceasta cuprinde atat aspectul legat de credite, cat si cel de finantare a creditelor si se impunea separarea celor doua aspecte“, declara unul dintre specialistii care a lucrat la realizarea pachetului legislativ, Carmen Retegan, director general la Domenia Credit.
In ceea ce priveste proiectele de lege privind obligatiunile ipotecare si securitizarii creantelor, Retegan afirma ca aceste acte normative vor stabili exact modalitatile de finantare a creditelor ipotecare. Acestea au o formulare mai generala „tocmai pentru a se putea acoperi aspectul finantarii oricaror creante“.
Legea bancilor ipotecare constituie o noutate in peisajul legislativ romanesc. Specialistii spun ca o astfel de lege exista in Statele Unite si Europa. In Romania, o varianta a acestui tip de act normativ este legea privind societatile de credit ipotecar, care insa este incompleta.
Proiectul legislativ propus in acest sens aduce nou termenul de banca si cuprinde prevederi privind supravegherea institutiilor care acorda acest tip de credite, afirma Carmen Retegan. De asemenea, creeaza cadrul legal pentru mecanismul de refinantare a operatiunilor de creditare ipotecara, dar si a operatiunilor comerciale in general.
Bancile de credit ipotecar vor putea actiona atat pe piata primara a creditului ipotecar, ca imprumutator, cat si pe cea secundara, in calitate de emitent de obligatiuni ipotecare, activitate la care nu au acces societatile de credit ipotecar existente in prezent.
Specializarea bancilor introdusa de pachetul legislativ va da posibilitatea acestor institutii sa aiba un mare grad de adaptabilitate la schimbarile pietei, urmand sa joace un rol important la crearea pietei secundare a obligatiunilor ipotecare.
Proiectul de lege privind securitizarea creantelor introduce principiul utilizarii creantelor in scopul mobilizarii de resurse financiare de la public.
Cele patru proiecte constituie legislatia primara ce va reglementa piata ipotecara, urmand ca, in maximum un an de la publicarea lor in Monitorul Oficial, sa fie emisa legislatia secundara care va reglementa in detaliu prevederile legale promovate.
Retegan spune ca, in prezent, comisia care supravegheaza piata de capital (CNVM) si Banca Nationala lucreaza la normele de aplicare, beneficiind de consultanta din partea Bancii Mondiale (BM), pachetul legislativ facand parte din obiectivele stabilite in cadrul programului PAL II, convenit cu BM.
Specialistul adauga ca pachetul de legi a fost inaintat Parlamentului, insa va fi supus dezbaterii dupa vacanta parlamentara, in toamna.
Sursa: Averea, 22 iulie 2005 -
Posta Romana iese la privatizare pe propria cheltuiala
Adevarul
___
Compania Nationala Posta Romana (CNPR) va suporta din bugetul propriu cheltuielile pe care le implica procedurile de privatizare. De regula, aceste cheltuieli sunt acoperite din bugetele ministerelor de care apartin societatile ofertate. In cazul Postei Romane, este vorba despre plata componentelor fixa si variabila a onorariului ce se cuvine consultantului, plata firmei de avocatura angajate, restructurarea, pregatirea pentru privatizare si publicitatea ofertei (in mass-media nationale si internationale). Presedintele Consiliului de Administratie al Postei Romane, Dan Mihai Toader, ne-a declarat ca 'am putea ataca hotararea de guvern care prevede ca noi sa suportam aceste costuri, dar le consideram cheltuieli firesti. Estimam ca nu vom depasi 1,5 miliarde lei vechi, suma care a fost deja realocata din bugetul pe 2005'. Toader a mai precizat ca termenul stabilit pentru finalizarea privatizarii Postei este anul 2008. 'Din capitalul social de 583.000 miliarde lei vechi (58,3 miliarde RON), Posta Romana va participa cu 25% la Fondul Proprietatea, aceasta fiind una din primele faze ale procesului de privatizare', conchide seful CNPR.
O afacere rentabila
Posta Romana se numara printre putinele societati rentabile ale statului. Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 7.000 miliarde lei. Pentru primul semestru din 2005, bilantul inca nu a fost raportat, dar conducerea companiei estimeaza un profit brut de cinci milioane euro - un motiv serios pentru care actuala putere se grabeste sa instrumenteze privatizarea CNPR.
Corespondenta romanilor, in crestere
Potrivit datelor Companiei Nationale Posta Romana, in primele sase luni din acest an, corespondenta prin scrisori, imprimate sau trimiteri cu valoare declarata a crescut, fata de perioada similara a anului 2004, cu 33.546.216 bucati. In cazul publicitatii prin posta (Infadres, Infadres Plus), cresterea este de 6.892.519 trimiteri, iar in cazul coletelor - de 368.291 trimiteri. Prestatiile financiare (mandate postale, electronice, on-line etc.) s-au majorat, in aceeasi perioada, cu 95.725 bucati.
Sursa: Adevarul, 22 iulie 2005'
Pagina