30.08.2005
-
AVAS scoate la privatizare Menarom Galati
Curierul National
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat la privatizare, prin metoda accelerata, pachetul de 492.971 actiuni, reprezentand 50 la suta din capitalul social detinut de stat la SC Menarom SA Galati. Metoda accelerata de privatizare presupune vanzarea actiunilor societatii comerciale, prin licitatie cu strigare, in termen de 10 zile de la publicarea ofertei de vanzare.
Pentru inscrierea la licitatia cu strigare, ce va avea loc in data de 22 septembrie 2005, ora 12, la sediul AVAS, este necesara depunerea garantiei de participare si achizitionarea dosarului de prezentare, care este disponibil incepand cu data de 31 august 2005. Potentialii cumparatori vor depune documentele mentionate in dosarul de prezentare, in plic sigilat, la sediul AVAS, cel mai tarziu cu o zi lucratoare inainte de data fixata pentru inceperea licitatiei, ora 12. Pretul de oferta este de 0,5 RON/actiune, iar valoarea pachetului de actiuni scos la vanzare este de 246.485,5 RON. Deschiderea plicurilor cu documentele de participare la licitatie se va face in prezenta tuturor ofertantilor, in data de 21 septembrie 2005, la ora 13. Verificarea si analizarea documentelor de precalificare si de participare la licitatie se va face pana la data de 22 septembrie a.c., ora 11, cand se va intocmi si comunica lista ofertantilor acceptati.
SC Menarom SA Galati are un capital social de 2,4 milioane RON si are ca obiect de activitate constructii si reparatii navale.
Sursa: Curierul National, 30 august 2005. -
Rafinariile lucreaza la jumatatea capacitatilor de productie
Adevarul
___
Capacitatea operationala a rafinariilor romanesti totalizeaza 22,3 milioane tone/an, dar prelucrarea actuala este de numai 12 milioane tone/an, se arata in analiza sectorului de prelucrare a titeiului, elaborata in cadrul proiectului privind politica industriala pe urmatorii doi ani. Intre punctele slabe identificate de specialisti se mai numara 'dependenta de importurile de materie prima pentru acoperirea productiei, costurile de exploatare ridicate si evolutia pretului la petrol pe plan mondial'. Iar ca principala constrangere ce sta in calea dezvoltarii sectorului este amintit 'efortul financiar important determinat de costurile de mediu si de necesitatea reabilitarii zonelor poluate'. Ca puncte tari s-au remarcat 'existenta infrastructurii - conducte si recipiente de depozitare - necesare pentru transportul si stocarea de produse petroliere', ca si 'independenta rafinariilor mici, care isi pot gasi nise de piata'. Singura oportunitate remarcata in aceasta analiza consta in 'cresterea consumului de produse petroliere si petrochimice, stimulata de cresterea, in general, a economiei'. Pentru perioada 2005- 2008, expertii estimeaza o crestere a cantitatii de titei prelucrat pana la 14 milioane tone/an.
Sursa: Adevarul, 30 august 2005.'
29.08.2005
-
Afacerile Comelf Bistrita au depasit planul la jumatatea anului
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Producatorul de echipamente pentru protectia mediului Comelf Bistrita a raportat in primul semestru un profit net de 1,38 milioane de lei (circa 390.000 de euro), in crestere cu peste 62% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit raportului companiei transmis Bursei de Valori. Cifra de afaceri a companiei a urcat cu aproape 37%, pAcna la 43,5 mil. lei (12,4 milioane de euro). Profitul operational a fost mai mare cu 21% decAct cel inregistrat in primele sase luni din 2004, ajungAcnd la 2,3 milioane de lei (655.000 de euro).
Comelf si-a restrAcns usor pierderea financiara in primul semestru la 0,74 milioane de lei, de la 0,8 milioane de lei in perioada anterioara. Conducerea Comelf preconiza pentru prima jumatate a acestui an o majorare a cifrei de afaceri pAcna la peste 10 milioane de euro, de la 6,5 milioane in anul precedent. De asemenea, compania estimase o crestere a profitului pAcna la circa 350.000 de euro, de la nivelul de 220.000 de euro inregistrat in urma cu un an.
Pentru acest an compania are ca obiectiv o cifra de afaceri de peste 19,3 milioane de euro, mai mare cu 13,2% fata de cea inregistrata in 2004. Anul trecut firma a derulat afaceri de 17 milioane de euro. Comelf a anuntat un plan de investitii de aproximativ 3 milioane de euro in retehnologizare si instruirea personalului, in urma caruia productivitatea sa avanseze cu 30%. Firma are in prezent un numar de 1.174 de angajati. Activitatea producatorului bistritean se desfasoara in cadrul a patru fabrici: fabrica de filtre, electrofiltre si utilaj tehnologic, fabrica de utilaj si echipament terasier, fabrica de componente terasiere, fabrica de scule dispozitive, accesorii si utilitati. Productia companiei merge in proportie de peste 85% la export in Italia, Franta, Austria, Germania, Belgia si Egipt. Printre cei mai importanti clienti ai Comelf se afla General Electric Energy (Franta), Braden Europe (Olanda), Lurgi (Germania), Komatsu Utility Europe, Marini, Colmar din Italia si Hartl (Austria).
Comelf a preluat profilul de baza al fostei Intreprinderi de Utilaj Tehnologic din Bistrita, respectiv productia de echipamente pentru protectia mediului, in momentul divizarii acesteia in patru societati comerciale. In 1999, societatea s-a privatizat integral prin cumpararea de catre Uzinsider a pachetului majoritar de 76,63% din actiuni.
Compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti, iar ultima tranzactie cu titlurile sale s-a perfectat la un pret de 1,05 lei pe actiune. La aceasta cotatie capitalizarea bursiera a societatii se apropie de 24,6 milioane de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 august 2005.
-
Strategia de restructurare a industriei de aparare - gata pana pe 7 septembrie
Gandul
___
Ministerul Economiei si Comertului intentioneaza sa finalizeze, pana la 7 septembrie, strategia de restructurare a industriei de aparare, a declarat, sambata, ministrul Codrut Seres, in timpul vizitelor la uzine brasovene aflate in administrarea Companiei Nationale Romarm. Seres a afirmat ca, in vederea elaborarii acestei strategii, reprezentantii MEC poarta discutii atat cu administratia publica locala, cat si cu conducerile si sindicatele uzinelor brasovene, transmite corespondentul Mediafax.
Ministrul Economiei a mai afirmat ca o serie de investitii au fost stopate de MEC la inceputul acestui an, pentru ca este nevoie de o analiza care sa releve in ce masura industria de aparare isi poate sustine existenta in viitor. „La inceputul acestui an, am preluat o industrie de aparare insuficient restructurata. Am dat termen ca, pana in 7 septembrie, sa avem o strategie de restructurare a acestui domeniu. Unele lucruri au fost facute, o parte din directori au fost schimbati, au avut loc intalniri la MEC. Vrem sa punem pe masa Guvernului aceasta strategie, dupa care sa trecem la finalizarea acesteia”, a mai afirmat Seres.
In ceea ce priveste societatile brasovene, el a precizat ca o parte dintre acestea au asigurata productia pentru viitorii ani, dand exemplul IAR Ghimbav, dar altele, cum ar fi Carfil Brasov, intampina probleme. „Dupa parerea mea, daca nu exista viitor pentru investitii, nu are rost sa mai ingropam si alti bani in astfel de societati”, a mai spus ministrul Economiei, adaugand ca nu este exclusa din discutii si problema restructurarii. „Ne intereseaza si restructurarea, sa vedem cat din nucleul dur al societatii are incarcata ziua de lucru”, a precizat Seres.
Sursa: Gandul, 29 august 2005. -
Ancheta parlamentara la Azomures
Curierul National
___
Vicepresedintele PIN, deputatul de Mures Lavinia Sandru, a anuntat, ieri, ca va declansa o ancheta in calitate de parlamentar, referitoare la privatizarea din 1997 a combinatului Azomures. 'Asupra privatizarii Azomures planeaza foarte multe suspiciuni. Am date primare, oameni care m-au contactat si care vor sa vorbeasca despre ce s-a intamplat acolo. Sunt in cardasie oameni politici, de la putere si din opozitie sau independenti, care au stigmatul Azo si care trebuie sa plateasca', a spus Sandru, care sustine ca va contacta in acest sens si ceilalti parlamentari de Mures.
Sursa: Curieul National, 29 august 2005.'
26.08.2005
-
Scumpirea utilitatilor si majorarea salariilor au taiat din profitul Braiconf
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRCR
___
Producatorul de confectii Braiconf a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri de circa 8%, pana la valoarea de 4,59 milioane RON si o diminuare a profitului net de aproape sase ori, pana la nivelul de 771.891 RON. Scaderea drastica a profitului a fost determinata de costurile utilitatilor, care au crescut, dar si de aplicarea unei majorari salariale a angajatilor cu un procentaj mediu de 24% la sfarsitul lui 2004, potrivit oficialilor companiei.
'Motivul este prudenta manifestata de toti jucatorii pietei de textile ca urmare a invaziei de produse din China', spune Anica Nisioi, director general al companiei. Potrivit acesteia, intreaga piata mondiala a textilelor a fost afectata de numarul tot mai mare de produse provenite din tara asiatica, la preturi mai mici fata de cele practicate in restul lumii. La nivel national, explica Nisioi, un mare impact asupra companiei a avut procesul de denominare, in mod indirect, prin inchiderea multor puncte vamale in perioada trecerii la noua moneda, care a coincis cu sfarsitul de luna si cu week-end-ul. 'Vama a fost inchisa in ultima zi a lunii, in week-end, moment in care se executa multe transporturi', explica reprezentanta Braiconf.
Totodata, aprecierea leului, a continuat Nisioi, este un motiv in plus pentru scaderea cifrelor companiei. 'Daca ar fi sa calculam cifra de afaceri in euro, atunci este mai mare fata de cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut', spune aceasta. La nivel european, UE a stabilit, impreuna cu guvernul de la Beijing, o limita cu privire la nivelul de importuri dinspre China pentru anul 2005, prag care a fost deja depasit. 'Liberalizarea pietei a avut un efect negativ asupra celor implicati in aceasta industrie', spune oficialul Braiconf. 'Nimeni nu si-a facut majorari de programe, ci, mai degraba, reduceri. Toata lumea actioneaza cu foarte multa prudenta, pentru ca nu putem estima care va fi comportamentul consumatorului cu privire la aceste produse', a declarat aceasta. Pentru restul anului, reprezentanta Brainconf estimeaza o evolutie pozitiva pentru companie, explicand ca exista deja rezervari ale capacitatii de productie din partea unora dintre clienti.
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), productia in volum absolut pe piata textilelor din Romania a inregistrat o scadere de 5,6% in primele 6 luni din 2005 fata de perioada similara din 2004, iar cea a articolelor de imbracaminte a scazut si ea cu 17 procente. Desi INS indica faptul ca piata a avut o crestere generala de circa 10% in primul semestru fata de aceeasi perioada a anului trecut, cei implicati in acest domeniu se plang de concurenta neloiala facuta de produsele din China, care sunt mult mai ieftine fata de cele de pe piata.
Pentru a contracara efectele negative create de evolutia leului fata de moneda europeana, Brainconf a marit reteaua de distributie interna, prin deschiderea a 6 magazine anul acesta. 'Vom mari segmentul de desfacere din Romania si speram sa mai recuperam din pierderile cauzate de aprecierea leului', explica Nisioi. Ea spune ca cifra de afaceri pentru segmentul de magazine proprii a crescut cu 70% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Principalii actionari al Braiconf sunt salariatii companiei, dupa desfiintarea in prima parte a acestui an a Asociatiei Salariatilor. Romanian Reconstruction Capital, detine 7,6% dintre actiuni. Acestea sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq si se afla pe un trend descrescator, din cauza presiunii la vanzare create de salariatii companiei, care isi vand actiunile, dar si datorita asteptarilor investitorilor legate de rezultatele mai slabe ale companei. Tranzactiile de ieri cu actiuni Braiconf s-au derulat in jurul pretului de 0,64 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companei fiind de 8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 august 2005.
' -
Marile IPO-uri ar putea esua
Piata Financiara
___
Investitorii institutionali autohtoni reprezentati de companiile de asigurari, fondurile mutuale, societatile de investitii financiare si cei de retail nu dispun de resursele necesare pentru a absorbi o proportie rezonabila din emisiunile de actiuni anuntate pentru urmatorii ani la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Pentru ca o oferta publica de actiuni sa aiba succes nu este suficient ca societatea sa arate bine, iar pretul de oferta sa fie indeajuns de atractiv.
Cu atat mai mult daca vorbim de emisiuni de zeci de milioane de euro, precum va fi cazul Transelectrica, Transgaz sau Romgaz, ce sunt asteptate cu infrigurare la BVB pentru a astampara pofta tot mai mare de titluri interesante a jucatorilor la bursa.
Foarte putini isi pun insa problema ca nu vor putea fi subscrise sume atat de mari. Nu sunt totuna ofertele de 2,3 milioane euro la Broker, 4,8 milioane de euro la Vrancart Adjud sau 12,4 milioane euro la Flamingo, cu emisiunile in care se va urmari vanzarea de titluri in valoare de peste 20–30 milioane de euro.
Mult prea usor se uita faptul ca, pana in prezent, BVB nu a fost pusa in situatia de a trece un astfel de test. Cea mai relevanta incercare ar fi putut consta in vanzarea prin oferta publica a pachetului rezidual de la BRD de 7,32% din capitalul social, in valoare de aproape 68 milioane de euro, la pretul minim de tranzactionare din ultimul an.
Chiar daca marii investitori institutionali ar putea sa subscrie integral o astfel de oferta, putin probabil ca acestia sa faca vreun plasament daca vor socoti ca nu va exista o anumita dispersie a actionariatului in urma ofertei primare initiale. Cu alte cuvinte investitorii de portofoliu vor fi interesati de indeplinirea a doua conditii importante.
Prima ar fi ca rezidentii sa absoarba o cota rezonabila din emisiune, deoarece in acest fel titlurile societatii respective vor fi mai putin volatile, iar cererea de actiuni mai stabila. De asemenea, iesirea din investitie a strainilor va fi evident mai facila daca capitalul autohton este interesat de societatea respectiva.
A doua conditie este ca investitorii de retail sa achizitioneze o parte importanta din titluri asa incat dupa listare actiunile societatii sa fie indeajuns de lichide. Acesta este si motivul pentru care in cadrul majoritatii ofertelor primare se stabilesc transe de subscriere destinate investitorilor sofisticati si celor de retail.
Sumele pe care investitorii institutionali autohtoni, reprezentati de fondurile deschise, companiile de asigurari si cele cinci SIF–uri le vor putea investi in cadrul IPO–urilor importante, anuntate la BVB in 2005, 2006 si 2007, nu vor acoperi decat o proportie nesemnificativa din valoarea ofertelor publice initiate de companiile de utilitati ce fac obiectul programului “O piata puternica” si de alte societati private ce ar dori sa devina publice.
Astfel, potrivit estimarilor noastre, investitorii din categoriile mentionate ar putea orienta catre actiuni cel mult 74 milioane euro, 128 milioane de euro si respectiv 169 milioane euro.
Daca din acest nivel de expunere fata de piata de capital consideram ca pentru IPO–uri ar fi disponibil maximum jumatate, s–ar ajunge la plasamente efective de 37 milioane euro, 64 milioane euro si 84 milioane euro.
Acest rationament este justificat de faptul ca pentru a mentine o diversificare adecvata a portofoliilor, fondurile mutuale, companiile de asigurari si SIF–urile nu vor putea aloca catre noi titluri decat o parte din sumele disponibile pentru investitii in actiuni.
Mentionam ca la previzionarea sumelor posibil a fi plasate in cadrul IPO–urilor am avut in vedere scenarii foarte optimiste de dezvoltare ale industriei fondurilor mutuale (crestere cu 100% anual) si ale sectorului de asigurari (crestere cu 50% anual), precum si o apreciere considerabila a apetitului fata de investitiile in actiuni, destul de scazut pana in prezent.
Pentru a scoate in evidenta cat de reduse sunt sumele maxime ce pot fi orientate catre ofertele publice, este suficienta observatia ca numai 1% din capitalizarea blue–chips–urilor BRD, Banca Transilvania, Petrom, Sicomed, Antibiotice, Rompetrol Rafinare, la jumatatea acestui an, insemna 87 milioane euro.
Mai trebuie avut in vedere ca in ultimul an au investit in actiuni cel mult 20.000 de romani, iar in cadrul ofertelor primare pentru Broker, Vrancart Adjud si Flamingo au fost sub 1.000 de subscriitori persoane fizice. Este un semnal puternic ca in cazul mediatizatelor oferte primare de la BVB din urmatorii ani nu vor exista indeajuns de multi subscriitori de retail.
Practic, va fi nevoie ca emitentul si sindicatul de intermediere sa pregateasca foarte atent ofertele primare si sa faca un marketing extrem de convingator in mass–media pentru a atrage persoane care nu au mai investit niciodata in actiuni. Ceea ce va reprezenta un demers costisitor si cu finalitate nesigura.
Faptul ca in cadrul ofertei Flamingo, 60% din titlurile emise au fost subscrise de nerezidenti ar trebui sa dea de gandit in perspectiva marilor IPO–uri asteptate la BVB.
In concluzie, in absenta fondurilor de pensii, capitalul autohton, atat institutional, cat si de retail nu poate acoperi o proportie semnificativa din emisiunile majore anuntate. Ceea ce, pune serios in discutie reusita lor, cu tot interesul preliminar pe care acestea ar reusi sa–l trezeasca in randul unor investitori straini importanti.
Sursa: Piata Financiara, 25 august 2005.
-
AVAS nu doreste inchiderea Azomures
Averea
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anuntat ca se opune, 'prin toate mijloacele legale', deciziei actionarului majoritar de la Azomures, Transworld Fertilizers Holding, privind incetarea activitatii productiei combinatului de ingrasaminte chimice pe o perioada nedeterminata si concedierea colectiva a angajatilor incepand din 24 august. AVAS este actionar minoritar, cu 7,69% din capitalul social al Azomures.
Conducerea AVAS este dispusa sa sustina, ca mediator, obtinerea, din partea patronatului si a sindicatului, a unui punct de vedere comun in privinta viitorului Azomures. Potrivit AVAS, patronatul respecta clauzele sociale incluse in contractul de privatizare semnat de catre FPS in data de 24.12.1997, care cuprindeau, printre altele, mentinerea locurilor de munca existente la data privatizarii pe o perioada de patru ani de la data semnarii contractului, aceasta fiind principala problema cu care se confrunta in prezent societatea. Azomures are acum 3.000 de angajati. Fuat Kalgay, presedintele si directorul executiv al combinatului, a aratat ca Azomures se mai confrunta, pe de o parte, cu pretul ridicat al metrului cub de gaz la nivel international coroborata cu scaderea pretului de vanzare a produsului finit, iar pe de alta parte, cu scaderea continua a pietei de desfacere interne. Conducerea AVAS isi exprima convingerea ca situatia din societate se va detensiona, avand in vedere declaratiile reprezentantului legal al patronatului Azomures privind intentia de a nu aplica decizia Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor pana la epuizarea completa a tuturor cailor de dialog. AGEA a hotarat, la inceputul lunii august, inchiderea unitatii, in situatia in care conjunctura economica o va impune, mai exact daca, urmare a majorarii pretului gazului metan, costurile de productie vor depasi pretul ingrasamintelor chimice pe piata externa. Sindicatele sunt de acord sa discute reorganizarea societatii, disponibilizari colective partiale cu plati compensatorii si acordarea cresterilor salariale solicitate pentru angajatii ramasi in combinat, dar si orice alt punct de vedere constructiv.
Sursa: Averea, 26 august 2005.'
25.08.2005
-
Mahindra&Mahindra va prelua Tractorul Brasov
Realitatea Romaneasca
___
Contractul de privatizare a societatii “Tractorul“ Brasov va fi semnat cu indienii de la Mahindra&Mahindra, ne-au declarat surse din cadrul Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Trebuie spus ca firma indiana este al patrulea producator mondial de tractoare de capacitate mica (intre 45 si 65 cp), iar acest argument a cantarit greu in decizia luata de AVAS. Pe de alta parte insa, potrivit surselor citate, AVAS prefera Mahindra pentru preluarea “Tractorul“ in conditiile in care celalalt competitor, societatea cu capital integral romanesc MYO-O, nu a avut in nici un caz rezultate exceptionale dupa dobandirea controlului asupra uzinei bucurestene Semanatoarea.
Gheorghe Apostu, liderul de sindicat de la “Tractorul“, ne-a declarat ca acordul social cu Mahindra&Mahindra este pe cale de a fi semnat, iar indienii le-au promis angajatilor pastrarea timp de 20 de ani a obiectului de activitate, dar si a celor 3.300 de locuri de munca. Apostu ne-a mai spus ca in ultima perioada vizitele indienilor la “Tractorul“ sunt din ce in ce mai dese.
AVAS s-a angajat in negocierile cu FMI ca pana la sfarsitul acestui an sa privatizeze sau sa lichideze uzina brasoveana.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 25 august 2005. -
Petrom va inchide 50 de benzinarii, iar restul vor fi externalizate
Gardianul SNP
___
Conducerea Petrom a anuntat ca intentioneaza sa inchida pana la sfarsitul anului aproximativ 50 de benzinarii, pe motiv ca sunt neprofitabile. Pentru inchiderea benzinariilor vor fi alocate 60 milioane euro, bani care vor fi folositi si pentru plati compensatorii. Vot fi inchise benzinariile care merg in pierdere, care au echipamente vechi si care sunt situate in locuri inadecvate.
De asemenea, toate benzinariile care vor ramane vor fi trecute, in urmatorii doi ani, in administarea unor parteneri externi, ori prin sistemul de franciza, ori prin printr-un program 'Full Agency', au anuntat reprezentantii companiei.
Potrivit directorului general executiv adjunct al Petrom, Werner Schinhan, prin programul Full Agency, vor fi selectati parteneri care vor administra benzinariile in numele Petrom, in schimbul unui comision. Administratorul va trebui sa respecte regulile hotarate de Petrom. Sistemul Full Agency se diferentiaza de cel al francizei prin impunerea unor standarde si reguli partenerilor Petrom. Schinhan a mai spus ca nu au fost stabilite conditiile privind numarul de angajati care vor fi transferati catre administratori si a celor care vor fi disponibilizati. Conducerea Petrom sustine ca acest program a fost discutat cu sindicatele. 'Am convenit cu sindicatele un plan general. Intr-adevar am inceput restructurarile care vor fi facute pas cu pas. Din pacate, nu putem spune dinainte care va fi urmatorul pas', a declarat Werner Schinhan.
Schinhan a mai spus ca unele dintre activele neprofitabile ale Petrom vor fi fi vandute la pretul pietei.
Profitul a crescut pe seama scumpirii carburantilor
Petrom a inregistrat in primele sase luni ale anului o cifra de afaceri in crestere cu 16%, la 1,25 miliarde euro si un profit net de aproape sase ori mai ridicat ca in primul semestru din 2004, ajungand la 164 milioane euro. Profitul companiei a crescut pe seama scumpirii titeiului si a produselor petroliere, au recunoscut reprezentantii Petrom care au adaugat ca un alt factor este si cresterea eficientei. Cu toate acestea, indicatorii de performanta ai companiei sunt cu mult sub media europeana, a declarat directorul general executiv al Petrom, Gheorghe Constantinescu. 'Desi conjunctura de piata ne confera o pozitie buna in aceasta perioada, mai avem multe de facut pentru a atinge nivelul de competitivitate si standardele internationale pe care dorim sa le implementam. Nu ne putem baza pe faptul ca pretul titeiului va fi tot timpul la acest nivel ridicat', a spus Constantinescu.
Sursa: Gardinaul, 25 august 2005.'
Pagina