22.12.2004
-
Profit de 65 de milioane de euro la SIF-uri intr-o singura luna
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) au incheiat primele 11 luni ale anului cu profituri care insumeaza 2.539 miliarde de lei (65 milioane de euro), trei dintre ele inregistrand cresteri substantiale ale castigurilor fata de perioada similara a anului trecut.
La inceputul acestui an, conducerile SIF-urilor se asteptau la cresteri mici ale profiturilor sau chiar la profituri in scadere. Anul trecut a fost unul mai slab din punct de vedere al profiturilor pentru banci, fapt care s-a reflectat si in nivelul dividendelor distribuite de acestea in 2004. Actiunile societatilor din sistemul bancar ocupa cea mai mare pondere in portofoliile SIF-urilor, cu ponderi de peste 50%, iar dividendele incasate de la banci au fost in ultimii ani cea mai sigura sursa de venituri a SIF-urilor.
O parte dintre SIF-uri au reusit totusi sa compenseze scaderea veniturilor din dividende prin vanzarea unor pachete de actiuni la preturi mai mari decat cele la care erau inregistrate in contabilitate.
SIF Transilvania, care inregistreaza in primele 11 luni cel mai mare profit dintre SIF-uri, a vandut pe parcursul acestui an un pachet de aproape 10% din actiunile Rompetrol Rafinare, iar datorita profitului din aceste tranzactii s-a detasat la capitulul profituri intre SIF-uri.
Societatea are dupa 11 luni un profit de 823 miliarde de lei (21,1 milioane de euro), echivalent cu peste 1.500 lei/actiune. SIF Transilvania a fost, in aceasta saptamana prima dintre SIF-uri care a trecut la Bursa peste nivelul de 10.000 lei/actiune. Profitul societatii a inregistrat o crestere de 115% fata de anul trecut.
Cea mai mare crestere a profiturilor dintre SIF-uri a apartinut SIF Oltenia, care a raportat dupa 11 luni o crestere de 163% a profitului fata de anul trecut. Dupa primele 11 luni ale anului societatea inregistreaza un profit de 693 miliarde de lei (17,8 milioane de euro), echivalent cu 1196 lei/actiune. De altfel, actiunile societatii au fost cele mai profitabile dintre SIF-uri anul acesta, cu o crestere a pretului pe Bursa de 162%.
SIF Oltenia a vandut la inceputul acestui an un pachet minoritar de actiuni le Comcereal Alexandria, care i-a adus inca din luna ianuarie un profit de 2,3 milioane de euro. Societatea a vandut ulterior la Bursa un pachet de 0,6% din actiunile Petrom, pe care le-a cumparat ulterior la un pret mai mic in cadrul majorarii de capital a companiei.
Societatea este cea mai activa dintre SIF-uri pe Bursa si pe RASDAQ. SIF Oltenia a ajuns sa detina luna trecuta, in urma achizitiilor de la Bursa Electronica RASDAQ un pachet de peste 5% din actiunile operatorului portuar Socep Constanta.
Profitul inregistrat de SIF Moldova a este cu 76% mai mare fata de perioada similara a anului trecut. Societatea a vandut in acest an pachete de actiuni la mai mult societati mici listate pe Bursa Electronica RASDAQ si, in afara de dividende, a mai castigat de pe urma plasamentelor in instrumente cu venit fix, care insumeaza aproximativ 40 milioane de dolari.
SIF Banat-Crisana a inregistrat o crestere de 20% a profitului fata de anul trecut pana la 356 miliarde de lei (9,1 milioane de euro). Profitul este echivalent cu 6489 lei/actiune. Societatea a vandut in urma cu doua luni aproximativ 0,2% din actiunile BRD, fiind astfel prima dintre SIF-uri care renunta la actiunile pe care le detine la o banca inca de la infiintare.
Singura dintre SIF-uri care inregistreaza un profit in scadere fata de perioada similara a anului trecut este SIF Muntenia. Profitul acesteia se ridica la 210 miliarde de lei (2,4 milioane de euro), in scadere cu 38% fata de anul trecut.
De la inceputul anului indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare a urcat cu 106%, crestere similara cu cea a pietei bursiere in ansamblu. Indicele BET-C, care urmareste toate companiile cotate pe Bursa a urcat de la inceputul anului cu 105%.
SIF-urile urmeaza sa isi modifice statutele in conformitate cu noua le gislatie a pietei de capital prin hotararile Consiliilor de Administratie si cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Adunarile Generale ale Actionarilor, convocate de SIF-uri pentru modificarea statutelor nu au putut lua hotarari din cauza lipsei de cvorum. SIF-urile au trimis deja la CNVM proiecte de statut in care pragul maxim de detinere, de 0,1%, ramane nemodificat.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 decembrie 2004.
-
Antibiotice investeste 1,2 mil. euro ca sa-si tripleze productia de capsule
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a investit peste 1,2 milioane de euro intr-un nou flux de medicamente orale divizate in capsule, cu o capacitate de 350 de milioane de capsule anual, ce va stimula cresterea cifrei de afaceri cu pana la 30% anul viitor, conform reprezentantilor companiei. 'In prezent, capsulele reprezinta 15% din cifra de afaceri a Antibiotice, iar in momentul finalizarii tuturor celor trei fluxuri de fabricatie, productia de capsule ar putea creste de trei ori fata de nivelul actual', a afirmat Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi. Reprezentantii Antibiotice mizeaza pe vanzari de capsule de pana la 15 milioane de euro, anul viitor.
Vanzarile pe pietele externe reprezinta 20% din cifra de afaceri a companiei, adica 6,5 milioane de euro in 2003. In 2005, oficialii companiei si-au propus o crestere a exporturilor cu 25%. Anul trecut, Antibiotice a raportat o cifra de afaceri de 32,4 milioane de euro, iar estimarile pentru anul in curs indica vanzari totale in crestere cu peste 10% si un profit brut de aproximativ 4 milioane de euro. Bugetul de Venituri si Cheltuieli al companiei pe 2005 prevede o cifra de afaceri de pana la 43 de milioane de euro.
Antibiotice deruleaza un proiect de investitii de peste 2,5 milioane euro in statia de epurare a apelor reziduale de pe platforma societatii. Actionarul majoritar al Antibiotice este statul roman, prin Ministerul Sanatatii, care detine 53% din actiuni. Actionarii minoritari semnificativi sunt SIF Oltenia cu 10% si fondul de investitii Broadhurst, cu 7,68% din actiuni. Antibiotice este singurul producator de medicamente ramas in proprietatea statului, dar 2005 ar putea reprezenta anul privatizarii companiei iesene. Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 5.250 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de aproximativ 50 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 decembrie 2004.
' -
Electroputere Craiova va fi privatizata prin oferta publica
Curentul EPT
___
Pentru a asigura transparenta totala a procesului de privatizare in cazul societatii Electroputere Craiova, am decis ca trecerea uzinei in proprietatea privata sa se faca prin oferta publica, oferta care va aparea atat in presa nationala, cat si in cea internationala - a anuntat, ieri, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache. Anuntul vine dupa ce tot AVAS a cerut mandatarea sa de catre guvern pentru a vinde uzina craioveana, fara selectie de oferte, prin negociere directa, catre consortiul de investitori format din Siemens Akiengessellschaft Transportation System cu sediul in Munchen, Germania, Asociatia Salariatilor Elpas Craiova si DAB ltd, cu sediul in Atena, Grecia. Ursache a mai declarat ca desi privatizarea acestei societati a fost reglementata printr-o intelegere cu Fondul Monetar International, in 1999, 'acum ne aflam intr-o alta etapa de analiza si, prin urmare, trebuie sa asiguram un cadru concurential corect'.
Sursa: Curentul, 22 decembrie 2004.'
21.12.2004
-
Eurom Bank are un nou director general interimar
Gardianul
___
Alexander Regenbogen este noul director general interimar al Eurom Bank, dupa ce Dorel Viorel Cotet a anuntat, in sedinta Consiliului de Administratie, ca va demisiona din aceasta functie incepand cu 1 martie 2005, informeaza un comunicat al institutiei de credit. Cotet va ramane membru al Consiliului de Administratie si isi va exercita atributiile care rezulta din aceasta calitate, se mai arata in comunicat. El si-a explicat retragerea invocand motive personale.
Separatie intre atributiile CA si executiv
Incepand cu 20 decembrie si pana la 1 martie 2005, Cotet va fi in concediu de odihna. 'Cred ca o data cu demisia lui Dorel Cotet, Eurom Bank este prima banca din sistemul bancar romanesc unde exista o separatie clara intre atributiile Consiliului de Administratie si cele ale conducerii executive a bancii. Urmeaza ca actionarii sa decida, la finele lunii februarie, daca voi fi numit definitiv sau nu in aceasta functie', a declarat directorul general interimar al Eurom Bank, Alexander Regenbogen, citat de Mediafax.
Eurom Bank este numele sub care functioneaza fosta banca Dacia Felix, dupa ce in anul 2001 Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care BNR si CEC au cesionat catre Kolal BV creantele detinute la Dacia Felix.
Cu un capital social de 397,08 miliade de lei, Eurom Bank este controlata de Kolal BV, companie infiintata in Olanda de un grup de investitori israelieni, cu o cota de 89,58% din capitalul bancii, diferenta de actiuni fiind in proprietatea mai multor persoane fizice si juridice. Regenbogen a anuntat, in cadrul unei conferinte de presa, ca planurile de dezvoltare a Eurom Bank in 2005 necesita o infuzie de capital de 10 milioane dolari, conducerea bancii vizand o abordare mai agresiva a segmentului de retail, prin emiterea de carduri, lansarea creditului ipotecar si a serviciilor de tip Internet Banking, precum si extinderea retelei.
Carduri Eurom Bank
Banca a lansat patru carduri, Eurom Bank MasterCard Maestro, Magnum, Credit si Business. Maestro este un card de debit (cu facilitate de overdraft) in lei. Magnum este un card de debit multivaluta in lei si in euro, iar Credit este un card de credit in lei si are utilizare nationala si internationala. MasterCard Business este un card de debit multivaluta in lei si euro.
Sursa: Gardianul, 21 decembrie 2004.' -
Brokerii estimeaza o crestere a SIF-urilor si a Petrom
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4 SNP
___
Desi mai sunt cateva zile pana la vacanta bursiera, piata de capital nu vrea sa-si opreasca motoarele, ba chiar isi accelereaza cresterea, asa cum arata SSIF Prime Transaction.
Toti cei trei indici au inregistrat maxime istorice, cu aprecieri de peste un procent fata de sedinta de tranzactionare de vineri (BET-FI a urcat cel mai mult, cu 2,34 la suta in jurul ori 13.00).
Atat BET, cat si BET-Compozit au incheiat saptamana pe maxime istorice, randamentele fata de finalul anului 2003 fiind de 98,17 la suta, si, respectiv, 102,48 la suta, indica si raportul zilnic de tranzactionare publicat pe site-ul SSIF Intercapital Invest.
Valoarea tranzactiilor inregistrate, ieri, la Bursa de Valori Bucuresti s-a cifrat la 107,565 miliarde lei, tranzactiile ridicate cu Petrom dominand piata. In plus, 11 emitenti au inregistrat valori ale schimburilor de peste un miliard lei. Cu toate acestea, totalul tranzactiilor cu actiuni de la BVB a fost cu mult sub valorile inregistrate in ultimele zile ale saptamanii trecute, care au stat sub semnul evolutiilor de pe scena politica.
Cei mai castigati au fost, ieri, detinatorii de titluri Agras - Grupul Wiener Stadtische, acestea urcand cu 12.82 la suta pana la nivelul de 4.400 lei/actiune.
Ultima sedinta a saptamanii a adus atat tranzactii foarte ridicate de peste 22 milioane de dolari cat si noi maxime istorice pentru indicii bursei.
In piata regular la mare cautare au fost titlurile Petrom, societatea crescand cu 2,78 la suta spre noi maxime istorice, de 3.350 lei, pe un volum foarte ridicat, perspectivele de eficientizare a activitatii dand sperante investitorilor pentru viitor.
Cresteri importante si pe SIF-uri si BRD Groupe Soci?t? G?n?rale, banca atingand un nou maxim istoric la 37.000 lei/actiune, iar dintre SIF-uri, SIF 3 Transilvania si-a depasit maximul atingand chiar si 10.200 lei pe actiune (+4,08 la suta).
Pentru perioada imediat urmatoare, SSIF Intercapital Invest apreciaza o continuare a cresterilor pe SIF-uri si Petrom. Din punct de vedere al valorii tranzactionate, titlurile SNP sunt lidere, cu un rulaj de 23,8 miliarde lei, urmate de TLV, cu 16,4 miliarde lei si Impact cu 11,6 miliarde lei.
Sursa: Curierul National, 21 decembrie 2004. -
Impozit de 16% pentru toata lumea
Cotidianul
___
Cota unica de impozitare ce va fi introdusa de anul viitor inseamna o veste buna in primul rind pentru firme. Acestea vor plati impozitul pe venit si pe profit la jumatate fata de cit este in prezent. In cazul impozitului pe venit scaderea va fi de la aproximativ 30 la 16%, iar la cel pe profit de la 25 la 16%. Avantajati vor fi si salariatii care au venituri medii si mari. In aceste cazuri, impozitul unic de 16% este mai mic decit cota aplicata in prezent. Aceasta inseamna ca de anul viitor, la acelasi salariu brut, venitul net va fi mai mare. Pentru cei cu salarii mici situatia nu se va schimba. Reprezentantii Aliantei au mai anuntat ca vor cerceta modul in care se vor acorda bani de la bugetul din 2005 pentru o serie de contracte controversate.
Nici veniturile, nici cheltuielile statului nu mai pot ramine aceleasi. Motive sint nenumarate. Este vorba in primul rind de schimbarea de filosofie fiscala impusa de rezultatul electoral. Alianta va trebui sa puna in practica promisiunile din campanie, in special pe cea privind introducerea cotei unice, dar si reducerea impozitarii profitului, de la 25 la 16%. Ramine de vazut ce va face noul ministru de Finante cu programele cu tenta electorala, dar si sociala promovate de PSD, care acopera nu mai putin de 30% din cheltuielile bugetului, respectiv 13% din PIB. Aceasta pentru ca este evident ca bugetul de stat nu va putea pastra deficitul prevazut acum, de doar 1,5% din PIB. Golul de venituri presupus de relaxarea fiscala va impune o reasezare a cheltuielilor si este de presupus ca singurele sume ce vor ramine neschimbate sint cofinantarile aferente banilor care intra in Rom?nia pentru diverse programe de la Uniunea Europeana. Este, pe de alta parte, interesant ce va decide noul guvern in privinta cheltuielilor angajate de Cabinetul Nastase pentru plata unor proiecte controversate precum EADS sau Bechtel. Cerintele FMI nu au nici ele cum sa fie neglijate.
Cota de 16%, batuta in cuie
Finantistii din Alianta, Ionut Popescu si Varujan Vosganian, vizati pentru ocuparea functiei de ministru de Finante, afirma ca bugetul nu va fi modificat, ci doar rectificat. Iar principala rectificare, care se vrea operata de la 1 ianuarie, potrivit lui Popescu, este introducerea cotei unice de 16% la impozitul pe venit. Ionut Popescu considera ca introducerea cotei unice va duce la o scadere timp de 6 luni a veniturilor bugetare, urmata apoi de o usoara crestere ca urmare a imprumuturilor ce vor fi contractate de pe piata interna. Reprezentatii Aliantei au calculat ca s-ar economisi intre 800 si 1.000 de miliarde de lei cu formularele si personalul implicat in administrarea impozitarii in momentul actual. Mai mult, reducerea impozitelor, afirma oficialii PNL-PD, duce la micsorarea incasarilor bugetare cu circa un miliard de euro.
Bogati vs. saraci
In viziunea ministrului Mihai Tanasescu, de cota unica de impozitare a venitului se vor bucura doar 300.000 de salariati din cei 4,6 milioane cit exista in prezent in Rom?nia. „Cota unica de impozitare ajuta bogatii si loveste in saraci. Totodata, veniturile la bugetul statului se diminueaza cu circa 23.000 miliarde de lei“, a spus Tanasescu. PSD a mers pe varianta reducerii cu doua trepte a nivelurilor de impozitare, de la 5 la 3. Mediul de afaceri si-a manifestat deseori nemultumirea fata de aceasta masura, afirmind ca scaderea cu pricina nu ajuta nici pe angajat, nici pe angajator. Intr-un studiu realizat de Coalitia Asociatiilor Femeilor de Afaceri se arata ca aplicarea celor trei trepte de impozitare (14%, 26% si 38%) aduce salariatilor un cistig de numai 1%.
Probleme cu deficitul
Prin masurile pe care le vizeaza, Alianta are o dificultate in a explica cresterea deficitului bugetar, adica diferenta dintre veniturile si cheltuielile la bugetul statului. In proiectia bugetara pe 2005 a PSD se prevede ca deficitul va fi de 1,5-1,6% din PIB. In schimb, relaxarea fiscala abrupta propusa de Alianta va duce, conform lui Ionut Popescu, la un deficit de 2,2-2,4% din PIB. Varujan Vosganian ne-a declarat, insa, ca acesta va fi sub 2% si ca va fi convenit cu FMI.
Scepticism de analist
Dupa publicarea platformei Aliantei, analistul Ilie Serbanescu si-a manifestat rezerva vizavi de efectele reducerii fiscalitatii asa cum au prezentat-o autorii. Dupa prezentarea platformei, economistul Ilie Serbanescu a spus ca exista riscul ca relaxarea sa nu produca intocmai efectele asteptate. „Programul da senzatia ca este o treaba serioasa. Ma intreb daca reducerea cu citeva procente a poverii fiscale pure a bugetului de stat va genera imediat iesirea economiei subterane la suprafata, in conditiile in care trebuie sa se plateasca in continuare 50% in contul contributiilor sociale“, a afirmat Serbanescu.
Protectia sociala, in stand-by
Protectia sociala pare sa ramina, cel putin pentru doua-trei luni, pe coordonatele trasate de PSD. Ionut Popescu ne-a declarat ca unele dintre programele sociale nu sint rele, dind ca exemplu „Laptele si Cornul“. Problema este in alta parte, crede acesta, si anume la modul cum s-au facut licitatiile. Benficiara acestui program a fost, in optica oficialului Aliantei, clientela PSD. Varujan Vosganian a spus ca formatiunea politica pe care o reprezinta nu va merge pe reducerea ajutoarelor sociale, ci doreste ca aceste ajutoare sa contribuie la integrarea sociala a celor care beneficiaza de ele.
EADS si Bechtel, la bani marunti
Reprezentantii Aliantei spun ca odata format guvernul vor analiza legalitatea acordarii contractelor EADS, Bechtel, Vinci etc. „Nici macar nu stim cum arata acele contracte“, a spus Popescu. Vosganian a mers mai departe, afirmind ca unele dintre aceste contracte nu au respectat reglementarile cu privire la achizitiile publice. Legat de FNI, Ionut Popescu ne-a declarat ca Alianta se va supune hotaririlor judecatoresti. Ultima sentinta in acest sens este aceea ca despagubirile vor fi facute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si de SOV Invest. Ministrul Tanasescu a declarat recent ca bugetul pentru 2005 nu prevede astfel de despagubiri.
Sursa: Cotidianul, 21 decembrie 2004.
20.12.2004
-
BNR a coborit la 17% dobinda-cheie
Evenimentul Zilei
___
Banca Nationala a Romaniei a anuntat ieri ca dobinda de interventie, platita bancilor care-si plaseaza banii la banca centrala, a fost redusa cu 0,75%, pina la un nivel de 17%, ca urmare a temperarii inflatiei.
Decizia a fost luata de Consiliul de Administratie al BNR in sedinta de joi. Miscarea bancii centrale nu a luat prin surprindere comunitatea bancherilor, care se asteptau insa la o reducere mai moderata a nivelului dobinzii la care banca centrala atrage depozitele bancilor, si nu va avea ca efect reducerea dobinzilor bancare pina la sfirsitul anului.
“Coborirea ratei dobinzii de interventie nu ne-a luat prin surprindere. Este, in mod evident, un semnal al bancii centrale, care nu va avea insa un efect imediat de reducere a dobinzilor deoarece este greu de presupus ca bancile vor opera schimbari in ultimele doua saptamini ale acestui an. Cel mai probabil, vor reduce dobinzile la depozite incepind cu luna ianuarie”, a spus Claudiu Cercel, director operatiuni de piata in Banca Romana pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale. El precizeaza ca momentul ales de BNR pentru a cobori dobinda sa cheie a fost justificat si de faptul ca, in primele luni ale anului viitor, sint asteptate cresteri de tarife la electricitate si gaze, potrivit intelegerilor asumate cu organismele internationale. Ca atare, afirma Claudiu Cercel, nu prea mai raminea loc pentru coborirea dobinzii de interventie in primele luni ale anului viitor. “Cred ca BNR a dorit sa termine anul cu o dobinda de interventie la o cifra rotunda, asa cum este si procentul fixat joi, de 17a”, a adaugat seful operatiunilor de piata din BRD-SocGen. El se asteapta la o reducere mai mica a dobinzilor-cheie ale BNR in primele luni ale anului. “Este posibil chiar ca, in ianuarie, banca centrala sa nu opereze modificari de dobinzi”, a mai spus Claudiu Cercel.
“Ma asteptam la aceasta miscare, dar credeam ca banca centrala va cobori dobinda de interventie cu 0,50%. Banca centrala isi continua, de fapt, procesul de reducere a dobinzii de interventie, pregatindu-se pentru momentul aprilie 2005, cind se va liberaliza contul de capital. Probabil va continua sa reduca treptat, cu prudenta, nivelul dobinzilor sale, chiar daca se asteapta la o crestere a preturilor. Si eu ma astept la o inflamare a inflatiei in primele luni. Dar cred ca, in aprilie, banca centrala va afisa o dobinda de interventie de 15,5%-15%”, a declarat Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Romania.
Bancile nu vor ieftini imediat creditele
Radu Craciun nu crede ca bancile se vor grabi sa reduca dobinzile, cu toate semnalele date de BNR. “Dobinzile vor continua sa scada, insa nu neaparat in acelasi ritm cu cel pe care ar dori BNR sa-l impuna. Bancile isi modifica dobinzile mai degraba in functie de cererea si oferta de bani. Cit timp va exista o cerere de imprumuturi mare, cred ca bancile nu vor avea vreo motivatie sa scada dobinzile la credite. Pe de alta parte, nu vor scadea semnificativ nici dobinzile la depozite deoarece, pentru a finanta imprumuturile, bancile au nevoie de banii depusi in conturi de firme si populatie. Acesti bani finanteaza creditele”, a adaugat Radu Craciun.
Sursa: Evenimentul Zilei, 20 decembrie 2004. -
Fuziunea BVB cu Rasdaq se prelungeste
Azi
___
Procesul de fuziune intre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica Rasdaq (BER) se va prelungi, cel mai probabil, pana la mijlocul anului viitor, perioada necesara pentru indeplinirea termenelor legale privind transformarea BVB in societate pe actiuni si comasarea celor doua piete.
Potrivit oficialilor BVB si BER, prima etapa, respectiv transformarea bursei din institutie de interes public in societate pe actiuni, va fi incheiata cel mai devreme la mijlocul lunii februarie a anului viitor. Prima adunare generala a membrilor BVB va avea loc pana la 10 ianuarie 2005. Procesul de organizare a BVB in societate pe actiuni va presupune distribuirea, sub forma de capital social, a unei parti din patrimoniul institutiei catre membrii care devin actionari.
Sursa: Azi, 20 decembrie 2004.
-
Companiile energetice nu se inteleg asupra noului pret al energiei
Adevarul
___
In mod sigur, curentul electric se scumpeste de la 1 ianuarie 2005. Intelegerea cu FMI este lege, nu incape tocmeala, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), refuzand insa sa precizeze cu cat anume vor creste preturile la energia electrica. Nu este o crestere spectaculoasa, a spus totusi el, lasand sa se inteleaga ca scumpirea va fi de doar cateva procente. Potrivit calculelor agentilor economici din domeniu, preturile la energia electrica nu vor creste cu mai mult de 5-6%. Desi noile tarife la energie au fost stabilite de cateva zile, ANRE anuntand ca le va face publice la data de 15 decembrie, lansarea lor a fost amanata in doua randuri. Motivul invocat de reprezentantii ANRE: agentii economici, asociatiile profesionale, societatile de distributie, inclusiv Enel, institutiile financiare internationale care garanteaza privatizarea si monitorizeaza angajamentele Romaniei in domeniul energiei au cerut o amanare a lansarii noilor tarife pentru consultari. Pentru ca populatia sa nu fie afectata, ANRE a impus o reducere drastica a costurilor fixe la Termoelectrica. 'Sunt capacitati care nu produc sau care sunt activate in proportie de 15%. Acestea trebuie inchise', a precizat Constantinescu, oferind drept exemplu centrala de la Doicesti. In timp ce unitatile din cadrul Termoelectrica trebuie sa-si reduca costurile, Hidroelectrica si distributiile de electricitate vor beneficia de cresteri de preturi. Astfel, de la 1 ianuarie 2005, energia produsa de Hidroelectrica isi va dubla pretul. Prin urmare, agentii economici din cadrul Termoelectrica sunt nemultumiti si cer recalcularea tarifelor la energia electrica. 'Daca se vor inchide unitati de producere a energiei, vom fi nevoiti sa apelam la importuri. Nu sunt sanse de reducere a costurilor. S-a facut restructurare, fiind inchise toate acele unitati nefunctionale. Nu mai este nimic de inchis', au precizat surse autorizate. Propunerea reprezentantilor ANRE de a incarca centralele eficiente cu contracte foarte mari si a le obliga astfel sa functioneze tot timpul anului la intreaga capacitate este periculoasa. Daca acestea vor functiona in flux continuu, instalatiile vor fi terminate, sustin aceleasi surse. ANRE trebuie sa ajunga la o intelegere cu reprezentatii Termoelectrica astfel incat noile tarife la energia electrica sa fie batute in cuie in aceasta saptamana, pentru a putea fi publicate in Monitorul Oficial pana la finele anului.
Sursa: Adevarul, 20 decembrie 2004.'
17.12.2004
-
BVB va lansa indicele ROTX la Bursa de la Viena
Curentul
___
Reprezentantii Bursei de la Viena si ai celei de la Bucuresti au semnat, ieri, un memorandum de colaborare pe termen lung, cu scopul realizarii in comun a unor proiecte.
Un pas important in procesul de dezvoltare a pietei romanesti de capital, prin atragerea investitiilor straine pe aceasta piata, a fost facut ieri de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Aceasta a semnat un memorandum de intelegere cu Bursa de la Viena (WBAG), acord ce constituie premisa unei cooperari stranse intre cele doua institutii, in vederea lansarii unor proiecte comune. Primul dintre proiecte consta in lansarea in comun a unui indice pentru societatile listate la BVB, numit ROTX (Romanian Traded Index) si care va fi lansat in ringul bursier vienez in primul trimestru al anului viitor. Indicele ROTX 'va servi ca activ de baza pentru viitoare produse derivate si structurate', a precizat directorul general al BVB, Stere Farmache. Presedintele Bursei romanesti a afirmat ca 'acest memorandum reprezinta un important pas inainte pentru integrarea pietei de capital din Romania in piata financiara europeana si va conduce la cresterea vizibilitatii BVB in fata investitorilor straini'. Reprezentantul WBAG, Stefan Zapotocky, membru in Consiliul de Administratie, a declarat ca 'acest acord reprezinta inceputul unui parteneriat pe termen lung intre cele doua burse, parteneriat care are ca scop dezvoltarea unei piete de capital moderne si eficiente in beneficiul investitorilor din cele doua tari'. Bursa de la Viena a cumparat, anul acesta, mai multe actiuni ale Bursei de la Budapesta, devenind actionar majoritar impreuna cu alti investitori. WBAG se numara printre bursele mari din Europa, alaturi de cele de la Frankfurt si Londra. De notat ca, intr-o analiza recenta, specialistii prevedeau ca, in contextul regionalizarii, Bursa de la Bucuresti va intra in zona de interferenta a Bursei de la Atena.
Sursa: Curentul, 17 decembrie 2004.'
Pagina